Zori Noi, mai 1968 (Anul 21, nr. 6338-6362)

1968-05-16 / nr. 6349

Proletari din toate țările, mniti­vu­l Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. $1 al Consiliului popular județean provizoriu VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREȘEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE La Marea Adunare Națională celor doi conducători de state este salutată cu căldură de în­treaga asistență. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, adre­­sîndu-se eminentului oaspete, a spus : Domnule Președinte Republicii Franceze, al Șh îmi revine înalta cinste totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și oma­giile Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste Româ­nia eminentului oaspete al ță­rii noastre, Domnului Președin­te al Republicii Franceze, ge­neralul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, Domnu­le Președinte, că prezența dumneavoastră în această in­cintă în care au fost consacra­te prin acte de stat principa­lele înfăptuiri din istoria Ro­mâniei moderne și contempo­rane constituie un moment de adîncă semnificație pentru dezvoltarea relațiilor de înde­lungată și strînsă prietenie dintre poporul român și po­porul francez, dintre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noas­tre de stat, Marea Adunare Națională, care, prin compo­nența și chemarea ei, întruchi­pează voința întregului popor român, îndeplinește un rol im­portant în ampla operă de în­florire multilaterală a patriei, căreia națiunea română îi con­sacră întreaga sa energie și ca­pacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea A­­dunare Națională a consfințit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea co­laborării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de re­gimul lor social, politic, spre crearea unui climat de com­prehensiune și încredere între popoare, de respectarea inde­pendenței și suveranității na­ționale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuși a­­supra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, Dom­nule Președinte, va duce dezvoltarea colaborării și coo­la­berării pe multiple planuri dintre România și Franța, spre binele popoarelor noastre, al destinderii și înțelegerii inter­naționale, al consolidării secu­rității europene și apărării pă­cii în lume. Cu aceste senti­mente pe care le împărtășește întregul popor dau cuvîntul Domnului Președinte al Repu­blicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, în aplau­zele deputaților și invitaților, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea genera­lului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, pre­ședintele Marii Adunări Națio­nale a exprimat mulțumiri președintelui Republicii Fran­ceze pentru participarea la lu­crările sesiunii M.A.N. Cuvîntarea președintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adu­nări Naționale a fost transmisă de stațiile de radio și televi­ziune române și franceze. (Agerpres) Președintele Republicii Fran­ceze, Charles de Gaulle și so­ția au oferit miercuri, în sa­loanele Ambasadei Franței, un dejun oficial în onoarea pre­ședintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ștefan Voi­tec, președintele Marii Adunări Naționale, vicepreședinți Consiliului de Stat și ai Con­­­­siliului de Miniștri, miniștri, conducătorii unor instituții centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville și persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi președinți au toastat pentru tradiționala prietenie româno­­franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale din­tre Franța și România, în spi­ritul păcii și înțelegerii inter­naționale. Președintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția să facă o vizită ofici­ală în Franța. Președintele Consiliului de Stat a exprimat mulțumiri pentru această in­vitație, pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) l­a invitația președintelui și străini. Intrarea în sală Marii Adunări Naționale. Ște­fan Voitec, președintele Re­publicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat par­te la ședința plenară de miercuri dimineața a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adu­nări Naționale. Distinsul oaspete sosește la Palatul Marii Adunări Națio­nale împreună cu ministrul a­­facerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasado­rul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeților, la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află președintele Marii Adunări Naționale, Ște­fan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Ko­vács și Mia Groza, vicepreșe­dinți ai Marii Adunări Națio­nale. Oaspetele francez a fost con­dus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de conducă­torii de partid și de stat ai Re­publicii Socialiste România: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fa­­zekaș, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanți ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. P.C.R., vicepreședinții Consi­al­liului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de deputați se află numeroși in­vitați — șefii misiunilor diplo­matice, conducători de insti­tuții centrale, ziariști români Onorată Mare Adunare Națională. Dejun oficial oferit de președintele de Gaulle și soția sa Recepție oferită de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția sa Miercuri, președintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția au oferit, la Palatul Consiliului de Mi­niștri, o recepție în onoarea președintelui de Gaulle și a soției sale. Au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, ceilalți conducători de partid și de