Zori Noi, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6779-6805)
1969-10-01 / nr. 6779
,y Proletari din toate țările, uniți vât organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6779 miercuri 1 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava LA DEBUTUL NOULUI AN UNIVERSITAR Astăzi, în agenda evenimentelor sale de majoră însemnătate, Suceava înscrie cea de-a șaptea xodeschidere a porților Institutului pedagogic de 3 universitar începe sub auspiciile înfăptuirii ani. Noul an hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului cu privire la dezvoltarea învățămîntului și pregătirea cadrelor, înfăptuiri care vor marca o nouă etapă în istoria școlii românești. Care va fi aportul încă atît de tinerei noastre instituții de învățămînt superior, la configurarea noului peisaj al vieții universitare românești ? Ce perspective de evoluție i se deschid ? Ce noi solicitări vor primi energiile tinerilor care astăzi își ocupă locurile in sălile de curs ? Iată cîteva dintre posibilele moduri de formulare a interesului opiniei publice față de activitatea Almei Mater Sucevensis, interes căruia căutăm să-i răspundem printr-un interviu solicitat tovarășului ALEXANDRU VASILESCU, rectorul Institutului pedagogic de 3 ani. Red. : Pentru început, vă rugăm să precizați ce sarcini noi aduce anul universitar 1969—1970 Institutului pedagogic din Suceava. — Documentele Congresului al Xi lea al partidului subliniază cu pregnanță îndeosebi două direcții spre care este necesar să se dezvolte învățămîntul nostru de toate gradele : modernizarea și subordonarea sa necesităților practice ale construcției socialiste, astfel ca tinerii absolvenți ai școlilor de diferite grade să se încadreze rapid și eficient in procesul muncii productive, tehnico - științifice, ori cultural - artistice. Modernizarea presupune învățămîntul ca pe un proces viu, în continuă readaptare la stadiul de dezvoltare al științelor ; ea ne obligă la dese selectări și reveniri asupra programelor și cursurilor. Studenții noștri sunt viitorii dascăli ai școlii generale de 10 ani, școala la care se vor forma spiritualicește masele cele mai largi ale poporului; avem datoria să le imprimăm, odată cu datele științifice cele mai noi, pasiunea pentru noutate, obișnuința de a depăși cu ușurință ceea ce este perimat în specialitatea lor, un mod de a gîndi creator, dorința de a cerceta. Ca educatori și îndrumători ai organizațiilor de copii și tineret, viitorii absolvenți trebuie să stăpînească într-un înalt grad principiile și metodele pedagogiei moderne, să cunoască temeinic psihologia copilului, să aibă noțiuni clare de sociologie și morală. Aceasta reprezintă un deziderat al legăturii cu practica și îi vom răspunde printr-o reorganizare a activității de practică pedagogică, precum și printr-o îndrumare mai fermă a lecturilor bibliografice. O altă coordonată importantă pe care e necesar să se înscrie institutul nostru este participarea tot mai pregnantă a cadrelor didactice la viața științifică și culturală a județului și a țării. O astfel de prezență va constitui și un îndreptar de conduită profesională și cetățenească pentru studenții noștri. Red. : In ce masure este pro* SaxulSinti«] inHibi r orfonim. IjUUl lUaiilUIHl <M ««»•*£»»•• — de acestor cerințe ? — In cel de-al șaptelea an al existenței sale, institutul intră îmbogățit cu o nouă facultate — de istorie - geografie — și o nouă secție, cu profil dublu — limba franceză - limba română, în cadrul facultății de filologie, avînd în total trei facultăți cu 980 de studenți, dintre care 690 la cursuri de zi și 290 la învățămîntul fără frecvență , ceea ce presupune un efectiv studențesc și un corp profesoral considerabil mărite față de anul debutului. Există o incontestabilă experiență, formată în acești ani, atît pe plan didactic, cît și pe plan științific și educativ. Să reamintim doar cursurile întocmite de către colectivele de muncă de la diferitele catedre și puse la dispoziția studenților („Cursul de geometrie elementară“, „Cursul de introducere în lingvistică“, „Geografia fizică regională“, „Istoria modernă a României“ ș.a.) , unele studii științifice de o evidentă importanță pentru cunoașterea mai profundă a anumitor domenii (conferențiar dr. N. Popp, șeful catedrei