Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)

1969-11-01 / nr. 6806

Proletari din toate țările, uniți-vă Ir Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6806 sîmbat și 1 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani MĂRIA - SA, TUTELA MARUNTA! Nu considerăm necesar să amintim aici temeiul legal în virtutea căruia autobazelor de transporturi auto și forului lor imediat superior — întreprin­derea de transporturi auto — 1 —­ ««r Ä mm­m' /î­n calc uixi ou ^ unu cpi. mașinile aflate în ograda alto­ra. Neîndoios, însă, că în ra­ționamentul celor care au e­­mis anume reglementări legale în acest sens au fost incluse criterii economice de stringen­tă actualitate , să stăvilească indisciplina și transporturile­ ilegale, să garanteze utiliza­rea parcului auto la întreaga capacitate, să ridice conside­rabil cota beneficiilor. Prin ur­mare, obiective de pe urma cărora interesele tuturor între­prinderilor și, implicit, ale sta­tului nu au decit de cîștigat, deziderate unanim acceptate. De aici, însă, și pînă la rea­litate, pînă la abuzuri și la a­­cea sîcîitoare, jenantă și inefi­cientă tutelare măruntă, șica­­nantă chiar, este o considera­bilă distanță. O sumară prezentare a situ­ației. Argumentînd cu zone, cu liste de materiale, de furnizori și de beneficiari cu care tre­buie să comunice, cu kilome­tri și cu urgență, întreprinde­rile economice solicită foruri­lor tutelare autocamioane și a­utodubițe necesare vehiculă­rii mărfurilor. Li se aprobă, în funcție de temeinicia argu­mentelor, fonduri cu care cum­pără autovehiculele necesare. Procedînd astfel, întreprinderi­le sunt înzestrate, fiecare, cu un anumit număr de camioane și­­ dube... .Mu ,va­ mai rămâne decit să le utilizeze la capacitatea nominală și, exclusiv, în inte­resul unității. Dar... Intervine acest dar ce în­curcă lucrurile. Dar­ul s-a pos­tat dincolo de gardul ce îm­­prejmuiește perimetrul între­prinderii — proprietară, s-a a­­dăpostit după firma autobaze­lor de transporturi auto. La poarta autobazelor bat, zilnic, zeci de adrese prin care între­prinderile „cerșesc“ (acesta e cuvîntul 1), adeseori făcînd uzanță de tot felul de rube­denii și relații, autorizații pen­tru... folosirea propriilor ma­șini. E un paradox, dar con­ducerea unei unități economi­ce din Suceava nu poate tri­mite un camion după marfa la Fălticeni, de pildă, pînă nu catalixesc cei de la autoba­ză să elibereze autorizația. Să fim bine înțeleși : nu ne-am propus, în rîndurile de față, sa pis­tam post îu desființarea sistemului (deși realitatea im­pune cu necesitate reflectarea mai profundă asupra acestuia), ci pentru aplicarea respective­lor instrucțiuni cu principiali­tate și cu folos. Să motivăm: Acum e toamnă, campania de recoltare a cerealelor se află în plină desfășurare. A­­proape întreaga capacitate de transport auto este dirijată, în mod firesc, în agricultură, pe cîmp. Intr-o atare situație, între­prinderile industriale sunt afec­tate serios de lipsa de mijloace auto. Materii prime strict ne­cesare procesului tehnologic nu pot fi aduse, mărturii­ nu pot fi transportate în magazii sau la bazele de expediție; într-un cuvînt, transportul in­­ter-întreprinderi, inter-localități și inter - județe este serios îngreunat. Ei, bine, nici într-o asemenea situație autorizațiile nu se obțin cu mai multă ușu­rință. Pretenția celor de la autobu­ze, potrivit căreia