Zori Noi, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6779-6805)

1969-10-01 / nr. 6779

,y Proletari din toate țările, uniți­ vâ­t organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6779 miercuri 1 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava LA DEBUTUL NOULUI AN UNIVERSITAR Astăzi, în agenda evenimentelor sale de majoră în­semnătate, Suceava înscrie cea de-a șaptea xodeschide­­re a porților Institutului pedagogic de 3 universitar începe sub auspiciile înfăptuirii ani. Noul an hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului cu privire la dezvol­tarea învățămîntului și pregătirea cadrelor, înfăptuiri care vor marca o nouă etapă în istoria școlii româ­nești. Care va fi aportul încă atît de tinerei noastre instituții de învățămînt superior, la configurarea noului peisaj al vieții universitare românești ? Ce pers­pective de evoluție i se deschid ? Ce noi solici­tări vor primi energiile tinerilor care astăzi își o­­cupă locurile in sălile de curs ? Iată cîteva dintre po­sibilele moduri de formulare a interesului opiniei publi­ce față de activitatea Almei Mater Sucevensis, interes căruia căutăm să-i răspundem printr-un interviu soli­citat tovarășului ALEXANDRU VASILESCU, rectorul Institutului pedagogic de 3 ani. Red. : Pentru început, vă ru­găm să precizați ce sarcini noi aduce anul universitar 1969—1970 Institutului pedago­gic din Suceava. — Documentele Congresului al Xi lea al partidului subli­niază cu pregnanță îndeosebi două direcții spre care este necesar să se dezvolte învăță­­mîntul nostru de toate grade­le : modernizarea și subordo­narea sa necesităților practi­ce ale construcției socialiste, astfel ca tinerii absolvenți ai școlilor de diferite grade să se încadreze rapid și eficient in procesul muncii producti­ve, tehnico - științifice, ori cultural - artistice. Modernizarea presupune în­­vățămîntul ca pe un proces viu, în continuă readaptare la stadiul de dezvoltare al știin­țelor ; ea ne obligă la dese selectări și reveniri asupra programelor și cursurilor. Stu­denții noștri sunt viitorii dascăli ai școlii generale de 10 ani, școala la care se vor forma spiritualicește masele cele mai largi ale poporului; avem da­toria să le imprimăm, odată cu datele științifice cele mai noi, pasiunea pentru noutate, obișnuința de a depăși cu u­­șurință ceea ce este perimat în specialitatea lor, un mod de a gîndi creator, dorința de a cerceta. Ca educatori și îndrumători ai organizațiilor de copii și ti­neret, viitorii absolvenți tre­buie să stăpînească într-un înalt grad principiile și me­todele pedagogiei moderne, să cunoască temeinic psiholo­gia copilului, să aibă noțiuni clare de sociologie și morală. Aceasta reprezintă un dezide­rat al legăturii cu practica și îi vom răspunde printr-o re­organizare a activității de practică pedagogică, precum și printr-o îndrumare mai fer­mă a lecturilor bibliografice. O altă coordonată importan­tă pe care e necesar să se în­scrie institutul nostru este par­ticiparea tot mai pregnantă a cadrelor didactice la viața ști­ințifică și culturală a județu­lui și a țării. O astfel de pre­zență va constitui și un îndrep­tar de conduită profesională și cetățenească pentru studen­ții noștri. Red. : In ce masure este pro­* SaxulSinti«] inHib­i­­ r orfonim. IjUUl lUaiilUIHl <M ««»•*£»»•• — de acestor cerințe ? — In cel de-al șaptelea an al existenței sale, institutul intră îmbogățit cu o nouă fa­cultate — de istorie - geogra­fie — și o nouă secție, cu