de geografie, a conferențiat în vara aceasta la Oslo sin pre- Interviu realizat de OLTEA TANASE (Continuare în pagina a IlI-a) Incepînd noul an universitar, Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava va funcționa într-un modern edificiu, cuprinzând săli de cursuri, amfiteatre și laboratoare dotate la nivel corespunzător, în vederea desfășurării optime a procesului de învățămînt. Construcția, amplasată în zona Arini a orașului, se înscrie ca o reușită arhitectonica în peisajul urbanistic sucevean. ÎN FOTO : Imagine parțială a noii clădiri a Institutului pedagogic de 3 ani Astăzi (1 octombrie), în jurul orei 12,00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală, cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969—1970. 0 MARTI DIMINEAȚA, au început in Capitala lucrării« celui de al II-lea Congres european de medicină sportivă, oganizat de Consiliul National pentru Educație Fizică și Sport, și Uniunea Societăților de Științe Medicale din Republica Localistă România, sub auspiciile Federației Internaționale de medicină sportivă. La această manifestare științifică participa academicieni, cadre didactice, medici sportivi, antrenori, precum și specialiști din 20 de țâri. • S-A ÎNCHEIAT o nouă etapă a dezvoltării și modernizării cunoscutei fabrici de geamuri din Scăeni, județul Prahova. Astfel, a fost reconstruit unul dintre cele mai mari cuptoare de topit, agregat dotat cu instalații automate care asigură, începînd din acest semestru, necesarul de materie primă pentru alte trei linii de fabricație. Celelalte sectoare ale fabricii au fost dotate cu agregate de înaltă tehnicitate, majoritatea de producție românească. LA STAȚIUNEA experimentală pomicolă din Bistița, s-au desfășurat, sub conducerea dr. ing. Ion Dumitrache, o serie de experiențe privind stabilirea celor mai valoroase sosiri și portaltoiuri necesare creării și extinderii livezilor intensive de meri. Din 16 soiuri diferite și 20 de portaltoiuri, încercate în patură timp de 5 ani, s-au ales 6 soiuri și 4 portaltoiuri care asigură o creștere rapidă, rezistență deosebită la boli și o recoltă bogată, de bună calitate. 11=31=31=31 I.A.S. Fălticeni Raspectînd indicațiile date de specialiștii întreprinderii și ai fermelor, muncitorii mecanizatori, cei din producția vegetala și zootehnie au reușit ca, într-un timp scurt, sa execute optim aproape toate lucrările din această toamnă. Din cele 200 ha. cu grîu 180 au fost însămînțate pînă la 23 ocp.lable, iar din cele 194 ha. cultivate cu porumb siloz, au fost recoltate 180. Existînd preocupare pentru asigurarea unei producții superioare în anul viitor, s-au administrat 83 tone îngrășăminte chimice pe 177 ha. de grîu, revenind circa 450 kg. superfosfat și azotat de amoniu fiecărui hectar. Profitînd de timpul favorabil existent, și la cultura cartofului recoltările sînt avansate : din 352 ha. s-au realizat 270 ha. In pomicultură s-a declanșat campania de recoltare fructelor, existînd certitudinea, a pe baza producției bune, ca în acest an să se realizeze cantități sporite de fructe, realizîndu-se integral atît sarcina de plan pentru consum intern, cit și pentru export, în zootehnie, în toate cele 3 terme : Dumbrava, Cămîrzani, Cioroiu, prin măsuri eficiente de furajare și îngrijire, s-a reușit ca, în ultima vreme, să se ajungă la 10,1 l/zi lapte de la fiecare vacă furajată, existînd, astfel, siguranța îndeplinirii și depășirii planului anual de producție. C.A.P. Bunești lor Marea majoritate a țăranicooperatori muncesc cu însuflețire la principalele munci din această toamnă, dar, mai ales, la recoltatul cartofului și la însămînțările de toamnă. Grăbind recoltatul, folosind la maximum fiecare zi bună de lucru cooperatorii din brigăzile I, Bunești (brigadier, Gh. Ștefănoi) și a IlI-a Petra (brigadier, M. Andronache) sînt fruntașe pe cooperativa agricolă, aflîndu-se la încheierea recoltării cartofilor. Pe unitate, mai sînt de săpat 60 hectare suprafață care, la finele săptămînii, va fi terminată. „Facem totul, ne spunea ing. C. Rotaru, să grăbim însămînțarea griului de toamnină. Din cele 370 ha. — pînă azi (n.r. : marți, 30 septembrie a.c.), s-au semănat doar 226 ha. împreună cu consiliul de conducere, am dirijat forțe sporite pentru a grăbi eliberarea a 40 