dumnealor militează pentru folosirea ma­șinilor lor la întreaga capaci­tate sau că­ veghează la buna utilizare" a celor din întreprin­deri, rămîne, de cele mai mul­te ori, un paravan în spatele căruia vom găsi rezultate cam de această manieră: vrafuri de corespondențe și adrese întreprindere , autobază și in­vers, mărturii ale unei crunte birocrații ce ocupă timpul de muncă al cîte unui funcționar în fiecare întreprindere ; întîr­­zieri în transportul mărfurilor ce se fac simțite în procesele de producție și se cifrează în penalizări plătite de unitatea MARIA FLOREA (Continuare în pagina a n-a) In hala celulelor de la Uzina de preparare a baritinei de la Ostra Foto :D. VINTILA l M • întreprinderea de co­merț exterior „Mașin export“ a livrat recent în Ceho­slovacia un număr de transformatoare de diferite puteri. In Pakistanul de est au fost expediate 70 posturi de transformatoare de 100 KWa., iar în R. P. Chineză și R. F. a Germa­niei au fost, de asemenea, exportate mașini de alezat și frezat de tip AF-85 • La Atelierele centrale de utilaje miniere din Alba Iuli­a s-a r­ealizat pr­ototipul unei mașini perfecționate destinată betonărrii galerii­lor miniere. Procedeul de betonare cu asemenea ma­șini duce la eliminarea ma­terialului lemnos care era necesar susținerii galeriilor și asigură sporirea vitezei de avansare spre zonele cu minereu. Tot la Alba Iulia au intrat într-o nouă etapă lucrările de construcție a fabricii de porțelan pentru menaj. Ast­fel a început montajul ha­lei care monobloc de fabricație, va avea o suprafață utilă de 40.000 m.p. Conco­mitent se lucrează intens la­ instalarea pe fundații postamente a stâl­pil­or, grin­și zilor și a plăcilor din beton în zona cuptoarelor de ar­dere. IN AGRICULTURĂ © IN AGRICULTURA Posibilități certe pentru suplimentarea cantităților de produse la fondul central Realitatea arată că în coo­perativele agricole de produc­ție se manifestă, în aceste zile, o preocupare crescîndă față de realizarea integrală și la timp a angajamentelor asuma­te prin contractele încheiate cu statul privind livrarea pro­duselor agro-alimentare. Un raid întreprins, ieri, prin cîteva unități, ne-a oferit pri­lejul să constatăm că, față de cantitățile­ stabilite prin con­tracte sau balanțe, va fi livrat, în mod suplimentar, un însem­nat volum de cereale, cartofi și legume. Iată, pe scurt, ce ne-au de­clarat cîțiva președinți de C.A.P. : „Atît eu — ne spunea tovarășul Savel Manciu, pre­ședintele Cooperativei agrico­le de producție Dumbrăveni — cit și toți cooperatorii de aici, am înțeles întotdeauna că viața pe care o ducem azi, incomparabil mai bună ca în trecut, o datorăm, în primul rînd, ajutorului acordat, sub multiple forme, de către stat. Ca urmare, an de an, unitatea noastră a căutat să se achite conștiincios de îndatoririle ce le-a avut. Cunoscînd că, în acest an a­­gricol, sunt unități care au a­­vut pierderi de recoltă, datori­tă unor calamități naturale, ne-am hotărît să predăm între­prinderilor contractante canti­tăți sporite de produse. Ast­fel, noi am ajuns la concluzia, după un calcul bine întocmit, că mai putem suplimenta con­tractul la grîu. Am și livrat pînă acum 53 tone. La legu­me, vom depăși livrarea can­tităților contractate cu 20 tone la păstîrnac, 5 tone la pătrun­jel.In zilele ce urmează vom ex­pedia către I.S.F. Suceava, 50 tone varză. In cooperativa vecină, la Si­­minicea, secretarul