Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)
1969-11-01 / nr. 6806
Proletari din toate țările, uniți-vă Ir Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6806 sîmbat și 1 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani MĂRIA - SA, TUTELA MARUNTA! Nu considerăm necesar să amintim aici temeiul legal în virtutea căruia autobazelor de transporturi auto și forului lor imediat superior — întreprinderea de transporturi auto — 1 — ««r Ä mmm' /în calc uixi ou ^ unu cpi. mașinile aflate în ograda altora. Neîndoios, însă, că în raționamentul celor care au emis anume reglementări legale în acest sens au fost incluse criterii economice de stringentă actualitate , să stăvilească indisciplina și transporturile ilegale, să garanteze utilizarea parcului auto la întreaga capacitate, să ridice considerabil cota beneficiilor. Prin urmare, obiective de pe urma cărora interesele tuturor întreprinderilor și, implicit, ale statului nu au decit de cîștigat, deziderate unanim acceptate. De aici, însă, și pînă la realitate, pînă la abuzuri și la acea sîcîitoare, jenantă și ineficientă tutelare măruntă, șicanantă chiar, este o considerabilă distanță. O sumară prezentare a situației. Argumentînd cu zone, cu liste de materiale, de furnizori și de beneficiari cu care trebuie să comunice, cu kilometri și cu urgență, întreprinderile economice solicită forurilor tutelare autocamioane și autodubițe necesare vehiculării mărfurilor. Li se aprobă, în funcție de temeinicia argumentelor, fonduri cu care cumpără autovehiculele necesare. Procedînd astfel, întreprinderile sunt înzestrate, fiecare, cu un anumit număr de camioane și dube... .Mu ,va mai rămâne decit să le utilizeze la capacitatea nominală și, exclusiv, în interesul unității. Dar... Intervine acest dar ce încurcă lucrurile. Darul s-a postat dincolo de gardul ce împrejmuiește perimetrul întreprinderii — proprietară, s-a adăpostit după firma autobazelor de transporturi auto. La poarta autobazelor bat, zilnic, zeci de adrese prin care întreprinderile „cerșesc“ (acesta e cuvîntul 1), adeseori făcînd uzanță de tot felul de rubedenii și relații, autorizații pentru... folosirea propriilor mașini. E un paradox, dar conducerea unei unități economice din Suceava nu poate trimite un camion după marfa la Fălticeni, de pildă, pînă nu catalixesc cei de la autobază să elibereze autorizația. Să fim bine înțeleși : nu ne-am propus, în rîndurile de față, sa pistam post îu desființarea sistemului (deși realitatea impune cu necesitate reflectarea mai profundă asupra acestuia), ci pentru aplicarea respectivelor instrucțiuni cu principialitate și cu folos. Să motivăm: Acum e toamnă, campania de recoltare a cerealelor se află în plină desfășurare. Aproape întreaga capacitate de transport auto este dirijată, în mod firesc, în agricultură, pe cîmp. Intr-o atare situație, întreprinderile industriale sunt afectate serios de lipsa de mijloace auto. Materii prime strict necesare procesului tehnologic nu pot fi aduse, mărturii nu pot fi transportate în magazii sau la bazele de expediție; într-un cuvînt, transportul inter-întreprinderi, inter-localități și inter - județe este serios îngreunat. Ei, bine, nici într-o asemenea situație autorizațiile nu se obțin cu mai multă ușurință. Pretenția celor de la autobuze, potrivit căreia dumnealor militează pentru folosirea mașinilor lor la întreaga capacitate sau că veghează la buna utilizare" a celor din întreprinderi, rămîne, de cele mai multe ori, un paravan în spatele căruia vom găsi rezultate cam de această manieră: vrafuri de corespondențe și adrese întreprindere , autobază și invers, mărturii ale unei crunte birocrații ce ocupă timpul de muncă al cîte unui funcționar în fiecare întreprindere ; întîrzieri în transportul mărfurilor ce se fac simțite în procesele de producție și se cifrează în penalizări plătite de unitatea MARIA FLOREA (Continuare în pagina a n-a) In hala celulelor de la Uzina de preparare a baritinei de la Ostra Foto :D. VINTILA l M • întreprinderea de comerț exterior „Mașin export“ a livrat recent în Cehoslovacia un număr de transformatoare de diferite puteri. In Pakistanul de est