Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)

1969-09-02 / nr. 6754

Proletari din toate țările uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Experiența acestui an să fie superior fructificată în 1970­ . ___ _______________ O formă­ eficientă, prin care Oamenii muncii participă la conducerea și organizarea producției o constituie și adu­nările generale ale salariați­lor, practica avînd profunde semnificații și vizînd largul democratism al orînduirii noas­­tre. Ieri, au început asemenea adunări la nivelul secțiilor, fi­rește, în unitățile mai mari, ur­­mînd ca peste cîteva zile să aibă loc și adunările generale ale salariaților sau ale re­prezentanților acestora, pe întreprinderi. Menite să fa­că o amănunțită analiză modului cum s-a muncit de la a începutul anului și pînă în Prima adunare de la care vă relatăm, s-a desfășurat ieri, la I.R.A. Suceava, cu tînărul co­lectiv al secției de fabricație. Tînăr și prin media de vîrsta mai mică de 28 de ani, dar mai cu seamă prin faptul că secția de fabricație a luat fi­ință anul acesta, marcînd în­ceputul reprofilării unității de la activitatea axată exclusiv pe reparații, la producerea u­­nor utilaje complexe, ca auto­macaraua hidraulică de 2,5 t/­s, frezerul de zăpadă, obloane ridicătoare montate pe autoca­mioane etc. Astfel, colectivul secției amintite s-a dovedit matur prin hărnicie și price­pere, reușind să-și îndepli­nească și depășească sarcini­le de plan pe 8 luni, în condi­țiile asimilării într-un timp re­cord a utilajelor amintite. Așa cum a subliniat tovară­șul Marcel Mocanu, șeful sec­ției, în materialul prezentat a­­dunării a fost nevoie de o a­­devărată reprofilare și recali­ficare „din mers", căci produc­ția n-a stagnat nici o zi. S-a muncit și s-a învățat în același timp. Și dacă în luna trecută ponderea producției secției în cadrul activității întreprinderii a ajuns la 45 la sută, se poate vorbi de acum de o experien­prezent, adunările generale ale salariaților, indiferent de nivelul la care se desfășoară, trebuie să constituie în ace­lași timp un prilej de impulsio­nare a întregii activități pe pe­rioada ce a mai rămas în a­­cest an. Totodată, aceste adu­nări dezbat și cifrele de plan pe 1970, ultimul an al actua­lului cincinal. Cunoscînd încă de pe acum sarcinile de plan pe anul vii­tor, se impune luarea celor mai potrivite măsuri în vederea în­cheierii cu succes a actualului cincinal și trecerii la înfăp­tuirea planului pe 1971—1975, stabilit de recentul Congres al partidului. ★­ -----------------------------­ță dobîndită care, după cum au subliniat cei ce au luat cu­­vîntul va trebui superior fruc­tificată în 1970 și anii urmă­tori. Departe de a cădea în au­­tomulțumire, Dumitru Bichir, C. Mihalache, Ioan Cristescu, Pe­tru Grumwald, maistrul Gheor­­ghe Cracovschi au scos în evi­dență și greutățile întîmpinate, lipsurile ce mai persistă. Așa, bunăoară, aprovizionarea pen­tru că producția n-a fost nomi­nalizată din timp, s-a făcut cu intermitențe. Lipsa S.D.V.­­urilor, pregătirea slabă a fa­bricației și alte minusuri în organizarea producției și a muncii au făcut ca indicii ca­litativi să lase uneori de do­rit, încă nu s-a reușit întrona­rea unei discipline corespun­zătoare la toate locurile de muncă, firește, ca o condiție de prim ordin a îndeplinirii rit­mice a planului și la cotele ca­litative cerute de beneficiari. Muncitori cum sunt Dan Sen­­ciuc, Mihai Sofian, Chirică Bejenaru, C. Țurcanu, Gheor­­ghe Ungureanu sau Ion Paiu continuă să absenteze nemoii- DRAGOȘ CALIMAN (Continuare In pagina a IlI-a) a SALINA CACICA . Recent un colectiv de specialiști a creat un nou agregat de producție , agregatul este un evaporator și are o ca­pacitate de 4.900 de tone sare pe an. Noua instalație va contribui ca Salina de la Cacica să atingă o producție anuală de 