Zori Noi, mai 1969 (Anul 22, nr. 6648-6673)
1969-05-04 / nr. 6650
 > ) -4 Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ITINERARII ÎN SUBTERAN Trenul mixt, format din vagoane de persoane, dar și de minereu, și-a început drumul, pe sub uriașa coamă a muntelui Aluniș, cu oarecare întîrziere. Pe acest itinerar pășeau, în urmă cu cîțiva ani, pentru prima dată, înfruntînd duritatea rocii, brigăzile conduse de Crișan și Flutur. Acum, alte brigăzi li se alătură eforturilor lor de atunci, înscriind istoria minei, a acestor locuri. La început mai timid, cu poticneli, apoi cu tot mai multă siguranță. Muntele cedează voinței omului, priceperii lui, la care adaugă tehnica cea mai avansată. Anul acesta, pînă acum, la extracție s-au realizat mii de tone de minereu peste plan. Pentru prima dată în istoria minei se pășește pe acest itinerar al succeselor. Iar succesele presupun eforturi deosebite, o muncă susținută. La Nsipoaia, al cincilea sector de producție, nu poți ajunge, după ce începe „trasul“ minereului, numai dacă urci la „intermediar“. Cursa mașinii de extracție este reglată în așa fel, încît minereul ajunge cu vreo 20 de metri deasupra orizontului zero, încărcarea în vagoane se face în cădere, fără să fie nevoie de muncă prea multă. Deci, în sus, pe scări metalice, iar apoi, la colivia mașinii de extracție — cu o viteză înspăimîntătoare, care îți dă senzația, la prima călătorie pe acest traseu, că te prăbușești în afundul pămîntului — pînă în zonele inferioare la care au ajuns minerii. La o asemenea adîncime, la care au coborît oamenii, spre a asigura economiei noi materii prime, ți se pare cumva curioasă prezența utilajelor, a instalațiilor moderne. Dar le întîlnești la tot pasul. Ele reprezintă unul dintre argumentele folosite împotriva îndărătniciei muntelui. Cuvîntul „surpare“ are, pentru mineri, un înțeles precis. El este asociat, aproape întotdeauna, noțiunilor „obstacol“, „piedică“. Și nu întîmplător. La abatajul 304, la care am ajuns după ce am urcat, prin „suitor“, vreo sută de metri, Nicolae Buzan, șef de schimb, originar din Bosanci, ne arată „pe viu“ ce înseamnă o surpare. De sus, din „coperiș“, cade, fără întrerupere, minereu. Este un proces specific minei de la Leșu Ursului. Zăcămîntul de aici are o tectonică pronunțată. Un remediu ? „Da, ar exista, dar noi am vrut să mergem pe linia filonului, adică în plin“. Intervine inginerul Severin Orheian, șeful sectorului. Brigada lui Petru Tănase, din care face parte și schimbul lui N. Buzan, a primit indicațiile cuvenite, anume, să facă o mică abatere spre stînga și numai după aceea să continue înaintarea, să reintre în linia filonului. Oamenii n-au acționat la timp, iar acum stau în loc. Au pierdut (odată cu ei și sectorul), datorită intrării în surpare, în jurul a Î00 de tone de minereu. La orizontul minus unu s-au executat, la 8 abataje, vreme de cîteva luni, lucrări speciale. Ele au avut scopul să pregătească aplicarea unei metode de exploatare cu mare randament. Tehnicienii o numesc exploatarea prin surpare. Iată, omul, prin priceperea sa, a transformat un proces negativ în unul care îi aduce avantaje. Și acestea sunt multiple. Surpările, ca cea întîlnită la abatajul 304, care implică munca „enormă“, sunt excluse. Se lucrează mult mai ușor, cu o siguranță mai mare. Se elimină o operație foarte costisitoare și anume, rambleierea golurilor excavate. Deocamdată sunt folosite aici două mașini de încărcat. Randamentul, acest indicator sintetic, care exprimă direct nivelul organizării producției și muncii, este mult mai mare. a Față de abatajele în care se aplică metoda clasică, aici, la minus unu, fiecare miner extrage, în 8 ore, cu aproximativ o tonă și jumătate mai mult. Comparația cu abatajele care n-au mașini indică o diferență și mai mare, încă un amănunt. Randamentele nu sunt cele scontate. Este începutul, minerii nu sunt obișnuiți cu noua metodă. Se fac experimentări pentru înlocuirea lemnului (se consumă cam mult, iată un dezavantaj !) cu armături metalice, care pot fi