au fost expediate 70 posturi de transformatoare de 100 KWa., iar în R. P. Chineză și R. F. a Germaniei au fost, de asemenea, exportate mașini de alezat și frezat de tip AF-85 • La Atelierele centrale de utilaje miniere din Alba Iulia s-a realizat prototipul unei mașini perfecționate destinată betonărrii galeriilor miniere. Procedeul de betonare cu asemenea mașini duce la eliminarea materialului lemnos care era necesar susținerii galeriilor și asigură sporirea vitezei de avansare spre zonele cu minereu. Tot la Alba Iulia au intrat într-o nouă etapă lucrările de construcție a fabricii de porțelan pentru menaj. Astfel a început montajul halei care monobloc de fabricație, va avea o suprafață utilă de 40.000 m.p. Concomitent se lucrează intens la instalarea pe fundații postamente a stâlpilor, grinși zilor și a plăcilor din beton în zona cuptoarelor de ardere. IN AGRICULTURĂ © IN AGRICULTURA Posibilități certe pentru suplimentarea cantităților de produse la fondul central Realitatea arată că în cooperativele agricole de producție se manifestă, în aceste zile, o preocupare crescîndă față de realizarea integrală și la timp a angajamentelor asumate prin contractele încheiate cu statul privind livrarea produselor agro-alimentare. Un raid întreprins, ieri, prin cîteva unități, ne-a oferit prilejul să constatăm că, față de cantitățile stabilite prin contracte sau balanțe, va fi livrat, în mod suplimentar, un însemnat volum de cereale, cartofi și legume. Iată, pe scurt, ce ne-au declarat cîțiva președinți de C.A.P. : „Atît eu — ne spunea tovarășul Savel Manciu, președintele Cooperativei agricole de producție Dumbrăveni — cit și toți cooperatorii de aici, am înțeles întotdeauna că viața pe care o ducem azi, incomparabil mai bună ca în trecut, o datorăm, în primul rînd, ajutorului acordat, sub multiple forme, de către stat. Ca urmare, an de an, unitatea noastră a căutat să se achite conștiincios de îndatoririle ce le-a avut. Cunoscînd că, în acest an agricol, sunt unități care au avut pierderi de recoltă, datorită unor calamități naturale, ne-am hotărît să predăm întreprinderilor contractante cantități sporite de produse. Astfel, noi am ajuns la concluzia, după un calcul bine întocmit, că mai putem suplimenta contractul la grîu. Am și livrat pînă acum 53 tone. La legume, vom depăși livrarea cantităților contractate cu 20 tone la păstîrnac, 5 tone la pătrunjel.In zilele ce urmează vom expedia către I.S.F. Suceava, 50 tone varză. In cooperativa vecină, la Siminicea, secretarul comitetului comunal de partid, Vasile Dura, și președintele C. A. P., Gheorghe Cerneleac, supravegheau încărcarea celor șase camioane ce transportau cartofi la baza de preluare din Verești. „Cunoscînd datoria ce o avem în asigurarea aprovizionării populației și a industriei cu produse agricole — ne-a spus președintele unității — noi am reevaluat posibilitățile pe care le avem și, împreună cu toți cooperatorii, am hotărit să suplimentăm cantitatea predată statului, cu încă 200 tone cartof. Din acestea am și transportat 160. La grîu, vom mai livra 7 vagoane. Acum avem recoltată varza de toamnă. Trebuie să ne sosească chiar azi camioanele de la C.L.F. pentru a o prelua. Spre deosebire de anul trecut, cînd, în luna decembrie, încă mai transportam sfecla de zahăr de pe cîmp, anul acesta, deși producția a fost mai bună, am reușit ca încă acum o săptămînă să încheiem predarea către fabrica Bucecea a celor 2.200 tone. In urmă cu două zile am început livrarea în bază a primelor cantități din cele 193 tone porumb datorate statului. Cu siguranță, ziua de 10 noiembrie ne va găsi cu GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a IlI-a) DUMBRĂVENI • Cooperatorii au valorificat suplimentar, pînă acum, 53 tone de grîu și 30 tone de legume SIMINICEA # Vor livra fondului central circa 200 tone de cartofi HĂNJEȘTI • 0 datorie de onoare. Achitarea imediată și în totalitate a tuturor produselor contractate Fabrica de mobilă din Cîmpulung. Muncitorul fruntaș Antipa Lumăzescu lucrează la mașina de lustruit cu e cilindri Foto : I. MIHOVEANU ■ ÎN ACEST NUMĂR: • OPINIA CETĂȚEANULUI in pag. a » CULTURA DE MASĂ în pag. 3 