stat, vicepreședinți și membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, membrii mi­siunii permanente atașate pe lângă președintele Franței, con­ducători de instituții centrale, generali, academicieni și alți oameni de știință și cultură, șefii cultelor din România, nu­meroși ziariști români și stră­ini. Au participat ministrul afa­cerilor externe al Franței, Maurice Couve de Murville, cu soția, precum și membrii suitei președintelui de Gaulle. Au fost prezenți șefii misiu­nilor diplomatice acreditați la București. La intrarea în sălile de recep­ție au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cor­dialitate. (Agerpres) Cuvîntarea președintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle Domnule Președinte, Doamnelor și putați, domnilor de­ Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Națională a dumneavoastră pune puternic în lumină ele­mentele fundamentale ale re­lațiilor dintre cele două țări ale noastre, în situația în plină mișcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, și pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la relațiilor franco-române, baza ori­care a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunități profunde de interese și o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceas­ta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici și slavi, noi, france­zii, suntem­, de la izvoare, apă­rătorii Occidentului, iar voi sînteți „România“ ! Deci, nimic mai firesc decît legăturile spiritului inimii și acțiunii statornicite demult în­tre cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odini­oară ajutorul Franței regale, pentru a-și apăra ființa mate­rială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate și fraternitate care au inspirat marea revoluție și, în sfîrșit, pentru a se elibera și a se uni în timpul lui Alexan­dru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III- lea. Aceleași legături au deter­minat țara div. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză și, cu prețul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea și-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, ju­­cînd în viața Europei de atunci un rol de prim plan cu spri­jinul Parisului. Astăzi, aceleași legături determină România și Franța să se regăsească alături pentru a remedia consecințele perturbărilor suferite de con­tinentul nostru din cauza răz­boiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, și pentru a pune capăt siste­mului celor două blocuri. Desigur, condițiile în care cele două țări se află plasate în interiorul și în afara lor sînt cît se poate de diferite. De aici existența, la dv. și la noi, a unor orînduiri politice și economice care, în momentul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversități, aceleași obiective însuflețesc cele două popoare ale noastre și, îmbinîndu-se cu o simpatie firească și multiseculară, le determină să acționeze în co­mun. In primul rînd, noi, români și francezi, dorim să fim noi înșine, adică, potrivit cuvin­telor lui Eminescu , „Statul național, și nu statul cosmopo­lit“. Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alții relațiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele isto­rice și datele economice, sau să subscriem la anumite anga­jamente internaționale care privesc progresul sau securi­tatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimțământ general, omeni­rea va ajunge să se organizeze astfel încît tuturor să le fie a­­sigurate dreptatea și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparțină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar, de asemenea, pentru că credem că națiunile sînt acelea, care, fiecare cu sufletul și trupul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile și resorturile indispensabile ale vieții universale. Credem aceasta în primul rînd în ce privește Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza inițială a cumplitelor sfișieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se îndoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, față de cel care pretindea să o do­mine ? Cum s-ar putea întîm­­pla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă catastrofă altmin­teri decît printr-un conflict care, datorită unei rușinoase dispariții a suveranităților na­ționale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuși, în afara propriilor lor frontie­(Continuare In pagina a IlI-a) In timpul convorbirilor oficiala Convorbiri oficiale Miercuri dimineața, la Pa­latul Consiliului de Stat au în­ceput convorbirile între pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și pre­ședintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat președin­tele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Constantin Fliran, ambasa­dorul României la Paris. Din partea franceză partici­pă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, și Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă cal­dă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre România și Franța, cu privire la per­spectivele extinderii acestora în domenii diferite — econo­­mic, științific, cultural etc. De asemenea, s-a convenit să se creeze o Comisie economică comună în vederea examinării posibilităților dezvoltării coo­perării economice între cele două țări. (Agerpres) Joi, în jurul orei 16:50 stațiile noastre de radio și te­leviziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea popu­lară organizată cu prilejul vizitei în acest oraș a președin­telui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. ESTETICA ORAȘULUI Anul acesta, lucrările de Înfrumusețare a orașului Cîmpulung a­u înscris, la capitolul