profil dublu — limba franceză - limba română, în cadrul fa­cultății de filologie, avînd în total trei facultăți cu 980 de studenți, dintre care 690 la cursuri de zi și 290 la învățămîntul fără frecven­ță , ceea ce presupune un efectiv studențesc și un corp profesoral considerabil mărite față de anul debutului. Există o incontestabilă experiență, formată în acești ani, atît pe plan didactic, cît și pe plan științific și educativ. Să rea­mintim doar cursurile întocmi­te de către colectivele de muncă de la diferitele cate­dre și puse la dispoziția stu­denților („Cursul de geometrie elementară“, „Cursul de intro­ducere în lingvistică“, „Geo­grafia fizică regională“, „Is­toria modernă a României“ ș.a.) , unele studii științifice de o evidentă importanță pentru cunoașterea mai profundă a anumitor domenii (conferențiar dr. N. Popp, șeful catedrei de geografie, a conferențiat­ în vara aceasta la Oslo si­n pre- Interviu realizat de OLTEA TANASE (Continuare în pagina a IlI-a) Incepînd noul an univer­sitar, Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava va funcționa într-un modern edificiu, cuprinzând săli de cursuri, amfiteatre și labo­ratoare dotate la nivel co­respunzător, în vederea desfășurării optime a pro­cesului de învățămînt. Con­strucția, amplasată în zona Arini a orașului, se înscrie ca o reușită arhitectonica în peisajul urbanistic su­cevean. ÎN FOTO : Imagine par­țială a noii clădiri a Insti­tutului pedagogic de 3 ani Astăzi (1 octombrie), în jurul orei 12,00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală, cu ocazia deschi­derii noului an universitar 1969—1970. 0 MARTI DIMINEAȚA, au început in Capitala lucrării« ce­lui de al II-lea Congres european de medicină sportivă, oga­­nizat de Consiliul National pentru Educație Fizică și Sport, și Uniunea Societăților de Științe Medicale din Republica Lo­cal­is­tă România, sub­ auspiciile Federației Internaționale de medicină sportivă. La această manifestare științifică participa academicieni, cadre didactice, medici sportivi, antrenori, precum și specialiști din 20 de țâri. • S-A ÎNCHEIAT o nouă etapă a dezvoltării și moderni­zării cunoscutei fabrici de geamuri din Scăeni, județul Prah­ova. Astfel, a fost reconstruit unul dintre cele mai mari cuptoare de topit, agregat dotat cu instalații automate care asigură, începînd din acest semestru, necesarul de materie primă pentru alte trei linii de fabricație. Celelalte sectoare ale fabricii au fost dotate cu agregate de înaltă tehnicitate, majoritatea de producție româ­­nească.­­ LA STAȚIUNEA experimentală pomicolă din Bistița, s-au desfășurat, sub conducerea dr. ing. Ion Dumitrache, o se­rie de experiențe privind stabilirea celor mai valoroase sosiri și portaltoiuri necesare creării și extinderii livezilor intensive de meri. Din 16 soiuri diferite și 20 de portaltoiuri, încercate în pa­­tură timp de 5 ani, s-au ales 6 soiuri și 4 portaltoiuri care asi­gură o creștere rapidă, rezistență deosebită la boli și o recoltă bogată, de bună calitate. 