recuperate, iar vatra să se poplească cu plasă metalică. Cadrele tehnice manifestă optimism. Și, cu siguranță, vor reuși. In acest caz, soluția ar fi o noutate pe plan național. Ieșirea din mină întîrzie. Schimbul de zi are adunare de grupă sindicală. Minerii își manifestă nedumerirea de ce materialele, sculele „înaintează“ atît de anevoie spre abataje. Timpul nu poate fi folosit, întotdeauna, eficient. Este o cauză care se cuvine înlăturată cit mai repede. E drept, s-au făcut primii pași spre rezultate superioare, dar ei trebuie continuați cu mai multă hotărîre. . . N. GROZA Carnet de Întrecere FILA XXV La șantierul TCMM Frasin Atenția deosebită pe care constructorii mineri o acordă îndeplinirii angajamentelor luate în întrecerea socialistă a dus la obținerea unor rezultate deosebite. Planul de producție pe primele 4 luni ale anului a fost îndeplinit cu 10 zile mai devreme. Pînă acum, s-a realizat 34,3 la sută din planul anual de investiții. In perioada acestui an s-au predat, cu 6 luni înainte de termen, printre altele, blocul A 6 cu 60 de apartamente și centrala termică de la Broșteni. De asemenea, la flotația de barită de la Tarnița, a început, tot cu 6 luni mai devreme, rodajul mecanic la stația de recepție, antezdrobire, hala morilor, hala celulelor și filtrelor. Importante depășiri de plan Colectivul întreprinderii miniere din Fundu Moldovei și-a îndeplinit, încă de la 15 aprilie, sarcinile care ii reveneau pe primele 4 luni ale anului. Pînă astăzi, s-au realizat importante depășiri de plan : aproximativ 18 la sută la producția globală și 16_la sută la producția marfă. Minerii de la Fundu Moldovei ies pentru manifestă intecreșterea eficienței activității economice. In primul trimestru, productivitatea muncii fost depășită cu aproape a 23 la sută și s-au realizat economii la prețul de cost, peste sarcina planificată, în valoare de 366.000 lei. înainte de termen De la Fabrica de mucava „Molidul" am primit vestea că sarcinile de plan revenite colectivului de aici pe primele patru luni ale anului au fost realizate înainte de termen. Indicatorii valorici s-au îndeplinit la 27 aprilie a.c., iar planul în expresie fizică, la 29 ale aceleiași luni. Producția suplimentară a unității atinge, astfel, un spor de 200.000 lei la valoarea producției globale și marfă și de 30 tone mucarale, cu care colectivul ei încheie această primă perioadă a anului. în acest număr : Sărbătorirea zilei de 1 Mai in orașele județului Suceava In pag. 2 COORDONATE LITERARE ,n p*°-3 A Proletari din toate țările, unici-vS! Urcuș Foto : D. VINTILA 4 Anul XXIII la 6650 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid — 2765 ; cultură, informații - 2764 ; agrară, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096. duminică 4 mai 1969 pagini 30 bani Ciclu de manifestări culturale Colectivul bibliotecii orășenești din Rădăuți, cu sprijinul cadrelor didactice, a inițiat un ciclu de manifestări cu titlul „Pagini de eroism din istoria poporului român“. Din cadrul acestui program face parte și medalionul literar „Tot mai puternică te înalți, patrie !“, prezentat, pînă acum, la stația de radioficare, în 31 cercuri de lectură și la mai multe unități economice din oraș. Expoziție lile O expoziție deschisă însăCasei de cultură din Cîmpulung reunește obiecte de port popular și lucrări ale pictorilor amatori Gh. Toxin, Vespazian Ursu și Florentina Străpuc. Tot în aceste zile, cercurile de fotografi amatori, din oraș expun la biblioteca stației C.F.R. Cîmpulung - Est. • în orașul Gura Humorului, la inițiativa casei pionierilor s-a deschis o expoziție de cusături, modele naționale, broderii, desene și albume , lucrări executate de elevi ai celor două școli generale din localitate. Expozanții au dedicat această manifestare zilei de 1 Mai și împlinirii a 20 de ani de la înființarea primelor detașamente de pionieri din țara noastră. • Din bogatul program al unei recente serbări a elevilor din comuna Vadu Moldovei a făcut parte și montajul literar - muzical „Te slăvim, patrie iubită !