Declarația Consfătuirii miniștrilor afacerilor externe ai statelor participante la Tratatul de la Varșovia în pag. A Participări la confruntări internaționale Marca fabricii de mobilă din Rădăuți a devenit cunoscută și apreciată în tot mai multe țări. Numai în acest an, produse ale acestei întreprinderi lente la 9 tîrguri și expoziții internaționale, au fost preîntre care cele de la Lyon, Milano, Leipzig, Bruxelles. EXCURSII ALE TINERILOR In acest an, pînă acum, la excursiile organizate în țară de către comisia de turism a Comitetului județean Suceava al U.T.C. au luat parte 7.000 de tineri. Pentru perioada următoare, comisia a programat alte excursii, între care două rețin atenția : cea de sîmbătă, 8 noiembrie, la Galați, cu ocazia concursului televizat „Cheia orașului“, și cea de duminică, 16 noiembrie — la București — cînd va avea loc meciul de fotbal dintre reprezentativele țării noastre și Greciei. LUCRĂRI ELECTROENERGETICE ) Anul acesta, pe diferiti te șantiere de lucru, au continuat, în ritm susținut, extinderea și îmbunătățirea asigurării cu energie electrică a localităților rurale și urane din județul Suceava. Printre acestea se numără și începerea lucrărilor la stația de la 110/20 kw. din orașul Vatra Dornei. In acest an a început partea de construcție a stației respective, urmînd să fie montat sistemul electric. Termenul de dare în funcțiune a acestui obiectiv a fost stabilit pentru trimestrul IV, anul viitor. ? In vederea racordării acestei stații la sistemul energetic național, constructorii au început, zilele trecute, executarea lucrărilor la linia de 110 Kv. Gura Barnarului — * Vatra Dornei. \ I.R.A. Suceava. Strungarul Ioan Cojocaru efectuează echilibrarea arborilor cotiti Foto : I. MINDRESCU 11=3 c=i a ai 11=31 COMISIILE DE JUDECATĂ DIN C. A. P. SĂ PRONUNȚE Hotarîri temeinice și legale! Legea 59/1968, acordînd comisiilor de judecată din C.A.P. dreptul de a judeca unele fapte săvârșite de membrii cooperatori, a învestit aceste organe cu sarcini de răspundere pe linia apărării și dezvoltării avutului obștesc, a întăririi disciplinei în muncă. Deoarece în activitatea unor comisii au fost semnalate unele aspecte negative și chiar erori în interpretarea legii, ne-am adresat unor juriști, migîndu-i să se refere la cîteva probleme mai importante legate de activitatea acestora. Au răspuns solicitărilor noastre tovarășii: Lucian Fătu, președintele Tribunalului județean, Eugen Burlacu, procuror șef al Procuraturii județene, și Sebastian Gemănaru, consilier juridic principal la U.J.C. A.P. Suceava. Verificările efectuate în ultimul timp în mai multe C.A.P. au arătat că, nu în puține cazuri, consiliile de conducere rețin în competența lor și sancționează fapte care, în baza legii, revin consiliilor de judecată. te S. F.: — Intr-adevăr, în multeoperative agricole de producție — amintim pe cele din Forăști, cașvana, Milișăuți, Horodnicu de Jos, Arbore, Fîntînele, Verești, Șerbăuți etc. — consiliile de conducere folosesc practica, nelegală, a reținerii unui număr de zilemuncă de la cei vinovați de abateri de la regulile de conviețuire socială și aceasta, mai ales, în cazuri de sustrageri din recoltă. O asemenea practică este nu numai contrarie legii, dar nici nu realizează rolul de prevențiune generală proprie hotărîrii organului de jurisdicție. După cum se știe, legiuitorul a înțeles să nu sancționeze penal persoanele care au încălcat anumite norme de conviețuire socială pentru prima dată la locul de muncă, dindu-le încompetența comisiilor de judecată. Au respectat membrii acestora prevederile legii atunci cînd vinovatul nu se afla la prima lui acțiune ? Ce se înțelege prin „faptă săvîrșită pentru prima dată“, în sensul lecții 59/1968? E. B. : — Legea a înțeles să nu sancționeze penal persoanele care au încălcat norme de conviețuire socială, incidental, izolat. Ori de cîte ori este, însă, vorba de o a doua faptă, comisiile de judecată au obligația de a sesiza organele de urmărire penală. Să presupunem, de pildă, că un membru cooperator care a săvîrșit, în trecut, o injurie — indiferent cînd și unde, și dacă a fost sau nu judecat pentru aceasta — sustrage, în