Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)
1969-09-02 / nr. 6754
Proletari din toate țările uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Experiența acestui an să fie superior fructificată în 1970 . ___ _______________ O formă eficientă, prin care Oamenii muncii participă la conducerea și organizarea producției o constituie și adunările generale ale salariaților, practica avînd profunde semnificații și vizînd largul democratism al orînduirii noastre. Ieri, au început asemenea adunări la nivelul secțiilor, firește, în unitățile mai mari, urmînd ca peste cîteva zile să aibă loc și adunările generale ale salariaților sau ale reprezentanților acestora, pe întreprinderi. Menite să facă o amănunțită analiză modului cum s-a muncit de la a începutul anului și pînă în Prima adunare de la care vă relatăm, s-a desfășurat ieri, la I.R.A. Suceava, cu tînărul colectiv al secției de fabricație. Tînăr și prin media de vîrsta mai mică de 28 de ani, dar mai cu seamă prin faptul că secția de fabricație a luat ființă anul acesta, marcînd începutul reprofilării unității de la activitatea axată exclusiv pe reparații, la producerea unor utilaje complexe, ca automacaraua hidraulică de 2,5 t/s, frezerul de zăpadă, obloane ridicătoare montate pe autocamioane etc. Astfel, colectivul secției amintite s-a dovedit matur prin hărnicie și pricepere, reușind să-și îndeplinească și depășească sarcinile de plan pe 8 luni, în condițiile asimilării într-un timp record a utilajelor amintite. Așa cum a subliniat tovarășul Marcel Mocanu, șeful secției, în materialul prezentat adunării a fost nevoie de o adevărată reprofilare și recalificare „din mers", căci producția n-a stagnat nici o zi. S-a muncit și s-a învățat în același timp. Și dacă în luna trecută ponderea producției secției în cadrul activității întreprinderii a ajuns la 45 la sută, se poate vorbi de acum de o experienprezent, adunările generale ale salariaților, indiferent de nivelul la care se desfășoară, trebuie să constituie în același timp un prilej de impulsionare a întregii activități pe perioada ce a mai rămas în acest an. Totodată, aceste adunări dezbat și cifrele de plan pe 1970, ultimul an al actualului cincinal. Cunoscînd încă de pe acum sarcinile de plan pe anul viitor, se impune luarea celor mai potrivite măsuri în vederea încheierii cu succes a actualului cincinal și trecerii la înfăptuirea planului pe 1971—1975, stabilit de recentul Congres al partidului. ★ -----------------------------ță dobîndită care, după cum au subliniat cei ce au luat cuvîntul va trebui superior fructificată în 1970 și anii următori. Departe de a cădea în automulțumire, Dumitru Bichir, C. Mihalache, Ioan Cristescu, Petru Grumwald, maistrul Gheorghe Cracovschi au scos în evidență și greutățile întîmpinate, lipsurile ce mai persistă. Așa, bunăoară, aprovizionarea pentru că producția n-a fost nominalizată din timp, s-a făcut cu intermitențe. Lipsa S.D.V.urilor, pregătirea slabă a fabricației și alte minusuri în organizarea producției și a muncii au făcut ca indicii calitativi să lase uneori de dorit, încă nu s-a reușit întronarea unei discipline corespunzătoare la toate locurile de muncă, firește, ca o condiție de prim ordin a îndeplinirii ritmice a planului și la cotele calitative cerute de beneficiari. Muncitori cum sunt Dan Senciuc, Mihai Sofian, Chirică Bejenaru, C. Țurcanu, Gheorghe Ungureanu sau Ion Paiu continuă să absenteze nemoii- DRAGOȘ CALIMAN (Continuare In pagina a IlI-a) a SALINA CACICA . Recent un colectiv de specialiști a creat un nou agregat de producție , agregatul este un evaporator și are o capacitate de 4.900 de tone sare pe an. Noua instalație va contribui ca Salina de la Cacica să atingă o producție anuală de 31.000 tone sare extrafină, depășind cu 1.000 tone capacitatea prevăzută în actualul cincinal. In foto . Aspect de lucru la Salina Cacica ToTe Industria cărnii din Suceava raportează cel mai recent succes Realizarea și depășirea planului la export pe luna august — de la 120 tone, cu era prevăzut, la 140 tone — constituie un cent succes consemnat repe agenda activității colectivului de muncă al Industriei cărnii din Suceava. Rezultatul înregistrat se datorește transpunerii în fapt a unor acțiuni stabilite pe linie de organizare științifică a producției și a muncii, dintre care amintim susținute preocupări în vederea asigurării cu materie primă corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ, aplicarea, pe fazele procesului de producție, a unor măsuri,in urma cărora, de pildă, la secția