“. Cu acest prilej, micii artiști amatori au interpretat cîntece patriotice, au recitat versuri. Ei s-au dovedit, totodată, și buni dansatori. • Constructorii care execută zarea lucrările de modernivechii exploatări miniere Vulcan, din bazinul carbonifer al Văii Jiului, au terminat betonarea noului turn de extracție. Acesta are o înălțime de aproape 60 metri. El va servi puțul central al minei, care se sapă acum și prin care se vor scoate din adîncuri circa 1.700.000 tone de cărbune anual. Simultan cu adîncirea puțului, se montează și instalațiile mașinii multicablu de extracție. Termenul de intrare în exploatare a noilor obiective este prevăzut pentru ultimul an al cincinalului. • La Uzina „Laminorul“ din Brăila a fost realizată o instalație automată de pins țagle în cuptorul îmde încălzire a materiei prime. In comparație cu vechea instalație, aceasta oferă avantajul sincronizării operației de pregătire a materiei prime cu viteza de laminare (evitîndu-se astfel pierderile de metal prin repetarea încălzirii unor țagle) și coordonarea de la distanță a funcționării mașinii de împins. • Printre unitățile din județul Galați care au realizat înainte de termen planul pe primele patru luni ale anului se numără și filiala din Galați a Institutului de proiectări pentru laminoare. îmbunătățirile aduse proiectelor realizate în această perioadă au avut ca rezultat economisirea unui volum de manoperă și materiale în valoare de peste 4 milioane lei și a 280 tone de metal. Principalul beneficiar al acestor proiecte este întreprinderea de construcții și montaje care lucrează pe platforma Combinatului siderurgic din Galați. • Colectivele întreprinderilor industriale din dețul Olt au îndeplinit juca două zile mai devreme planul pe primele 4 luni. Potrivit datelor preliminare furnizate de secția județeană de statistică, bilanțul realizărilor pe această perioadă consemnează o producție globală și marfă al cărei nivel întrece cu circa 8 milioane lei pe cel planificat. Au contribuit substanțial la obținerea acestui succes metalurgiștii de la uzina de aluminiu, petroliștii din schela de extracție Ciurești și lucrătorii întreprinderii de panificație din Slatina. luIiHD CAMPANIA AGRICOLĂ IMPUNE MOBILIZAREA MAXIMA Ne aflăm la începutul lunii mai și, așa cum indică situația operativă, suprafețele semănate pînă acum Pe total județ reprezintă 37,5 la sută, iar cele arate în această primăvară, 59,2 la sută. Volumul mare de lucrări ce mai este de executat și anume peste 53.644 ha. de vnsămînțat, impune ca toți cei care lucrează în agricultura județului să-și pună în practică toată priceperea și capacitatea organizatorică, pentru grăbirea vitezei de lucru. Rolul mecanizatorilor este preponderent. Ritm mult mai intens de lucru și preocupare superioară pentru calitate sînt coordonate ce trebuie să primeze. Iată cîteva constatări privind activitatea ce se desfășoară pe ogoare. • Ieri dimineață pe tarlalele G.A.P. Bosanci se lucra din plin. Tovarășul Nicolae Blîndu, președinte, și Gheorghe Dănilă, inginer agronom, vizitaseră cîteva grupuri de tractoriști, pe teren, dîndu-le indicațiile necesare. Intr-un scurt interviu cu inginerul, acesta ne relatează ! „Lucrăm din plin la plantatul cartofului. Vedeți, tarlaua aceasta („Toloacă“), cea mai mare din suprafețele destinate cartofului (150 ha.), a fost pregătită într-o zi și o noapte. Azi noapte au lucrat aici 6 tractoriști, printre care Constantin Balahura și Dumitru Bujoreanu. L-am adus acum pe tractoristul Constantin Gavrilovici, pentru a începe plantatul mecanic. Imediat urmează să vină alte două mașini din tarlaua „Imaș“, unde se termină plantatul“. Nu peste mult timp, i-am văzut pe tovarășii inginer și președinte la alte grupuri de tractoriști. Inginerul dădea indicațiile necesare cu privire la densitatea de cuiburi și regla o mașină. Un lucru bun e și faptul că la capătul tarlalelor fusese adusă din timp cantitatea de sămînță necesară. • Două cooperative vecine ! Baia și Șosea. In una față de alta lucrul se