Zori Noi, martie 1970 (Anul 23, nr. 6906-6931)

1970-03-01 / nr. 6906

Proletari din toate țările, unițl-vâ I ț»— Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.H. și al Consiliului popular județean 4 pagini 30 bani Anul XXIV Nr. 6906 duminică 1 martie 1970 „MĂSOARĂ DE IE CE ORI­CI 0­DA­TĂ !“■ o normă industria lemnului și in Parafrazînd o cunoscută zi­cală, putem spune și noi că e­­xigența. . . gospodărește lem­nul. Prin această prismă, pu­tem aprecia că a privit lucru­rile și recenta adunare gene­rală a reprezentanților salaria­ților de pe platforma industri­ală a Combinatului de exploa­tare și industrializare a lem­nului Suceava, care s-a desfă­șurat sub semnul unei exigen­țe, mai corect, autoexigențe sporite. Tonul dezbaterilor l-a dat chiar darea de seamă, cuprin­zătoare și analitică, pe care a prezentat-o ing. Vasile Sava, director general al C.E.I.L. A reieșit că, datorită eforturilor depuse, prevederile cincinalu­lui pentru 1969 au fost depă­șite cu 135 milioane lei la pro­ducția globală și marfă, că productivitatea muncii pe sa­lariat e mai mare cu 5.000 lei, iar cheltuielile la 1.000 lei pro­ducție marfă au fost reduse cu 54.30 lei. Atît darea de seamă, cit și cei care au luat parte la dez­bateri au afirmat că rezultate­le pot fi îmbunătățite, princi­pala cale constituind-o gospo­dărirea judicioasă a lemnului. Cu toate că, pe total platfor­mă, în 1969, s-a obținut o e­­conomie de 296 m.c. /lemn, nu la toate fabricile s-au respec­tat normele de consum, astfel că beneficiile dobîndite pe a­­ceastă cale au fost „înghițite“ de o serie de deficiențe. Așa, de exemplu, fabrica de plăci fibrolemnoase, deși pe total consumă cu 223 m.c. material lemnos mai puțin, nefolosind deșeuri și crăci la limitele ad­mise, a depășit consumul de lobde cu 6.250 m.c., ceea ce a diminuat beneficiile cu pes­te 350.000 lei. E drept că pen­tru anul acesta s-a prevăzut în planul de măsuri ca, prin fo­losirea mai intensă a deșeuri­lor și crăcilor, să se realizeze o economie de 5.880 m.c. de lobde, ceea ce va însemna un beneficiu suplimentar de o jumătate de milion. Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 a atras încă o dată atenția asupra importan­ței pe care o prezintă reduce­rea consumului de lemn. Nu se poate spune că la platforma industrială a C.E.I.S. n-ar exis­ta preocupare în această di­recție. Rezervele sunt însă de­parte de a fi epuizate. Refolo­­sirea în circuitul de fabricație a plăcilor fibrolemnoase, resturilor de plăci rezultate de a la formalizare, tocarea tutu­ror deșeurilor în același scop, mărirea producției de placaj subdimensionat sunt doar cîte­­va căi prin care se poate ex­­inge obiectivul de mai sus. Nicolae Cuțui, șeful depozi­tului de materie primă, s-a re­ferit la modul neeconomicos în care se folosește cheres­teaua. Inginerul Petru Stătes­­cu, șeful fabricii de mobilă, ing. Gheorghe Toma, șeful fa­bricii de plăci fibrolemnoase, Constantin Gîrneț, de la fabri­ca de placaj, și alți vorbitori au arătat că realizările ob­ținute pînă în prezent ar fi fost mai bune dacă s-ar fi asigurat o aproviziona­re corespunzătoare cu materii prime și materiale, dacă odată cu lansarea comenzii ar fi da­tă și documentația ș.a.m.d. Cină, spre final, li s-a cerut șefilor unor servicii funcționa­le să răspundă pentru defi­ciențele ce se mai manifestă, unii dintre dînșii au căutat di­verse motive „obiective“, să dea vina pe cei din minister. — Tovarășul inginer Stătes­­cu îmi cere mie cutare și cu­tare — a replicat, mai mult decât minier, șeful serviciului aprovizionare, D. Iliuță — dar dumnealui nu știe că nici în prezent ministerul nu ne-a dat decât o mică parte din cantita­­tea de PAS și furnire necesare... Reieșea că inginerul Stătes­­cu s-ar fi făcut vinovat de go­lurile în aprovizionare și nu invers. Or, va trebui să se în­țeleagă o dată pentru totdea­una că specialiștii din pro­ducție sunt puși acolo pentru a conduce procese tehnologi­ce, pentru