31.000 tone sare extrafină, depășind cu 1.000 tone capacitatea prevăzută în ac­tualul cincinal. In foto . Aspect de lucru la Salina Cacica T­oTe Industria cărnii din Suceava raportează cel mai recent succes Realizarea și depășirea planului la export pe luna august — de la 120 tone, cu­ era prevăzut, la 140 tone — constituie un cent succes consemnat re­pe agenda activității colectivu­lui de muncă al Industriei cărnii din Suceava. Rezultatul înregistrat se datorește transpunerii în fapt a unor acțiuni stabi­lite pe linie de organizare științifică a producției și a muncii, dintre care amin­tim­­ susținute preocupări în vederea asigurării cu materie primă corespunză­toare din punct de vedere calitativ și cantitativ, apli­carea, pe fazele procesului de producție, a unor mă­suri,­­in urma cărora, de pildă, la secția cr­ovac s-a îmbunătățit fasonarea și sortarea pieselor rezul­tate din tranșarea cărnii, cit și funcționarea optimă a agregatelor frigorifice, a­­sigurîndu-se, astfel, tempe­raturile necesare produse­lor. • PARTE DIN TIMPUL acestei frumoase vacanțe, pionierii și-o dedică unor treburi gospodărești utile. In circumscripția electorală nr. 57 din municipiul Suceava, cîțiva pionieri, printre care Andrei Sorel, Pilat Fredi și Romașcanu Nela, împreună cu colegii lor și cu alți copii ce locuiesc în această zonă a orașului, au luat inițiativa întreținerii spațiilor verzi, îngriji­rii plantațiilor și curățirii aleilor dintre blocuri. La astfel de acțiuni puteau fi văzuți, deunăzi, zeci de copii. Tot ei au stabilit să se preo­cupe de păstrarea liniștii în orele de odihnă și de alte treburi la care, alături de părinții lor, își pot aduce contribuția. anaaaaaraaaacriaaca ea ca aainoDirKnnaaaan în agricultură, la zi. Pregătirea semințelor pentru viitoarea ICtiUIld Se apropie vremea însă­­mînțărilor de toamnă. în ca­drul pregătirilor ce se fac în vederea declanșării și bunei desfășurări a noii agricole, asigurarea campanii cu se­mințele necesare reprezintă o condiție sine qua non. Care este situația din acest punct de vedere în județul nostru , încă la data de 28 august, întreprinderile agricole de stat aveau condiționată în­treaga cantitate de semințe. Tot atunci, cooperativele a­­gricole realizaseră 67,7 la sută din plan. între timp, au­­ mai fost condiționate 665 to­ne, ceea ce a ridicat procen­tul la 76,6 la sută în C.A.P. și la 83,3 la sută pe total județ. Există acum multe coope­rative care au încheiat a­­ceastă lucrare; într-un număr de 9 unității însă, acțiunea de condiționare nici nu a început: Mandea, Rotopănești, Rotun­da, Iacobești, Șcheia, Poeni - Solca, Frătăuții Vechi, Șerbă­­uți, Vicovu de Sus. în altele 10 se află abia la început. Așa se prezintă lucrurile, bunăoa­ră, la Volovăț, Botoșana, Șos­ea, Probota, Roșcani, Sf. Ilie. Situația analizelor de labo­rator arăta că, la data de 25 august, fuseseră trimise probe pentru o cantitate de numai 3.107 tone grîu din cooperati­vele agricole. Pentru 1.168 to­ne, analizele erau terminate, dar aproape jumătate din cantitate (531 tone) fusese res­pinsă la puritate. De atunci și pînă ieri, semințele de grîu trimise spre analiză au spo­rit, cantitatea reprezentată prin probe ajungînd la 5.157 tone. Peste 37 la sută din a­­ceasta a fost analizată, rezul­­tînd mai bine de 900 tone de grîu necorespunzător în privin­ța purității, probele respective fiind, bineînțeles, respinse. Se constată, deci, nu numai o anumită tărăgănare a ac­țiunii de condiționare a se­mințelor, ci și superficialitate în pregătirea acestora, în ale­gerea probelor. La data de 1 septembrie, 16 unități nu trimi­seseră încă probe pentru con­trolul valorii culturale. Le a­­mintim pe cele din Costîna, Măneuți, Liteni , Fălticeni, Si­­minicea. Totodată, altele, deși au expediat cât-o doar de probele, au fă­formă. Dedu­cem acest