11=31=31=31 I.A.S. Fălticeni Raspectînd indicațiile date de specialiștii întreprinderii și ai fermelor, muncitorii meca­nizatori, cei din producția ve­getala și zootehnie au reușit ca, într-un timp scurt, sa exe­cute optim aproape toate lu­crările din această toamnă. Din cele 200 ha. cu grîu 180 au fost însămînțate pînă la­­ 23 ocp­.lab­le, iar din­ cele 194 ha. cultivate cu porumb si­loz, au fost recoltate 180. E­­xistînd preocupare pentru a­­sigurarea unei producții su­perioare în anul viitor, s-au administrat 83 tone îngrășă­minte chimice pe 177 ha. de grîu, revenind circa 450 kg. superfosfat și azotat de amo­niu fiecărui hectar. Profitînd de timpul favorabil existent, și la cultura cartofului recol­tările sînt avansate : din 352 ha. s-au realizat 270 ha. In pomicultură s-a declan­șat campania de recoltare fructelor, existînd certitudinea, a pe baza producției bune, ca în acest an să se realizeze cantități sporite de fructe, realizîndu-se integral atît sar­cina de plan pentru consum intern, cit și pentru export, în zootehnie, în toate cele 3 terme : Dumbrava, Cămîr­­zani, Cioroiu, prin măsuri efi­ciente de furajare și îngrijire, s-a reușit ca, în ultima vreme, să se ajungă la 10,1 l­/zi lap­te de la fiecare vacă furaja­tă, existînd, astfel, siguranța îndeplinirii și depășirii pla­nului anual de producție. C.A.P. Bunești­ lor Marea majoritate a țărani­cooperatori muncesc cu însuflețire la principalele munci din această toamnă, dar, mai ales, la recoltatul cartofului și la însămînțările de toamnă. Grăbind recolta­tul, folosind la maximum fie­care zi bună de lucru coope­ratorii din brigăzile I, Bunești (brigadier, Gh­. Ștefănoi) și a IlI-a Petra (brigadier, M. An­­dronache) sînt fruntașe pe cooperativa agricolă, aflîn­­du-se la încheierea recoltării cartofilor. Pe unitate, mai sînt de săpat 60 hectare suprafa­ță care, la finele săptămînii, va fi terminată. „Facem totul, ne spunea ing. C. Rotaru, să grăbim însămînțarea griului de toam­ni­nă. Din cele 370 ha. — pînă azi (n.r. : marți, 30 septembrie a.c.), s-au semănat doar 226 ha. împreună cu consiliul de conducere, am dirijat forțe sporite pentru a grăbi elibe­rarea a 40 ha. de s-au recoltat cartofii, pe care urmînd ca semănătorile să intre în lan cel mai tîrziu joi, 2 oc­tombrie. Căutăm să respec­tăm cu strictețe termenul de 10 octombrie, cînd vrem să terminăm campania de însă­­mînțări“. La întrebarea noastră, pri­vind modul de organizare a muncii în campanie, președin­tele cooperativei agricole de producție, C. Dob­ianu, ne-a relatat : „Toți membrii consiliului de conducere sînt repartizați pe brigăzi și sectoare de activi­tate, avînd răspunderi preci­se în actuala campanie. Zil­nic, în prezența secretarului GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a II-a) Secvențe agrare Pentru agricultura județului nostru imperativul acestor zile este urgentarea recoltării cartofilor și a semănatului griului. Deși aceste adevăruri sînt bine cunoscute, în unele unități, din cauza neluarii celor mai corespunzătoare măsuri necesare organizării lucrări­lor, se înregistrează rămineri în urmă. Redăm, mai jos, cîteva aspecte : Banda de montat etajere de la IPROFIL Rădăuți 1=3 a cu cu cu m­i Foto : D. HUȘANU CZJ 1=31=3 C=J 1=3 C=31=3 f tn pag, 2 ÎN ACEST NUMĂR: Opinia cetățeanului Semnalele noastre SPORT Contrapunct Deputații comunei au cuvîntul... VIATA ARTISTICĂ în pag 3 noles 1 Mai ieftin, mai bun La Combinatul pentru in­dustrializarea lemnului — Su­ceava se desfășoară intens o susținută acțiune de înlocui­re a materialului lemnos la fabricarea mobilei. Folosirea unor accesorii din material plastic — cum ar fi : bară su­port pentru haine la dulapuri, butoni pentru polițe și pentru bara cravatieră și altele, în locul reperelor similare din lemn­­, în afara faptului că aduce o economie antecalcu­­lată de 51 m.c. cherestea, cu reducerea aferentă a cheltuie­lilor materiale pentru produc­ția de mobilă a anului 1970, îmbunătățește