comitetului comunal de partid, Vasile Du­ra, și președintele C. A. P., Gheorghe Cerneleac, supra­vegheau încărcarea celor șa­se camioane ce transportau cartofi la baza de preluare din Verești. „Cunoscînd datoria ce o a­vem în asigurarea aprovizio­nării populației și a industriei cu produse agricole — ne-a spus președintele unității — noi am reevaluat posibilitățile pe care le avem și, împreună cu toți cooperatorii, am hotă­rit să suplimentăm cantitatea predată statului, cu încă 200 tone cartof. Din acestea am și transportat 160. La grîu, vom mai livra 7 vagoane. Acum avem recoltată varza de toam­nă. Trebuie să ne sosească chiar azi camioanele de la C.L.F. pentru a o prelua. Spre deosebire de anul trecut, cînd, în luna decembrie, încă mai transportam sfecla de zahăr de pe cîmp, anul acesta, deși producția a fost mai bună, am reușit ca încă acum o săptă­­mînă să încheiem predarea către fabrica Bucecea a celor 2.200 tone. In urmă cu două zile am început livrarea în bază a primelor cantități din cele 193 tone porumb datorate statului. Cu siguranță, ziua de 10 noiembrie ne va găsi cu GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a IlI-a) DUMBRĂVENI • Cooperatorii au valori­ficat suplimentar, pînă acum, 53 tone de grîu și 30 tone de legume SIMINICEA # Vor livra fondului central circa 200 tone de cartofi HĂNJEȘTI • 0 datorie de onoare. Achitarea imediată și în totalitate a tuturor produselor contractate Fabrica de mobilă din Cîmpulung. Muncitorul frun­taș Antipa Lumăzescu lucrează la mașina de lustruit cu e cilindri Foto : I. MIHOVEANU ■ ÎN ACEST NUMĂR: • OPINIA CETĂȚEANULUI in pag. a » CULTURA DE MASĂ în pag. 3 Declarația Consfătuirii miniștrilor afacerilor externe ai statelor parti­cipante la Tratatul de la Varșovia în pag. A Participări la confruntări internaționale Marca fabricii de mobilă din Rădăuți a devenit cu­noscută și apreciată în tot mai multe țări. Numai în a­­cest an, produse ale acestei întreprinderi lente la 9 tîrguri și expoziții internaționale, au fost pre­între care cele de la Lyon, Milano, Leipzig, Bruxelles. EXCURSII ALE TINERILOR In acest an, pînă acum, la excursiile organizate în țară de către comisia de turism a Comitetului județean Su­ceava al U.T.C. au luat par­te 7.000 de tineri. Pentru pe­rioada următoare, comisia a programat alte excursii, între care două rețin atenția : cea de sîmbătă, 8 noiembrie, la Galați, cu ocazia concursu­lui televizat „Cheia orașu­lui“, și cea de duminică, 16 noiembrie — la București — cînd va avea loc meciul de fotbal dintre reprezentative­le țării noastre și Greciei. LUCRĂRI ELECTROENERGETICE ) Anul acesta, pe diferi­ti te șantiere de lucru, au­­ continuat, în ritm susți­­­nut, extinderea și îmbu­­­nătățirea asigurării cu­­ energie electrică a lo­­­calităților rurale și ur­­­­ane din județul Sucea­­­va. Printre acestea se­­ numără și începerea lu­­­crărilor la stația de la 110/20 kw. din orașul­­ Vatra Dornei. In acest­­ an a început partea de­­ construcție a stației res­pective, urmînd să fie montat sistemul electric. Termenul de dare în funcțiune a acestui o­­­­biectiv a fost stabilit­­ pentru trimestrul IV, a­­­­nul viitor. ? In vederea racordării­­ acestei stații la sistemul­­ energetic național, con­­­­stru­ctorii au început, zi­­­­lele trecute, executarea­­ lucrărilor la linia de 110­­ Kv. Gura Barnarului — * Vatra Dornei. \ I.R.A. Suceava. Strungarul