Zori Noi, mai 1968 (Anul 21, nr. 6338-6362)
1968-05-16 / nr. 6349
Proletari din toate țările, mnitivul Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. $1 al Consiliului popular județean provizoriu VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREȘEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE La Marea Adunare Națională celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistență. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, adresîndu-se eminentului oaspete, a spus : Domnule Președinte Republicii Franceze, al Șh îmi revine înalta cinste totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și omagiile Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România eminentului oaspete al țării noastre, Domnului Președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, Domnule Președinte, că prezența dumneavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat principalele înfăptuiri din istoria României moderne și contemporane constituie un moment de adîncă semnificație pentru dezvoltarea relațiilor de îndelungată și strînsă prietenie dintre poporul român și poporul francez, dintre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunare Națională, care, prin componența și chemarea ei, întruchipează voința întregului popor român, îndeplinește un rol important în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia națiunea română îi consacră întreaga sa energie și capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Națională a consfințit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social, politic, spre crearea unui climat de comprehensiune și încredere între popoare, de respectarea independenței și suveranității naționale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuși asupra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, Domnule Președinte, va duce dezvoltarea colaborării și coolaberării pe multiple planuri dintre România și Franța, spre binele popoarelor noastre, al destinderii și înțelegerii internaționale, al consolidării securității europene și apărării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtășește întregul popor dau cuvîntul Domnului Președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, în aplauzele deputaților și invitaților, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea generalului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, președintele Marii Adunări Naționale a exprimat mulțumiri președintelui Republicii Franceze pentru participarea la lucrările sesiunii M.A.N. Cuvîntarea președintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naționale a fost transmisă de stațiile de radio și televiziune române și franceze. (Agerpres) Președintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle și soția au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franței, un dejun oficial în onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, vicepreședinți Consiliului de Stat și ai Consiliului de Miniștri, miniștri, conducătorii unor instituții centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville și persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi președinți au toastat pentru tradiționala prietenie românofranceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franța și România, în spiritul păcii și înțelegerii internaționale. Președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția să facă o vizită oficială în Franța. Președintele Consiliului de Stat a exprimat mulțumiri pentru această invitație, pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) la invitația președintelui și străini. Intrarea în sală Marii Adunări Naționale. Ștefan Voitec, președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la ședința plenară de miercuri dimineața a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. Distinsul oaspete sosește la Palatul Marii Adunări Naționale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeților, la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács și Mia Groza, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekaș, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanți ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. P.C.R., vicepreședinții Consialliului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de deputați se află numeroși invitați — șefii misiunilor diplomatice, conducători de instituții centrale, ziariști români Onorată Mare Adunare Națională. Dejun oficial oferit de președintele de Gaulle și soția sa Recepție oferită de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția sa Miercuri, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția au oferit, la Palatul Consiliului de Miniștri, o recepție în onoarea președintelui de Gaulle și a soției sale. Au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, ceilalți conducători de partid și de stat, vicepreședinți și membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, membrii misiunii permanente atașate pe lângă președintele Franței, conducători de instituții centrale, generali, academicieni și alți oameni de știință și cultură, șefii cultelor din România, numeroși ziariști români și străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franței, Maurice Couve de Murville, cu soția, precum și membrii suitei președintelui de Gaulle. Au fost prezenți șefii misiunilor diplomatice acreditați la București. La intrarea în sălile de recepție au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. (Agerpres) Cuvîntarea președintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle Domnule Președinte, Doamnelor și putați, domnilor de Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Națională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relațiilor dintre cele două țări ale noastre, în situația în plină mișcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, și pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la relațiilor franco-române, baza oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunități profunde de interese și o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici și slavi, noi, francezii, suntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteți „România“ ! Deci, nimic mai firesc decît legăturile spiritului inimii și acțiunii statornicite demult între cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odinioară ajutorul Franței regale, pentru a-și apăra ființa materială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate și fraternitate care au inspirat marea revoluție și, în sfîrșit, pentru a se elibera și a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III- lea. Aceleași legături au determinat țara div. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză și, cu prețul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea și-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viața Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleași legături determină România și Franța să se regăsească alături pentru a remedia consecințele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, și pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condițiile în care cele două țări se află plasate în interiorul și în afara lor sînt cît se poate de diferite. De aici existența, la dv. și la noi, a unor orînduiri politice și economice care, în momentul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversități, aceleași obiective însuflețesc cele două popoare ale noastre și, îmbinîndu-se cu o simpatie firească și multiseculară, le determină să acționeze în comun. In primul rînd, noi, români și francezi, dorim să fim noi înșine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu , „Statul național, și nu statul cosmopolit“. Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alții relațiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice și datele economice, sau să subscriem la anumite angajamente internaționale care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimțământ general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel încît tuturor să le fie asigurate dreptatea și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparțină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar, de asemenea, pentru că credem că națiunile sînt acelea, care, fiecare cu sufletul și trupul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile și resorturile indispensabile ale vieții universale. Credem aceasta în primul rînd în ce privește Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza inițială a cumplitelor sfișieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se îndoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, față de cel care pretindea să o domine ? Cum s-ar putea întîmpla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă catastrofă altminteri decît printr-un conflict care, datorită unei rușinoase dispariții a suveranităților naționale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuși, în afara propriilor lor frontie(Continuare In pagina a IlI-a) In timpul convorbirilor oficiala Convorbiri oficiale Miercuri dimineața, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Constantin Fliran, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, și Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre România și Franța, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, științific, cultural etc. De asemenea, s-a convenit să se creeze o Comisie economică comună în vederea examinării posibilităților dezvoltării cooperării economice între cele două țări. (Agerpres) Joi, în jurul orei 16:50 stațiile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraș a președintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. ESTETICA ORAȘULUI Anul acesta, lucrările de Înfrumusețare a orașului Cîmpulung au înscris, la capitolul realizări, plantarea a peste 600 de puieți de foioase și rășinoase, amenajarea a 900 m.l. gard viu, plantarea a 500 de trandafiri și alte flori. La executarea Lucrărilor edilitare au fost prezenți îndeosebi elevii Liceului „Dragoș Vodă“, ai școlilor profesionale silvică și de construcții, salariații filialei Cîmpulung a Băncii Naționale. Anul XXII 6349 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane: redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct — 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară, informații - 2764 ; cultură, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096. joi 16 mai 1968 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Miercuri au continuat lucrările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. In ședința de după-amiază a continuat dezbaterea proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul deputații Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș, și Dumitru Simulescu, vicepreședinte al Uniunii centrale a Cooperativelor Meșteșugărești. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole și supus în întregime votului deputaților. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în ședințe plenare să fie anunțată din timp, prin presă. (Agerpres) O parte din producția de brînzeturi a I. C. I. L. Vatra Dornei este destinată exportului. Recent, au fost realizate încă două produse noi — brînza topită „Carpați“ (cremă) și brînza topită cu diferite adausuri — oferite, deocamdată ca mostre, pentru piața externă. De la începutul anului, I.C.I.L. Vatra Dornei a exportat în Cehoslovacia, R. D. Germană și Orientul Mijlociu peste 250 tone de brînzeturi. Pînă la 31 decembrie, cantitatea de produse cu această destinație se va ridica la circa 1 000 de tone. Fabrica de bere din Solca livrează zilnic circa 2 vagoane de bere îmbuteliată în butoaie și sticle. In clișeul de față vă prezentăm un aspect de la instalația de îmbuteliere care are o capacitate de 20.000 sticle pe zi Liceul agricol din Fălticeni. Un grup de elevi, amenajînd timpul liber al doilea teren de volei din curtea școlii în Expresie a entuziasmului și patosului tineresc Cu cîteva zile în urmă a fost publicată Chemarea C.C. al U.T.C. adresată organizațiilor U.T.C., întregului tineret al patriei noastre pentru a continua minunatele tradiții ale muncii voluntar - patriotice și a participa, cu elanul și entuziasmul caracteristice tinereții, la vasta operă de edificare a noii societăți. începutul acestei tradiții l-a marcat, după cum se știe, cu 20 de ani în urmă, munca desfășurată de plină de avînt numeroși tineri pe șantierul Bumbești — Livezeni. Anii care au urmat au reprezentat noi trepte ale muncii voluntar - patriotice. Tinerii din toate colțurile țării, animați de dorința fierbinte de a-și consacra patriei eforturile, capacitatea creatoare, au înscris astfel emoționante pagini de abnegație și dăruire în cartea de aur a tradițiilor tinerei generații. Expresie concludentă a entuziasmului, formă concretă de manifestare a patosului tineresc, munca voluntar - patriotică a atras, de-a lungul anilor, spre locuri de afirmare, și numeroși tineri din întreprinderile, instituțiile și satele județului Suceava. Indiferent de natura și proporția lucrărilor la care au luat parte, aceștia, încadrîndu-se în efortul general, au dovedit, în repetate rînduri, că sînt capabili de fapte remarcabile. La finele acțiuni patriotice, între care se detașează participarea la lucrările pentru refacerea și dezvoltarea patrimoniului forestier, contribuția tineretului a devenit consecventă, putîndu-se afirma că s-a conturat deja o tradiție. O dovadă grăitoare în acest sens e și faptul că aproape nu a existat an în care organizațiile U.T.C. din județ să nu fie distinse cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. sau stimulate cu diferite premii pentru rezultatele deosebite obținute mai ales la împăduriri. Participarea tineretului din județul nostru la acțiunile patriotice inițiate de organele și organizațiile U.T.C. este ilustrată și de cifrele consemnate în agenda realizărilor din acest an. Prin munca voluntarpatriotică s-au împădurit, în fond forestier, peste 160 ha., s-au plantat 5.000 plopi și alți pomi ornamentali, s-au curățat peste 1.000 ha. islaz. Tinerii din întreprinderile, instituțiile și satele sucevene și-au manifestat și prin alte fapte hotărîrea de a-și aduce o contribuție sporită la îndeplinirea sarcinilor trasate de organele și organizațiile de partid. In perioada care a trecut de la începutul anului, spre exemplu, ei au colectat peste 100 tone fier vechi, au participat la lucrările de înfrumusețare a orașelor și satelor, au pregătit condițiile necesare pentru practicarea sportului în aer liber. Numai în cursul lunii aprilie s-au amenajat, cu contribuția tineretului, peste C. CLEMENT (Continuare în pagina a II-a) \>XVV\\V^^ In acest număr: Expunerea la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești, prezentată de tovarășul Gheorghe Vasilichi în pag. 3 ■ SPORT In pag. 2 DIALOG In pag. 2 LEGEA cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugari în ateliere proprii In pag. 3