lucru din faptul că semințele respective s-au do­vedit a fi necondiționate bine. Astfel, cooperativa agricolă din Dolhești a trimis la labo­rator probe pentru 100 tone grîu cu un procent mult prea mare de corpuri străine, iar ca urmare , întreaga canti­tate a fost respinsă la purita­te. La fel s-a întîmplat și în cazul unităților din Fîntîna Mare (74 tone), Stroești (60 to­ne), Bălcăuți (80 tone), din 173 tone pentru care s-au trimis probe), Moara (40 tone din 75 tone), Adîncata (60 tone din 80 tone). Iată și cîteva aspecte din teren, notate cu prilejul unui raid - anchetă efectuat zilele acestea : ZAMOSTEA. Interlocutor, ing. Silviu Moroșanu : „La noi, pregătirea semințelor este în­cheiată, întreaga cantitate de grîu a fost condiționată. Aș­teptăm probele de la labo­rator“. PATRĂUȚI. Și aici grîul de DUMITRU TURTA (Continuare în pagina a H-a) 4% AAHfliTlA Ua4X.44aA.A U UUIIUIțlC IIUUII IlUdIC aiBBsasiBiaaoBBB Stațiunea Experimentală agricolă din Suceava. Inginerul Gheorghe Tudose determină în laboratorul unității, potasiul din sol. Foto­­ L MIHOVEANU Anul XXIV : 6754 4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096; mărfi 2 septembrie 1969 Vizita în Iran a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU Luni dimineața a părăsit Ca­pitala, plecînd spre Teheran, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, care, la invitația Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și a Ma­iestății Sale împărăteasa Ira­nului, va face o vizită oficială în Iran. Președintele Consiliului de Stat este însoțit de Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de ma­șini, și Alexandru Albescu, ad­junct al ministrului comerțului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu - Mizil, Gheor­ghe Pană, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general colonel Ion Io­­niță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, vicepreședinți ai Consi­liului de Miniștri, Consiliului de Stat, membri ai miniștri, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești, generali, ziariști români și co­respondenți ai presei străine. Erau de față Yahya Mota­­med-Vaziri, însărcinat cu afa­ceri ad-interim al Iranului la București și membri ai Amba­sadei Iranului, șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetățeni ai Capitalei aflați pe aeroport au salutat cu deosebită căldu­ră pe președintele Consiliului de Stat. (Agerpres). SOSIREA LA TEHERAN TEHERAN 1 — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Iones­­cu și Paul Finanțu, transmit : Președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie și stimă. Flori și ovații, urări de bun sosit și ceremonii au consti­tuit o manifestare a unor sen­timente izvorîte din ascenden­ța constantă a raporturilor prietenești dintre cele două țări și popoare, din dorința lor comună de a conlucra mai strîns și de a se cunoaș­te mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspirațiilor lu­mii contemporane de pace și cooperare. Ora 15. Avionul prezidențial, escortat din momentul intrării în spațiul aerian al Iranului de avioane cu reacție ale forțelor armate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehra­­bad. Drapelele de stat ale Româ­niei și Iranului se profilează pe cerul albastru. Stegulețe tricolore flutură în mîinile nu­meroșilor locuitori ai Tehera­nului veniți în întîmpinarea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare, își fac apariția pe treptele a­­vionului președintele Consiliu­lui de Stat al României, Nico­lae Ceaușescu, și soția sa, E­­lena Ceaușescu. Acest moment este marcat prin ovații și a­­plauze puternice, prelungite. La coborîrea din avion, pre­ședintele Consiliului de Stat și soția sa sînt întîmpinați cu cordialitate de Maiestatea Sa Imperială, Șahinșahul Iranu­lui, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Fa­rai­ Cei doi șefi de state își strîng călduros mîinile. Șahin­șahul urează șefului statului român bun sosit pe pămîntul Iranului, înaltele oficialități sînt „asaltate“ de sutele de fotoreporteri, operatori ai jur­nalelor de actualități cinema­tografice și de televiziune pre­zenți pe aeroport. In întîmpinarea oaspeților români au sosit, de asemenea, primul ministru al Iranului, A­­mir Abbas Hareida, cu soția, Sărit Emami, președintele Se­natului, cu soția, Abdulah Riazi, președintele Camerei Deputaților, cu soția, Assadol­­lah Alam, ministrul curții im­periale, cu soția, Ardeshir Za­­hedi, ministrul afacerilor ex­terne, generalul de armată Fe­­reydun Djam, șeful statului major al Comandamentului su­prem al armatelor imperiale, și alte personalități oficiale iraniene. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, pre­zintă Șahinșahului persoanele oficiale române care îl înso­țesc : Ilie Verdeț, prim - vice­președinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Avram, ministrul construc­țiilor de mașini, Alexandru Al­bescu, adjunct al ministrului comerțului exterior. Pe aeroport se aflau, de a­­semenea, Pavel Silard, amba­sadorul țării noastre la Tehe­ran, membrii ambasadei, pre­cum și un grup de specialiști români care lucrează în Iran, în baza acordurilor de coope­rare economică existente între cele două țări. Au fost de față șefi ai mi­siunilor diplomatice acreditate la Teheran. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Grupuri de copii iranieni și români înmînează înalților oaspeți buchete de flori. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și Șahinșahul Iranului trec în revistă garda militară de o­­noare aliniată pe aeroport. Președintele Nicolae Ceau­șescu și Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Ar­yamehr, au luat loc într-o ma­șină deschisă, escortată de motocicliști. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă spre Pa­latul imperial Golestan, reșe­dința rezervată înaltului oas­pete român. Pe întregul traseu, de la ae­roport și pînă la intrarea în Teheran, președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Ira­nului au fost salutați cu entu­ziasm de locuitorii orașului, care au făcut o călduroasă primire solilor poporului ro­mân, ovaționînd pentru prie­tenia româno-iraniană. Pe fron­tispiciile imobilelor și de-a lungul bulevardelor sînt arbo­rate drapelele de stat ale Ro­mâniei și Iranului. Ghirlande de flori alcătuiesc pitorești arcuri de triumf. Mii de portre­te ale președintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu și ale soției sale, Elena Ceaușes­cu, sunt expuse pe frontispiciile clădirilor și în vitrinele maga­zinelor de-a lungul întregului traseu. Populația capitalei a inundat literalmente străzile. Sute de mii de oameni acla­mă pe solul poporului român prieten, urîndu-i bun venit, pe Șahinșahul Iranului, în piața „Ferdousi“, domina­tă de monumentul care eter­nizează memoria marelui poet persan cu același nume, cor­tegiul oficial se oprește în fața unei estrade. Sinceritatea bu­curiei mulțimilor care îl salută aici pe șeful statului român se degajă pregnant din atmosfe­ra sărbătorească care domneș­te în jur. Președintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și persoanele care îl însoțesc, sînt întîmpinați de autoritățile municipale, în frun­te cu primarul Teheranului, Mamad Shahrestani, care le urează tradiționala urare ..bun venit". Apoi, primarul înmînează președintelui român și soției sale, în semn de omagiu, chei­le porților orașului Teheran. Răspunzînd urărilor ce i-au fost adresate, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit Șahinșahului Iranului și locui­torilor orașului pentru căldu­roasa primire făcută, sublini­ind că aceasta reprezintă o manifestare a prieteniei româ­no - iraniene. Din acest punct