Ioan Cojocaru efectuează e­­chilibrarea arborilor cotiti Foto : I. MINDRESCU 11=3 c=i a ai 11=31 COMISIILE DE JUDECATĂ DIN C. A. P. SĂ PRONUNȚE Hotarîri temeinice și legale! Legea 59/1968, acordînd comisiilor de judecată din C.A.P. dreptul de a judeca unele fapte săvârșite de membrii cooperatori, a învestit aceste organe cu sarcini de răspun­dere pe linia apărării și dezvoltării avutului obștesc, a în­tăririi disciplinei în muncă. Deoarece în activitatea unor comisii au fost semnala­te unele aspecte negative și chiar erori în interpretarea legii, ne-am adresat unor juriști, migîndu-i să se refere la cîteva probleme mai importante legate de activitatea aces­tora. Au răspuns solicitărilor noastre tovarășii: Lucian Fătu, președintele Tribunalului județean, Eugen Burlacu, procuror șef al Procuraturii județene, și Sebastian Gemănaru, consi­lier juridic principal la U.J.C. A.P. Suceava.­ ­ Verificările efectuate în ultimul timp în mai multe C.A.P. au arătat că, nu în pu­ține cazuri, consiliile de con­ducere rețin în competența lor și sancționează fapte care, în baza legii, revin consiliilor de judecată. te S. F.: — Intr-adevăr, în mul­teoperative agricole de producție — amintim pe cele din Forăști, cașvana, Milișă­­uți, Horodnicu de Jos, Arbore, Fîntînele, Verești, Șerbăuți etc. — consiliile de conduce­re folosesc practica, nelegală, a reținerii unui număr de zile­­muncă de la cei vinovați de abateri de la regulile de con­viețuire socială și aceasta, mai ales, în cazuri de sustra­geri din recoltă. O asemenea practică este nu numai con­trarie legii, dar nici nu reali­zează rolul de prevențiune generală proprie hotărîrii or­ganului de jurisdicție.­­ După cum se știe, legiui­torul a înțeles să nu sancțio­neze penal persoanele care au încălcat anumite norme de conviețuire socială pentru pri­ma dată la locul de muncă, dindu-le în­competența comi­siilor de judecată. Au respec­tat membrii acestora prevede­rile legii atunci cînd vinova­tul nu se afla la prima lui ac­țiune ? Ce se înțelege prin „faptă săvîrșită pentru prima dată“, în sensul lecții 59/1968? E. B. : — Legea a înțeles să nu sancționeze penal persoa­nele care au încălcat norme de conviețuire socială, inci­dental, izolat. Ori de cîte ori este, însă, vorba de o a doua faptă, comisiile de judecată au obligația de a sesiza or­ganele de urmărire penală. Să presupunem, de pildă, că un membru cooperator care a săvîrșit, în trecut, o injurie — indiferent cînd și unde, și da­că a fost sau nu judecat pen­tru aceasta­ — sustrage, în prezent, produse ale coopera­tivei, în valoare de pînă la 500 lei, fapta acestuia con­stituie infracțiune și nu o sim­plă abatere. Dovada săvârși­rii primei abateri se poate face prin orice mijloc de pro­bă, chiar dacă acest fapt nu a fost cunoscut, descoperit, cer­cetat sau judecat pînă la da­ta cînd făptuitorul săvîrșește cea de-a doua abatere. De asemenea, nu pot fi conside­rate abateri — și, deci, nu pot fi judecate de către aceste comisii — faptele care se pe­trec în același timp, chiar dacă acestea sunt comise pentru prima dată. De exem­plu, un cooperator insultă — în aceeași împrejurare — două persoane, sau insultă și lovește aceeași persoană. Fi­ind vorba de două fapte, ambele au caracter de infrac­țiune. S. F. : — In legătură cu a­­ceasta, aș vrea să remarc faptul că se consideră, de a­­semenea, infracțiune și nu a­­batere, sustragerile