ha. de s-au recoltat cartofii, pe care urmînd ca semănătorile să intre în lan cel mai tîrziu joi, 2 octombrie. Căutăm să respectăm cu strictețe termenul de 10 octombrie, cînd vrem să terminăm campania de însămînțări“. La întrebarea noastră, privind modul de organizare a muncii în campanie, președintele cooperativei agricole de producție, C. Dobianu, ne-a relatat : „Toți membrii consiliului de conducere sînt repartizați pe brigăzi și sectoare de activitate, avînd răspunderi precise în actuala campanie. Zilnic, în prezența secretarului GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a II-a) Secvențe agrare Pentru agricultura județului nostru imperativul acestor zile este urgentarea recoltării cartofilor și a semănatului griului. Deși aceste adevăruri sînt bine cunoscute, în unele unități, din cauza neluarii celor mai corespunzătoare măsuri necesare organizării lucrărilor, se înregistrează rămineri în urmă. Redăm, mai jos, cîteva aspecte : Banda de montat etajere de la IPROFIL Rădăuți 1=3 a cu cu cu mi Foto : D. HUȘANU CZJ 1=31=3 C=J 1=3 C=31=3 f tn pag, 2 ÎN ACEST NUMĂR: Opinia cetățeanului Semnalele noastre SPORT Contrapunct Deputații comunei au cuvîntul... VIATA ARTISTICĂ în pag 3 noles 1 Mai ieftin, mai bun La Combinatul pentru industrializarea lemnului — Suceava se desfășoară intens o susținută acțiune de înlocuire a materialului lemnos la fabricarea mobilei. Folosirea unor accesorii din material plastic — cum ar fi : bară suport pentru haine la dulapuri, butoni pentru polițe și pentru bara cravatieră și altele, în locul reperelor similare din lemn, în afara faptului că aduce o economie antecalculată de 51 m.c. cherestea, cu reducerea aferentă a cheltuielilor materiale pentru producția de mobilă a anului 1970, îmbunătățește considerabil parametrii calitativi ai mobilei. In această acțiune sunt angrenați toți inginerii și tehnicienii specialiști în fabricarea mobilei, rezultatele obținute constituind un imbold pentru găsirea unor noi forme de înlocuire a materialului lemnos la noile produse ce se proiectează. Reducerea costului unor excursii Incepînd de astăzi. Agenția județeană de turism Suceava organizează excursii în țară, cu autocarele, aplicînd importante reduceri de prețuri la transport : 50 la sută pentru elevi și 30 la sută pentru ceilalți turiști. în această perioadă sînt programate excursii, de două și trei zile, la București, pentru vizitarea Expoziției Realizărilor Economiei Naționale, la prețul de 190 și, respectiv, 230 lei. Traseul excursiei de 3 zile cuprinde și localitățile de pe Valea Prahovei, inclusiv Brașovul. Cum nu s-au văzut o mie și ceva de arbori O mie o sută treizeci și patru de arbori, insumind o valoare de peste 74.000 lei, au părăsit pe furiș, îndeosebi noaptea, pădurea din raza cantonului Tocari, ocolul silvic Solca, într-un timp foarte scurt. In numai șase luni, „Pădurea e mută, pădurea n-are glas, gîndea pesemne Silvestru Macovei. Mai ales dacă scoți arborii cu tot cu rădăcini, prin „căzănire“ și nu rămîn urme". . El, pădurarul, se considera stăpînul absolut al acelei păduri de care putea dispune după voia și poftele sale. N-avea trebuință de prea multe îndemnuri. „Să trăiți, domnu Maca- Pădurea era un fel de vei, îl salutau unii cu vor buzunar enorm, în care-ți ba învăluită și dulce, cînd puteai vîrî o mină sau îl vedeau la restaurantul chiar pe amîndouă, fără din Solea sau la bufetele primejdie, pe tăcutelea, cu din alte părți. E o bucurie condiția să te ai bine, să să vă întîlnească omul“, fii prieten cu Silvestru Ma- Reportaj - anchetă Pe masa pădurarului răcovei. Nu era greu să-i fii sărean, ca din senin, sticle prieten. Cu un plocon, cu cu vin, sticle cu țuică, pur niște sticle de băutură, i derie de sticle, ca să-i spote lipeai de suflet,rească bucuria. „Cîțiva fagi, cîțiva brazi. „Știți, doar cinci brănii se simt, cugeta pesembănei. Nu-i mare lucru..." nepădurarul. Cresc alții in Pădurarul clipea din loc. Pădurea e bogată...