desfășoară cu totul diferit. Pe la orele 11— 12, cînd am vizitat aceste unități, la C.A.P. Șosea se lucra din plin la semănatul porumbului și cartofului, la arături și pregătirea terenului. Tovarășa inginer Veronica Vameșu, deși, în general, mulțumită de ritm (la plantatul mecanic al cartofului se depășește norma planificată), ne-a spus că există încă rezerve, în sensul că oamenii care deservesc mașinile nu ies întotdeauna la lucru în primele ore ale dimineții, odată cu tractoriștii. La Baia treburile se desfășoară foarte încurcat: nu sunt oameni tarlalelor suficienți la capătul pentru a încărca buncărele mașinilor de plantat cartofi, brigadierii Vasile Ștefănescu și Alecu Băișanu mai întîrzie seara pe la bufet, iar a doua zi trebuie să-i suplinească alții pentru buna organizare a muncii. Primul nici nu era de găsit. Cooperatorii din Ilișești au devnsămînțat în această primăvară 690 ha., din care pînă la 2 mai semănaseră doar 170 ha. In zilele de 1 și 2 mai, la Ilișești s-au semănat 30 ha. cu porumb, 32 ha. cu cartofi și 4 ha. cu orzoaică. De asemenea, s-a pregătit terenul pentru semănat — vreo 40 ha. Cam puțin dacă se are în vedere că sîntem în luna mai, și cam puțin dacă ne referim și la forțele existente. In seara de 1 mai s-a defectat tractorul ce semăna porumb. A doua zi, la orele 10, defecțiunea nu fusese înlăturată. Astfel, o semănătoare SPC 6, de mare productivitate, era în imposibilitate de a lucra. Nu putea fi reparat mai repede ? Da, dar nu a avut cine. Tractorul respectiv a fost dus la Brașca, la sediul secției, aflat la 4 km. In schimb, IMA Ilișești se află la mai puțin de 1 km. Se putea repara și aici, dar de ce să se facă treaba mai simplu și ușor dacă se poate și complicat ?¥• La C.A.P. Drăgoești forțele au fost dirijate acolo unde terenul zvîntat permite să se acționeze din plin. Astfel, pînă la 2 mai au fost semănate 120 ha. cu porumb (din planul de 400 ha.). La celelalte culturi, realizările sînt mai mici. Ne re- E. MOREA D. MIRON (Continuare In pag. a II-a) 1 ★ TUTUROR FORȚELOR, OPERATIVITATE! _ Arături IiLsâmînturi C. A. P. ., Arbore 20,1 19,5 Bălăceana 33,0 24,7 Berchișești 44,2 26,6 Botoșana 33,4 19,1 Bosanci 53,7 27,9 Cajvana 39,7 18,7 Chilișeni 100,0 58,4 C. Porumbescu 62,3 42,0 Comănești 53,8 27,7 Costina 72,5 47,8 Dărmănești 80,8 44,6 Drăgoești 46,4 29,3 Grănicești 86,4 45,2 Iacobești 82,0 49,0 Ilișești 38,4 34,0 Ipotești 83,2 47,4 S.iteni . Humor 78,1 50,5 Măriței 82,1 33,2 Mihovenl 59,5 37,3 Mitoc 100,0 36,9 Moara 51,8 33,3 Poeni Solea 31,1 15,4 Pîrtești de Jos 39,6 20,4 Pătrăuți 84,2 39,5 Iteuseni 100,0 56,4 Sf. Ilie 78,4 19,4 Stroești 44,6 43,0 Șcheia 37,4 34,5 Todirești 52,6 36,6 U(Iești 85,0 46,5 Valea Moldovei 100,0 37,4 Zaharești 53,9 36,8 Baineț 17,4 8,5 Bălcăuți 100,0 77,7 Bilca 17,9 19,4 Calafindești Ion,o 50,8 Costișa 34,2 28,0 Domești 100,0 47,4 Dumbrăveni 75,0 70,5 Frătăuții Noi 26,8 17,7 Frătăuții Vechi 33,9 42,7 Gălănești 56,4 30,9 Grămești 94,3 49,4 Hințești 92,3 30,5 Horodnic de Jos 19,6 9,5 Horodnic de Sus 46,6 25,9 Iaslovăț 46,8 31,0 Marginea 70,6 41,6 c. A. P. Arături Insămințări •/. •• Mâneuți Milișăuți Negostina Rădăuți Satu Mari Siret Siminicea Șerbăuți Șerbanești Vășcăuți Verești Vicov de Jos Vicov de Sus Volovâț Zamostea Zvoriștea Adîncata Băișești Baia Bogdănești Boroaia Bunești Burdujeni Ciumulești Dolhești Dolhasca Drăgușeni Fîntîna Mare Fălticeni Fîntînele Forăști Hîrtop Horodniceni Liteni- Fălticeni Manolea Plopeni Prelipca Preutești Pleșești Rădășeni Rotopănești Rotunda Roșcani Probota Șosea Salcea Valea Glodului 79.0 87.6 46.6 44.4 96.6 40.3 100,0 62.9 78.7 76.9 30.3 20.2 48.8 39.0 100,0 83.3 47.5 71.4 76.0 100,0 56.4 100,0 96.1 82.8 90.0 67.1 83.3 73.3 69.4 100,0 58.5 70.0 100,0 63.3 83.3 65.5 41.9 51.9 51.6 100,0 56.0 95.0 100,0 100,0 86.0 87.6 44.2 46.9 34.0 46.5 70.1 34.4 57.4 51.2 33.7 32.3 35.4 20.1 19.5 24.8 80.2 29.2 28.6 37.0 25.7 33.7 32.6 58.6 26.3 36.8 30.8 21.5 53.2 39.2 73.0 35.6 54.6 38.0 51.3 40.1 44.7 49.0 29.1 29.4 53.4 34.8 41.9 62.2 39.9 26.1 32.4 31.1 50.8