repetate ale unor bunuri, chiar dacă, în final, valoarea acestora e sub 500 lei. Cel care urmă­rește, de pildă, să fure 100 kg. porumb și o face în „rate“­­ de cîte 20 kg., la intervale di­ferite, săvîrșește o infracțiu­ne și nu o abatere Discuție consemnată de MIHAI BINDEA (Continuare In pagina a IlI-a) In sala de conferințe a Muzeului din Suceava s-a reluat ciclul de expuneri pentru informarea publi­cului cu cele mai noi re­zultate ale unor cercetări științifice, precum și cu aspecte privind domenii ale artei și diverse cultu­rii. Recent, dr. Albrecht Doman, docent la Universi­tatea „Humboldt“ din Ber­lin, a vorbit, aici, despre „Comorile artei universale în muzeele din R. D. Ger­mană. Expunerea a fost însoțită de proiecții de dia­pozitive. Sondajul arheologic efec­tuat, în localitatea Zvoriș­­tea, de profesorii Grigore Foti și Mircea Ignat de la Muzeul din Suceava, a per­mis recunoașterea unei ne­cropole cu 10 morminte de incinerație, din care două datează din secolele IV și, respectiv, VIII, iar celelalte din secolul VI. Tot aici a fost descoperit un bordei din se­colele XII — XIII. Zilele viitoare vor fi relua­te săpăturile începute, în a­­nul 1961, la Șcheia, aici fi­ind vorba de o așezare da­cică din secolele II—III e.n. SCHIMBĂRI DE NUME SAU DE SUBSTANȚĂ? Străzile capitalei Somaliei — Mogadiscio — au cunoscut un peisaj neobișnuit pentru a­­cest oraș liniștit — tancuri, mașini blindate, camioane mi­litare. Nu era vorba de o pa­radă, ci de o lovitură milita­ră. Deși autorii acestei acțiuni nu au întîmpinat nici o rezis­tență, evenimentele desfășu­­rîndu-se fără vărsare de sin­ge, ei au ținut ca un aseme­nea act să aibă toate atribu­tele „clasice“ : arestări, res­tricții de circulație, baricade pe străzi și în sfîrșit nelipsitele apeluri către națiune. Atrage atenția faptul că lo­vitura militară a avut loc la numai cîteva ore după înche­ierea funeraliilor președintelui Rashid Ali Shermarke, asasi­nat în timp ce întreprindea un turneu prin regiunile nordice ale țării, afectate de secetă. Autorii loviturii militare au profitat de faptul că la aceste ceremonii au participat atît membrii guvernului, cît și lide­rii diverselor regiuni, ceea ce le-a permis să-i aresteze fără dificultăți și încă pe toți odată. Succedarea rapidă a celor două evenimente vine în spri­jinul părerii acelor comentatori care consideră că moartea tra­gică a președintelui Shermar­ke a constituit punctul culmi­nant al unei crize politice ge­nerate în primul rînd de diver­gențele dintre președinte și primul ministru Egal, amplifi­cate de interese tribale con­tradictorii. Aceste divergențe, remarcă agenția France Presse, s-au conturat după descoperirea unor importante rezerve de uraniu în Somalia, a căror folosire rațională pu­tea deschide perspectiva dez­voltării acestei țări vest-afri­­cane, a cărei singură sursă de venit a fost zootehnia (85 la sută din populația țării o for­mează păstorii în mare parte nomazi). In timp ce președin­tele Shermarke preconiza ex­ploatarea rezervelor de uraniu — apreciate de revista „Jeune Afrique“ printre cele mai im­portante din lume — prin în­cheierea­ unor contracte cu a­­cele companii care vor acorda țării avantajele cele mai mari, Ibrahim Egal era adeptul unei tranzacții cu firmele america­ne ale căror interese pentru Somalia nu s-au lăsat aștep- GHEORGHE CIOBANU (Continuare In pagina a II-a)

Next