al orașului, continuîndu-și drumul pe ma­rile bulevarde ale Teheranului,­­ cei doi șefi de state și soții­­­­le lor iau loc în două călești deschise, trase fiecare de cite șase cai și escortate de un escadron de cavalerie de gar­dă. In fața privirilor se dezvă­luie o imagine specific persa­nă : caleștile — desăvîrșite o­­pere de artă — harnașamen­­tele purpurii ale cailor și uni­formele albastre ale ofițerilor dau expresie fastului și colo­ritului solemnităților oficiale tradiționale. Cortegiul își continuă dru­mul în aplauzele și ovațiile puternice ale locuitorilor capi­talei. Din loc în loc, ianfare ale armatei imperiale întîmpi­­nă pe înalții oaspeți cu mar­șuri triumfale. Printr-un adevărat cordon viu, înaltele personalități ro­mâne și iraniene sosesc la pa­latul Golestan, reședința pusă la dispoziția șefului statului român în timpul vizitei sale în Iran. în sala oglinzilor are loc o convorbire cordială între Ma­iestatea Sa Imperială Șahinșa­hul Iranului, Aryamehr, și îm­părăteasa Farah și președin­tele Consiliului de Stat al Ro­mâniei, Nicolae Ceaușescu, și Elena Ceaușescu. în cursul după - amiezii, la Palatul Golestan a avut loc o nouă manifestare a deosebitei ospitalități a populației iranie­ne, a sentimentelor de bucurie și satisfacție cu care este pri­vită această vizită . O­dele­ffrrtio­rr Im­m’tnrîlnr nirtigalnj Teheran, în frunte cu prima­rul capitalei, Mamad Shahres­tani, înmînează președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soției sale, da­ruri specifice artelor și mește­șugurilor tradiționale ale populației orașului. ★ Primirea extrem de cordială făcută înalților oaspeți români pe pămîntul iranian, puterni­cul sentiment de prietenie față de poporul român și reprezen­tanții săi, care s-a făcut sim­(Continuare în pagina a II-a) In acest număr: • CIVICE • CONTRAPUNCT • SPORT în pag. 1 • DIALOG în pag. 3 Vizita delegației parlamentare suedeze în județul Suceava (De la trimisul „Agerpres", Mircea Bumbac). Duminică dimineața, delega­ția parlamentară suedeză, con­dusă de Henry Allard, pre­ședintele Camerei Deputaților, cu soția, a sosit la Suceava. In călătoria lor prin țară, oas­peții sunt însoțiți de Mia Groza, vicepreședinte al Marii Adu­nări Naționale, Gheorghe Roșu, președintele agricultură și Comisiei pentru silvicultură a M.A.N., precum și de Carl Rappe, ambasadorul Suediei la București. In vechea Cetate de Scaun, membrii delegației au fost sa­lutați de Emil Bobu, președin­tele Comitetului executiv al Consiliului popular al județu­lui Suceava, și Nicolae Mora­riu, prim-vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular județean, deputați în M.A.N., precum și de alți re­prezentanți ai organelor loca­le de stat. Parlamentarii suedezi au vi­zitat apoi vestitele mănăstiri din această parte a țării — capodopere ale artei feudale — Voroneț, Moldovița și Hu­mor. Ei au consemnat în căr­țile de onoare cuvinte elogioa­se la adresa acestor valoroase creații de renume mondial. Oaspeții au vizitat, de aseme­nea, o expoziție de artizanat la Voroneț și locuințe țără­nești, la Moldovița, exprimîn­­du-și admirația pentru stilul arhitectonic, mobilierul și de­corația populară. In comuna Mănăstirea Humorului, ansam­blul „Hora“ din Suceava prezentat în cinstea delegației­­ suedeze un bogat program ar­tistic. înapoindu-se în reședin­ța de județ, oaspeții au putut admira noile construcții de lo­cuințe, alături de monumente vechi ale arhitecturii suceve­ne. Membrii delegației au făcut apoi o vizită la consiliul popular, unde li s-a prezentat tabloul realizărilor din ultimii ani în domeniul economic, edi­­litar-gospodăresc și social-cul­tural. Ziua s-a încheiat printr-un dineu oferit de președintele Consiliului popular al județu­lui Suceava în cinstea delega­ției suedeze și a persoanelor oficiale care o însoțesc.

Next