conside­rabil parametrii calitativi ai mobilei. In această acțiune sunt an­grenați toți inginerii și tehni­cienii specialiști în fabricarea mobilei, rezultatele obținute constituind un imbold pentru găsirea unor noi forme de în­locuire a materialului lemnos la noile produse ce se proiec­tează. Reducerea costului unor excursii Incepînd de astăzi. Agenția județeană de turism­­ Sucea­va organizează excursii în țară, cu autocarele, aplicînd importante reduceri de pre­țuri la transport : 50 la sută pentru elevi și 30 la sută pen­tru ceilalți turiști. în această perioadă sînt programate excursii, de două și trei zile, la București, pen­tru vizitarea Expoziției Reali­zărilor Economiei Naționale, la prețul de 190 și, respectiv, 230 lei. Traseul excursiei de 3 zile cuprinde și localitățile de pe Valea Prahovei, inclusiv Brașovul. Cum nu s-au văzut­­­ o mie și ceva de arbori O mie o sută treizeci și patru de arbori, insumind o valoare de peste 74.000 lei, au părăsit pe furiș, în­deosebi noaptea, pădurea din raza cantonului Tocari, ocolul silvic Solca, într-un timp foarte scurt. In nu­mai șase luni, „Pădurea e mută, pădu­rea n-are glas, gîndea pe­semne Silvestru Macovei. Mai ales dacă scoți arborii cu tot cu rădăcini, prin „căzănire“ și nu rămîn ur­me". . El, pădurarul, se consi­dera stăpînul absolut al a­­celei păduri de care putea dispune după voia și pof­tele sale. N-avea trebuin­ță de prea multe îndem­nuri. „Să trăiți, domnu Maca- Pădurea era un fel de vei, îl salutau unii cu vor­ buzunar enorm, în care-ți ba învăluită și dulce, cînd puteai vîrî o mină sau îl vedeau la restaurantul chiar pe amîndouă, fără din Solea sau la bufetele primejdie, pe tăcutelea, cu din alte părți. E o bucurie condiția să te ai bine, să să vă întîlnească omul“, fii prieten cu Silvestru Ma- Reportaj - anchetă Pe masa pădurarului ră­­covei. Nu era greu să-i fii sărean, ca din senin, sticle prieten. Cu un plocon, cu cu vin, sticle cu țuică, pur­ niște sticle de băutură, i derie de sticle, ca să-i­ spo­­te lipeai de suflet,­rească bucuria. „Cîțiva fagi, cîțiva brazi. „Știți, doar cinci bră­­nii se simt, cugeta pesem­bănei. Nu-i mare lucru..." ne­pădurarul. Cresc alții in Pădurarul clipea din loc. Pădurea e bogată...“ ochi, semn c­a înțeles și­ și Paznic al acestei bogății, ridica paharul plin, avînd datoria s-o ocroteas­că, să vegheze asupra ei,­­ pădurarul se obișnuise a­­ închide ochii, din ce în ce­­ mai des, în fața „prieteni­­i­lor". Și, fenomen normal,­­ de la o zi la alta, numărul­­ acestora creștea. . Era om în fire, cu fami­­­­lie, cu doi copii, din care­­ unul încă un leagăn. S-o fi­e gîndit la dînșii în ceasuri­le cînd încălca legea ? , „Cred că n-o să se obser­­­­ve, dacă treaba e făcută ? bine", își da cu părerea, în ] sinea lui, pădurarul. i Intr-un răstimp foarte­­ scurt, aproape pe neobser­­­­vate, pădurea de la Tocani­­ s-a împuținat cu o mie p­e GEORGE SIDOROVICI \ [Continuare în pagina a Il-a) J \ Consfătuire | Redacția ziarului „Zori­­ \ noi“ anunță organizarea l­i la Fundu Moldovei. In i / colaborare cu comitetul i \ sindicatului de la Intre­ ț i prinderea minieră din l [ localitate, a unei con­ • 1 sfâtuiri cu populația: 1 \ Tema: „Aprovizionarea 1 t și deservirea consuma­­t ’ iorilor prin unitățile co­­­­­­merciale“. (j i Invităm la această «­­ consfătuire un număr 1 ț cu­ mai mare de cetă­­­­­­țeni din Fundu Moldo- i I­vei și din satele Inve­­­­­­cinate, muncitori minori, ț­a care, prin sugestiile lor, ș­i prin