prezent, produse ale cooperativei, în valoare de pînă la 500 lei, fapta acestuia constituie infracțiune și nu o simplă abatere. Dovada săvârșirii primei abateri se poate face prin orice mijloc de probă, chiar dacă acest fapt nu a fost cunoscut, descoperit, cercetat sau judecat pînă la data cînd făptuitorul săvîrșește cea de-a doua abatere. De asemenea, nu pot fi considerate abateri — și, deci, nu pot fi judecate de către aceste comisii — faptele care se petrec în același timp, chiar dacă acestea sunt comise pentru prima dată. De exemplu, un cooperator insultă — în aceeași împrejurare — două persoane, sau insultă și lovește aceeași persoană. Fiind vorba de două fapte, ambele au caracter de infracțiune. S. F. : — In legătură cu aceasta, aș vrea să remarc faptul că se consideră, de asemenea, infracțiune și nu abatere, sustragerile repetate ale unor bunuri, chiar dacă, în final, valoarea acestora e sub 500 lei. Cel care urmărește, de pildă, să fure 100 kg. porumb și o face în „rate“ de cîte 20 kg., la intervale diferite, săvîrșește o infracțiune și nu o abatere Discuție consemnată de MIHAI BINDEA (Continuare In pagina a IlI-a) In sala de conferințe a Muzeului din Suceava s-a reluat ciclul de expuneri pentru informarea publicului cu cele mai noi rezultate ale unor cercetări științifice, precum și cu aspecte privind domenii ale artei și diverse culturii. Recent, dr. Albrecht Doman, docent la Universitatea „Humboldt“ din Berlin, a vorbit, aici, despre „Comorile artei universale în muzeele din R. D. Germană. Expunerea a fost însoțită de proiecții de diapozitive. Sondajul arheologic efectuat, în localitatea Zvoriștea, de profesorii Grigore Foti și Mircea Ignat de la Muzeul din Suceava, a permis recunoașterea unei necropole cu 10 morminte de incinerație, din care două datează din secolele IV și, respectiv, VIII, iar celelalte din secolul VI. Tot aici a fost descoperit un bordei din secolele XII — XIII. Zilele viitoare vor fi reluate săpăturile începute, în anul 1961, la Șcheia, aici fiind vorba de o așezare dacică din secolele II—III e.n. SCHIMBĂRI DE NUME SAU DE SUBSTANȚĂ? Străzile capitalei Somaliei — Mogadiscio — au cunoscut un peisaj neobișnuit pentru acest oraș liniștit — tancuri, mașini blindate, camioane militare. Nu era vorba de o paradă, ci de o lovitură militară. Deși autorii acestei acțiuni nu au întîmpinat nici o rezistență, evenimentele desfășurîndu-se fără vărsare de singe, ei au ținut ca un asemenea act să aibă toate atributele „clasice“ : arestări, restricții de circulație, baricade pe străzi și în sfîrșit nelipsitele apeluri către națiune. Atrage atenția faptul că lovitura militară a avut loc la numai cîteva ore după încheierea funeraliilor președintelui Rashid Ali Shermarke, asasinat în timp ce întreprindea un turneu prin regiunile nordice ale țării, afectate de secetă. Autorii loviturii militare au profitat de faptul că la aceste ceremonii au participat atît membrii guvernului, cît și liderii diverselor regiuni, ceea ce le-a permis să-i aresteze fără dificultăți și încă pe toți odată. Succedarea rapidă a celor două evenimente vine în sprijinul părerii acelor comentatori care consideră că moartea tragică a președintelui Shermarke a constituit punctul culminant al unei crize politice generate în primul rînd de divergențele dintre președinte și primul ministru Egal, amplificate de interese tribale contradictorii. Aceste divergențe, remarcă agenția France Presse, s-au conturat după descoperirea unor importante rezerve de uraniu în Somalia, a căror folosire rațională putea deschide perspectiva dezvoltării acestei țări vest-africane, a cărei singură sursă de venit a fost zootehnia (85 la sută din populația țării o formează păstorii în mare parte nomazi). In timp ce președintele Shermarke preconiza exploatarea rezervelor de uraniu — apreciate de revista „Jeune Afrique“ printre cele mai importante din lume — prin încheierea unor contracte cu acele companii care vor acorda țării avantajele cele mai mari, Ibrahim Egal era adeptul unei tranzacții cu firmele americane ale căror interese pentru Somalia nu s-au lăsat aștep- GHEORGHE CIOBANU (Continuare In pagina a II-a)