“ ochi, semn ca înțeles și și Paznic al acestei bogății, ridica paharul plin, avînd datoria s-o ocrotească, să vegheze asupra ei, pădurarul se obișnuise a închide ochii, din ce în ce mai des, în fața „prieteniilor". Și, fenomen normal, de la o zi la alta, numărul acestora creștea. . Era om în fire, cu familie, cu doi copii, din care unul încă un leagăn. S-o fie gîndit la dînșii în ceasurile cînd încălca legea ? , „Cred că n-o să se observe, dacă treaba e făcută ? bine", își da cu părerea, în ] sinea lui, pădurarul. i Intr-un răstimp foarte scurt, aproape pe neobservate, pădurea de la Tocani s-a împuținat cu o mie pe GEORGE SIDOROVICI \ [Continuare în pagina a Il-a) J \ Consfătuire | Redacția ziarului „Zori \ noi“ anunță organizarea li la Fundu Moldovei. In i / colaborare cu comitetul i \ sindicatului de la Intre ț i prinderea minieră din l [ localitate, a unei con • 1 sfâtuiri cu populația: 1 \ Tema: „Aprovizionarea 1 t și deservirea consumat ’ iorilor prin unitățile comerciale“. (j i Invităm la această « consfătuire un număr 1 ț cu mai mare de cetățeni din Fundu Moldo- i Ivei și din satele Invecinate, muncitori minori, ța care, prin sugestiile lor, și prin relevarea neajun > surilor să contribuie la îmbunătățirea activității Ii comerciale. Solicităm, de asemenea, prezența t reprezentanților U.J.C.C., Itai FILCOOP și C.L.F. / / Gura Humorului — fac J ț toți răspunzători de buna aprovizionare și serivire a populației) Consfătuirea are loca joi, 2 octombrie, ora 15, 11 în sala de ședințe a intreprinderii miniere. t PSEUDO Aducem la cunoștință că, la I.G.D. Suceava, a avut loc, ieri, după program, o ședință, care s-a desfășurat într-o atmosferă de puternic entuziasm (asemănător stării de spirit „săltărețe“ a celui ce vede, din stație, profilîndu-se, la orizont, autobuzul), în cadrul dezbaterii, înscrisă sub semnul veritabilei carate gospodărești, grijuliu salariați, după multiple și pline de interes luări de cuvînt, au hotărit ferm (se poate constata și în procesul verbal întocmit) reorganizarea, pe baze științifice, a transportului în comun sucevean. Deci, începind cu data de azi, veți avea prilejul cotidian de a constata, printre altele, și următoarele noutăți : toți dispecerii prezenți la posturi, gata oricînd să vă trimită autobuzul, bineînțeles, după ce vă va pleca, neapărat, întii trenul. Un singur neajuns există: numai trenul nu vi-1 pot deocamdată trimite. . . NOTES IRUM Vatra Dornei. In imagine, frezorul Emil Marica dă indicații mecanicului Emilian Rusu asupra comenzilor la mașina de frezat Nisipuri și oameni de VENERA ANGHEL Pentru noi, cele 3,5 miliarde de oameni ai Pămîntului, anul 1969 a însemnat să poți sfida infinitul, prin urmele acelea de pași rămase întipărite pe solul Selenei, în Timp și în Spațiu, a însemnat apariția „luminii verzi", la toate indicatoarele ce dirijau visele, proiectele sau speranțele noastre, a însemnat totodată o ciudată și nemaiîntîlnită mutație semantică, prin care „a vrea“ și „a putea" devin sinonime. Dar descoperind tainele unor lumi noi, omul se simte, implicit, obligat să se reîntoarcă acasă, aici, pe Pămînt, unde, ca o datorie neonorată, îl așteaptă propriile sale mistere încă nedezlegate. Sahara. Pustie, tăcută, încinsă. Deasupra cerul uscat și fierbinte. Se spune că nimic nu e mai înfiorător decît să mori în pustiu, cu sufletul mistuit de priveliștile răcoroase ale Fetei Morgana, pe care nici un muritor nu le-a putut încă ajunge, cu pieptul ars și tînjind după o picătură de apă, cu întreg trupul ucis de soarele de sus, de soarele de jos, deopotrivă de aprigi. Și totuși, dincolo de caravanele care se-ncumetă să o străbată, Sahara își are și ea locuitorii ei proprii. O statură atletică, de uriaș din poveste rătăcit cine știe cum, pe pămînt. Trupul învăluit în faldurile nesșite ale unei mantii albastre. Un fel de brîu, la fel de albastru, stringe mijlocul mlădios, dar vînjos. Capul înfășurat în complicata împletitură a unui turban - tot albastru - care coboară pînă spre frunte, lăsînd abia vizibilă linia sprîncenelor — albastre și ele. Prinsă de turban pornește imediat de sub ochi pînă în jos, spre grumaz, o fîșie mătăsoasă - bineînțeles tot albastră. Și tot ceea ce poate zări un străin din acest munte de om sunt doar ochii, mari, reci și albaștri. Rareori negri, întunecați și adinei. Femeile, în schimb, sînt suple, cu trupuri unduitoare, prelungi, acoperite de aceleași mantii sinilii. Fața liberă, fără văluri, părul lung, adunat în cîteva cozi subțiri și. . . albastre. Cu oit sînt mai albastre, cu atît fata se cre(Continuare în pagina a IV-a)