relevarea neajun­­­ > surilor să contribuie la­­­­ îmbunătățirea activității I­i comerciale. Solicităm,­­­­ de asemenea, prezența t­­ reprezentanților U.J.C.C., I­t­ai FILCOOP și C.L.F. / / Gura Humorului — fac­ J ț toți răspunzători de bu­­­­­­na aprovizionare și ser­­i­­­vire a populației­­) Consfătuirea are loc­­­­a joi, 2 octombrie, ora 15, 1­1 în sala de ședințe a in­­­­treprinderii miniere. t PSEUDO Aducem la cunoștință că, la I.G.D. Suceava, a avut loc, ieri, după program, o ședință, care s-a desfășurat într-o atmosferă de puternic entu­ziasm (asemănător stării de spirit „săltărețe“ a celui ce vede, din stație, profilîndu-se, la orizont, autobuzul­­), în cadrul dezbaterii, înscrisă sub semnul veritabilei ca­rate gospodărești, grijuliu­ salariați, după multiple și pline de interes luări de cuvînt, au hotărit ferm (se poa­te constata și în procesul verbal întocmit) reorganiza­rea, pe baze științifice, a transportului în comun suce­vean. Deci, începind cu data de azi, veți avea prilejul co­tidian de a constata, printre altele, și următoarele nou­tăți : toți dispecerii prezenți la posturi, gata oricînd să vă trimită autobuzul, bineînțeles, după ce vă va pleca, neapărat, întii trenul. U­n singur neajuns există: numai trenul nu vi-1 pot deocam­dată trimite. . . NOTES IRUM Vatra Dornei. In imagine, frezorul Emil Marica dă indicații mecanicului Emilian Rusu asupra comenzilor la mașina de frezat Nisipuri și oameni de VENERA ANGHEL Pentru noi, cele 3,5 miliarde de oameni ai Pămîntului, anul 1969 a însemnat să poți sfida in­finitul, prin urmele acelea de pași rămase întipărite pe solul Selenei, în Timp și în Spațiu, a însemnat apariția „luminii verzi", la toate indicatoarele ce dirijau visele, proiectele sau speranțele noastre, a însemnat totodată o ciudată și nemaiîntîlnită muta­ție semantică, prin care „a vrea“ și „a putea" devin sinonime. Dar descoperind tainele unor lumi noi, omul se simte, implicit, obligat să se reîntoarcă acasă, aici, pe Pămînt, unde, ca o da­torie neonorată, îl așteaptă propriile sale mistere încă ne­dezlegate. Sahara. Pustie, tăcută, încin­să. Deasupra cerul uscat și fier­binte. Se spune că nimic nu e mai înfiorător decît să mori în pustiu, cu sufletul mistuit de pri­veliștile răcoroase ale Fetei Mor­gana, pe care nici un muritor nu le-a putut încă ajunge, cu pieptul ars și tînjind după o pi­cătură de apă, cu întreg trupul ucis de soarele de sus, de soa­rele de jos, deopotrivă de aprigi. Și totuși, dincolo de caravanele care se-ncumetă să o străbată, Sahara își are și ea locuitorii ei proprii. O statură atletică, de uriaș din poveste rătăcit cine știe cum, pe pămînt. Trupul învăluit în faldu­rile nesșite ale unei mantii al­bastre. Un fel de brîu, la fel de albastru, stringe mijlocul mlă­dios, dar vînjos. Capul­­ înfă­șurat în complicata împletitură a unui turban - tot albastru - care coboară pînă spre frunte, lăsînd abia vizibilă linia sprîn­­cenelor — albastre și ele. Prinsă de turban pornește imediat de sub ochi pînă în jos, spre gru­maz, o fîșie mătăsoasă - bine­înțeles tot albastră. Și tot ceea ce poate zări un străin din acest munte de om sunt doar ochii, mari, reci și albaștri. Rareori ne­gri, întunecați și adinei. Femeile, în schimb, sînt suple, cu trupuri unduitoare, prelungi, acoperite de aceleași mantii si­­nilii. Fața liberă, fără văluri, pă­rul lung, adunat în cîteva cozi subțiri și. . . albastre. Cu oit sînt mai albastre, cu atît fata se cre­(Continuare în pagina a IV-a)

Next