crovac s-a îmbunătățit fasonarea și sortarea pieselor rezultate din tranșarea cărnii, cit și funcționarea optimă a agregatelor frigorifice, asigurîndu-se, astfel, temperaturile necesare produselor. • PARTE DIN TIMPUL acestei frumoase vacanțe, pionierii și-o dedică unor treburi gospodărești utile. In circumscripția electorală nr. 57 din municipiul Suceava, cîțiva pionieri, printre care Andrei Sorel, Pilat Fredi și Romașcanu Nela, împreună cu colegii lor și cu alți copii ce locuiesc în această zonă a orașului, au luat inițiativa întreținerii spațiilor verzi, îngrijirii plantațiilor și curățirii aleilor dintre blocuri. La astfel de acțiuni puteau fi văzuți, deunăzi, zeci de copii. Tot ei au stabilit să se preocupe de păstrarea liniștii în orele de odihnă și de alte treburi la care, alături de părinții lor, își pot aduce contribuția. anaaaaaraaaacriaaca ea ca aainoDirKnnaaaan în agricultură, la zi. Pregătirea semințelor pentru viitoarea ICtiUIld Se apropie vremea însămînțărilor de toamnă. în cadrul pregătirilor ce se fac în vederea declanșării și bunei desfășurări a noii agricole, asigurarea campanii cu semințele necesare reprezintă o condiție sine qua non. Care este situația din acest punct de vedere în județul nostru , încă la data de 28 august, întreprinderile agricole de stat aveau condiționată întreaga cantitate de semințe. Tot atunci, cooperativele agricole realizaseră 67,7 la sută din plan. între timp, au mai fost condiționate 665 tone, ceea ce a ridicat procentul la 76,6 la sută în C.A.P. și la 83,3 la sută pe total județ. Există acum multe cooperative care au încheiat această lucrare; într-un număr de 9 unității însă, acțiunea de condiționare nici nu a început: Mandea, Rotopănești, Rotunda, Iacobești, Șcheia, Poeni - Solca, Frătăuții Vechi, Șerbăuți, Vicovu de Sus. în altele 10 se află abia la început. Așa se prezintă lucrurile, bunăoară, la Volovăț, Botoșana, Șosea, Probota, Roșcani, Sf. Ilie. Situația analizelor de laborator arăta că, la data de 25 august, fuseseră trimise probe pentru o cantitate de numai 3.107 tone grîu din cooperativele agricole. Pentru 1.168 tone, analizele erau terminate, dar aproape jumătate din cantitate (531 tone) fusese respinsă la puritate. De atunci și pînă ieri, semințele de grîu trimise spre analiză au sporit, cantitatea reprezentată prin probe ajungînd la 5.157 tone. Peste 37 la sută din aceasta a fost analizată, rezultînd mai bine de 900 tone de grîu necorespunzător în privința purității, probele respective fiind, bineînțeles, respinse. Se constată, deci, nu numai o anumită tărăgănare a acțiunii de condiționare a semințelor, ci și superficialitate în pregătirea acestora, în alegerea probelor. La data de 1 septembrie, 16 unități nu trimiseseră încă probe pentru controlul valorii culturale. Le amintim pe cele din Costîna, Măneuți, Liteni , Fălticeni, Siminicea. Totodată, altele, deși au expediat cât-o doar de probele, au făformă. Deducem acest lucru din faptul că semințele respective s-au dovedit a fi necondiționate bine. Astfel, cooperativa agricolă din Dolhești a trimis la laborator probe pentru 100 tone grîu cu un procent mult prea mare de corpuri străine, iar ca urmare , întreaga cantitate a fost respinsă la puritate. La fel s-a întîmplat și în cazul unităților din Fîntîna Mare (74 tone), Stroești (60 tone), Bălcăuți (80 tone), din 173 tone pentru care s-au trimis probe), Moara (40 tone din 75 tone), Adîncata (60 tone din 80 tone). Iată și cîteva aspecte din teren, notate cu prilejul unui raid - anchetă efectuat zilele acestea : ZAMOSTEA. Interlocutor, ing. Silviu Moroșanu : „La noi, pregătirea semințelor este încheiată, întreaga cantitate de grîu a fost condiționată. Așteptăm probele de la laborator“. PATRĂUȚI. Și aici grîul de DUMITRU TURTA (Continuare în pagina a H-a) 4% AAHfliTlA Ua4X.44aA.A U UUIIUIțlC IIUUII IlUdIC aiBBsasiBiaaoBBB Stațiunea Experimentală agricolă din Suceava. Inginerul Gheorghe Tudose determină în laboratorul unității, potasiul din sol. Foto L MIHOVEANU Anul XXIV : 6754 4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, informații - 2764 ; agrară, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096; mărfi 2 septembrie 1969 Vizita în Iran a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU Luni dimineața a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, care, la invitația Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și a Maiestății Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită oficială în Iran. Președintele Consiliului de Stat este însoțit de Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general colonel Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Consiliului de Stat, membri ai miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Erau de față Yahya Motamed-Vaziri, însărcinat cu afaceri ad-interim al Iranului la București și membri ai Ambasadei Iranului, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetățeni ai Capitalei aflați pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat. (Agerpres). SOSIREA LA TEHERAN TEHERAN 1 — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu, transmit : Președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie și stimă. Flori și ovații, urări de bun sosit și ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorîte din ascendența constantă a raporturilor prietenești dintre cele două țări și popoare, din dorința lor comună de a conlucra mai strîns și de a se cunoaște mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspirațiilor lumii contemporane de pace și cooperare. Ora 15. Avionul prezidențial, escortat din momentul intrării în spațiul aerian al Iranului de avioane cu reacție ale forțelor armate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României și Iranului se profilează pe cerul albastru. Stegulețe tricolore flutură în mîinile numeroșilor locuitori ai Teheranului veniți în întîmpinarea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare, își fac apariția pe treptele avionului președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. Acest moment este marcat prin ovații și aplauze puternice, prelungite. La coborîrea din avion, președintele Consiliului de Stat și soția sa sînt întîmpinați cu cordialitate de Maiestatea Sa Imperială, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Farai Cei doi șefi de state își strîng călduros mîinile. Șahinșahul urează șefului statului român bun sosit pe pămîntul Iranului, înaltele oficialități sînt „asaltate“ de sutele de fotoreporteri, operatori ai jurnalelor de actualități cinematografice și de televiziune prezenți pe aeroport. In întîmpinarea oaspeților români au sosit, de asemenea, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hareida, cu soția, Sărit Emami, președintele Senatului, cu soția, Abdulah Riazi, președintele Camerei Deputaților, cu soția, Assadollah Alam, ministrul curții imperiale, cu soția, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe, generalul de armată Fereydun Djam, șeful statului major al Comandamentului suprem al armatelor imperiale, și alte personalități oficiale iraniene. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, prezintă Șahinșahului persoanele oficiale române care îl însoțesc : Ilie Verdeț, prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Avram, ministrul construcțiilor de mașini, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Pavel Silard, ambasadorul țării noastre la Teheran, membrii ambasadei, precum și un grup de specialiști români care lucrează în Iran, în baza acordurilor de cooperare economică existente între cele două țări. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditate la Teheran. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Grupuri de copii iranieni și români înmînează înalților oaspeți buchete de flori. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și Șahinșahul Iranului trec în revistă garda militară de onoare aliniată pe aeroport. Președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, au luat loc într-o mașină deschisă, escortată de motocicliști. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă spre Palatul imperial Golestan, reședința rezervată înaltului oaspete român. Pe întregul traseu, de la aeroport și pînă la intrarea în Teheran, președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului au fost salutați cu entuziasm de locuitorii orașului, care au făcut o călduroasă primire solilor poporului român, ovaționînd pentru prietenia româno-iraniană. Pe frontispiciile imobilelor și de-a lungul bulevardelor sînt arborate drapelele de stat ale României și Iranului. Ghirlande de flori alcătuiesc pitorești arcuri de triumf. Mii de portrete ale președintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu și ale soției sale, Elena Ceaușescu, sunt expuse pe frontispiciile clădirilor și în vitrinele magazinelor de-a lungul întregului traseu. Populația capitalei a inundat literalmente străzile. Sute de mii de oameni aclamă pe solul poporului român prieten, urîndu-i bun venit, pe Șahinșahul Iranului, în piața „Ferdousi“, dominată de monumentul care eternizează memoria marelui poet persan cu același nume, cortegiul oficial se oprește în fața unei estrade. Sinceritatea bucuriei mulțimilor care îl salută aici pe șeful statului român se degajă pregnant din atmosfera sărbătorească care domnește în jur. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și persoanele care îl însoțesc, sînt întîmpinați de autoritățile municipale, în frunte cu primarul Teheranului, Mamad Shahrestani, care le urează tradiționala urare ..bun venit". Apoi, primarul înmînează președintelui român și soției sale, în semn de omagiu, cheile porților orașului Teheran. Răspunzînd urărilor ce i-au fost adresate, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit Șahinșahului Iranului și locuitorilor orașului pentru călduroasa primire făcută, subliniind că aceasta reprezintă o manifestare a prieteniei româno - iraniene. Din acest punct al orașului, continuîndu-și drumul pe marile bulevarde ale Teheranului, cei doi șefi de state și soțiile lor iau loc în două călești deschise, trase fiecare de cite șase cai și escortate de un escadron de cavalerie de gardă. In fața privirilor se dezvăluie o imagine specific persană : caleștile — desăvîrșite opere de artă — harnașamentele purpurii ale cailor și uniformele albastre ale ofițerilor dau expresie fastului și coloritului solemnităților oficiale tradiționale. Cortegiul își continuă drumul în aplauzele și ovațiile puternice ale locuitorilor capitalei. Din loc în loc, ianfare ale armatei imperiale întîmpină pe înalții oaspeți cu marșuri triumfale. Printr-un adevărat cordon viu, înaltele personalități române și iraniene sosesc la palatul Golestan, reședința pusă la dispoziția șefului statului român în timpul vizitei sale în Iran. în sala oglinzilor are loc o convorbire cordială între Maiestatea Sa Imperială Șahinșahul Iranului, Aryamehr, și împărăteasa Farah și președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și Elena Ceaușescu. în cursul după - amiezii, la Palatul Golestan a avut loc o nouă manifestare a deosebitei ospitalități a populației iraniene, a sentimentelor de bucurie și satisfacție cu care este privită această vizită . Odeleffrrtiorr Imm’tnrîlnr nirtigalnj Teheran, în frunte cu primarul capitalei, Mamad Shahrestani, înmînează președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soției sale, daruri specifice artelor și meșteșugurilor tradiționale ale populației orașului. ★ Primirea extrem de cordială făcută înalților oaspeți români pe pămîntul iranian, puternicul sentiment de prietenie față de poporul român și reprezentanții săi, care s-a făcut sim(Continuare în pagina a II-a) In acest număr: • CIVICE • CONTRAPUNCT • SPORT în pag. 1 • DIALOG în pag. 3 Vizita delegației parlamentare suedeze în județul Suceava (De la trimisul „Agerpres", Mircea Bumbac). Duminică dimineața, delegația parlamentară suedeză, condusă de Henry Allard, președintele Camerei Deputaților, cu soția, a sosit la Suceava. In călătoria lor prin țară, oaspeții sunt însoțiți de Mia Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, președintele agricultură și Comisiei pentru silvicultură a M.A.N., precum și de Carl Rappe, ambasadorul Suediei la București. In vechea Cetate de Scaun, membrii delegației au fost salutați de Emil Bobu, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Suceava, și Nicolae Morariu, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, deputați în M.A.N., precum și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Parlamentarii suedezi au vizitat apoi vestitele mănăstiri din această parte a țării — capodopere ale artei feudale — Voroneț, Moldovița și Humor. Ei au consemnat în cărțile de onoare cuvinte elogioase la adresa acestor valoroase creații de renume mondial. Oaspeții au vizitat, de asemenea, o expoziție de artizanat la Voroneț și locuințe țărănești, la Moldovița, exprimîndu-și admirația pentru stilul arhitectonic, mobilierul și decorația populară. In comuna Mănăstirea Humorului, ansamblul „Hora“ din Suceava prezentat în cinstea delegației suedeze un bogat program artistic. înapoindu-se în reședința de județ, oaspeții au putut admira noile construcții de locuințe, alături de monumente vechi ale arhitecturii sucevene. Membrii delegației au făcut apoi o vizită la consiliul popular, unde li s-a prezentat tabloul realizărilor din ultimii ani în domeniul economic, edilitar-gospodăresc și social-cultural. Ziua s-a încheiat printr-un dineu oferit de președintele Consiliului popular al județului Suceava în cinstea delegației suedeze și a persoanelor oficiale care o însoțesc.