realizări, planta­rea a peste 600 de puieți de foioase și rășinoase, ame­najarea a 900 m.l. gard viu, plantarea a 500 de tranda­firi și alte flori. La executarea Lucrărilor edilitare au fost prezenți îndeosebi elevii Liceului „Dragoș Vodă“, ai școlilor profesionale silvică și de construcții, salariații filia­lei­ Cîmpulung a Băncii Na­ționale. Anul XXII 6349 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane: redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct — 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară, informații - 2764 ; cultură, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096. joi 16 mai 1968 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Miercuri au continuat lucră­rile Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adu­nări Naționale. In ședința de după-amiază a continuat dezbaterea proiectu­lui de Lege privind organiza­rea și funcționarea cooperației­­ meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul deputații Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș, și Dumitru Simulescu, vicepreședinte al Uniunii cen­trale a Cooperativelor Meșteșu­gărești. Proiectul de lege a fost dis­cutat apoi pe articole și supus în întregime votului deputați­lor. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organiza­rea și funcționarea cooperației meșteșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că, în conformitate cu principiul se­siunilor deschise, lucrările se­siunii vor continua în comisii­le permanente, urmînd ca re­luarea lucrărilor în ședințe plenare să fie anunțată din timp, prin presă. (Agerpres) O parte din producția de brînzeturi a I. C. I. L. Vatra Dornei este destinată exportului. Recent, au fost realizate încă două produ­se noi — brînza topită „Carpați“ (cremă) și brînza topită cu diferi­te adausuri — oferite, deocamdată ca mostre, pentru piața externă. De la începutul anului, I.C.I.L. Vatra Dornei a exportat în Ce­hoslovacia, R. D. Germană și Orientul Mijlociu peste 250 tone de brînzeturi. Pînă la 31 decembrie, cantitatea de produse cu a­­ceastă destinație se va ridica la circa 1 000 de tone. Fabrica de bere din Solca livrea­ză zilnic circa 2 vagoane de bere îmbuteliată în butoaie și sticle. In clișeul de față vă prezentăm un aspect de la instalația de îm­­buteliere care are o capacitate de 20.000 sticle pe zi Liceul agricol din Fălticeni. Un grup de elevi, amenajînd timpul liber al doilea teren de volei din curtea școlii în Expresie a entuziasmului și patosului tineresc Cu cîteva zile în urmă a fost publicată Chemarea C.C. al U.T.C. adresată organizațiilor U.T.C., întregului tineret al patriei noastre pentru a conti­nua minunatele tradiții ale muncii voluntar - patriotice și a participa, cu elanul și entu­ziasmul caracteristice tinereții, la vasta operă de edificare a noii societăți. începutul aces­tei tradiții l-a marcat, după cum se știe, cu 20 de ani în urmă, munca desfășurată de plină de avînt numeroși ti­neri pe șantierul Bumbești — Livezeni. Anii care au urmat au reprezentat noi trepte ale muncii voluntar - patriotice. Tinerii din toate colțurile ță­rii, animați de dorința fierbin­te de a-și consacra patriei efor­turile, capacitatea creatoare, au înscris astfel emoționante pagini de abnegație și dăruire în cartea de aur a tradițiilor tinerei generații. Expresie concludentă a en­tuziasmului, formă concretă de manifestare a patosului ti­neresc, munca voluntar - pa­triotică a atras, de-a lungul anilor, spre locuri de afirma­re, și numeroși tineri din în­treprinderile, instituțiile și sa­tele județului Suceava. Indife­rent de natura și proporția lu­crărilor la care au luat parte, aceștia, încadrîndu-se în efor­tul general, au dovedit, în re­petate rînduri, că sînt capabili de fapte remarcabile. La fi­nele acțiuni patriotice, între care se detașează participarea la lucrările pentru refacerea și dezvoltarea patrimoniului fo­restier, contribuția tineretului a devenit consecventă, putîn­­du-se afirma că s-a conturat deja o tradiție. O dovadă grăi­toare în acest sens e și faptul că aproape nu a existat an în care organizațiile U.T.C. din județ să nu fie distinse cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. sau stimulate cu dife­rite premii pentru rezultatele deosebite obținute mai ales la împăduriri. Participarea tineretului din județul nostru la acțiunile pa­triotice inițiate de organele și organizațiile U.T.C. este ilus­trată și de cifrele consemnate în agenda realizărilor din a­­cest an. Prin munca voluntar­­patriotică s-au împădurit, în fond forestier, peste 160 ha., s-au plantat 5.000 plopi și alți pomi ornamentali, s-au cură­țat peste 1.000 ha. islaz. Ti­nerii din întreprinderile, insti­tuțiile și satele sucevene și-au manifestat și prin alte fapte hotărîrea de a-și aduce o con­tribuție sporită la îndeplinirea sarcinilor trasate de organele și organizațiile de partid. In perioada care a trecut de la începutul anului, spre exem­plu, ei au colectat peste 100 tone fier vechi, au participat la lucrările de înfrumusețare a orașelor și satelor, au pre­gătit condițiile necesare pen­tru practicarea sportului în aer liber. Numai în cursul lunii aprilie s-au amenajat, cu contribuția tineretului, peste C. CLEMENT (Continuare în pagina a II-a) ­\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­>­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­XVV\\­­V^^ In acest număr: Expunerea la proiectul de Lege privind or­ganizarea și funcționarea cooperației meșteșu­gărești, prezentată de tovarășul Gheorghe Vasilichi în pag. 3 ■ SPORT In pag. 2 DIALOG In pag. 2 LEGEA cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugari în ateliere proprii In pag. 3

Next