a realiza producția de calitate, în mod ritmic, cu cheltuieli minime, și nu pentru a se ocupa de aprovizionare ori ca să umble cu căciula în mînă pe la serviciul tehnolo­gic după documentație, ori la desfacere, pentru a-și goli de­pozitul de produse finite. . . Fără să absolvim ministerul de resort de partea sa de vină, credem că principalul vinovat este consiliul de administrație al C.E.S.S., cei care au dez­bătut cifrele de plan pe 1970 cu 5—6 luni mai devreme, dar nu au luat toate măsurile ca nominalizarea producției de mobilă destinată exportului să se facă la timp, nu la 20 de­cembrie, cum s-a întîmplat. Așa s-a reușit trista perfor­manță ca și pentru ultimul an din actualul cincinal planul de aprovizionare să se facă pe „ghicite“, necorelat cu planul de producție. Că există o serie de greu­tăți care pot fi numite obiec­tive nu-i mai puțin adevărat. In spatele acestora se ascund destule deficiențe care ar pu­tea să fie evitate. Formalismul, superficialitatea, dezinteresul chiar, manifestate de unii sa­lariați cântăresc încă greu în balanța indisciplinei. Nicolae Avădănii, de la fabrica de bi­nale, sublinia, pe bună drep­tate, că e nevoie de mai mul­tă seriozitate și răspundere în rezolvarea problemelor de pro­ducție. El s-a referit la o pro­blemă concretă și anume că în planul m.t.o. au fost inse­rate propuneri care se repetă de la un an la altul. Bunăoa­ră, despre reamplasarea mași­nilor în fabrica de binale se vorbește de cel puțin doi ani de zile, dar de întreprins nu s-a întreprins nimic. Ori măsu­ra privind mecanizarea ope­rațiunilor de grunduire a bina­relor se trece de 3 ani conse­cutiv în toate planurile, dar de DRAGOȘ CALIMAN (Continuare în pagina a II-a) Filatura de in și cînepă și sera C.A.P. din Fălticeni Foto : D. VINTILA 9 La Spitalul „Alexandru Sahia“ din Capitală a fost e­­laborată o metodă terapeuti­că originală folosită în chirur­gia biliară tardivă, denumită „Vagotomia selectivă hepa­tică“. Ea aparține doctorului Gabriel Iliescu și constă în secționarea ramurilor nervoa­se ale vagului strig. și Agenția O.N.T. din­­ Tul­­cea intenționează să lăr­gească' traseele 'turistice din Delta* Dunării. Vor pu­tea­ fi astfel­ vizitate noi puncte turistice,­ cum sunt Pădureaf Letcă, nisipurile­­ de­ la Caraorma­n și din su­dul Deltei.. '­­ ;.,* ' * / E3 La întreprinderea „E­­lectromureș“ din Tg. Mureș au fost concepute și reali­zate, pentru­­ prim­a oară în țară, mecanisme pentru în­călzirea­­ macazurilor in stațiile C.F.fi. TRALA U^’IVERSITARUl M. E.MINESCU* IAȘI Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. Spe­cialiștii unității controlea­ză funcționarea sitelor de transportat pasta de celu­loză spre cutia de lansa­re a mașinii de hîrtie nr. 2 Foto : I. MÎNDRESCU I 25 de ani dieta 1 6 MARTIE 1945 EVOCĂRI­ ­ ÎN PAGINA 3 I Cursuri elaborate de catedrele Institutului pedagogic Cadrele didactice de la In­stitutul pedagogic de 3 ani din Suceava desfășoară o susți­nută activitate de elaborare și adaptare a unor cursuri nece­sare pregătirii studenților. Catedra de matematică a e­­laborat cursurile „Analiza ma­tematică“ de lector univ. loan Nimițan, „Mecanica rațională“ de conf. dr. Elvira Botez, „Curs de aritmetică“ de lector univ. Gh. Țincu , catedra de limba și literatura română — „Anto­logia latină pentru uzul stu­denților de la institutele peda­gogice“ de lector univ. loan Lazăr, „Culegere de texte pen­tru cursul practic de limba franceză“, asist. univ. Vasile Andrucovici , catedra de pe­dagogie - psihologie , „Intro­ducere în psihologia educa­ției“ (două volume) de asist. univ. Leonard Gavriliu. De a­­semenea, au mai apărut cursuri de istorie și geografie semnate de prof. dr.­ N. Cori­­van, conf. dr. Laurian Someșan și prof. dr. Nicolae Pop. Se află în pregătire cursul de „Pedagogie generală“ de lec­tor univ. loan Roman și asist. univ. C. Mo­ise. La fiecare muncitori loc de muncă, cu temeinice cunoștințe profesionale Continua dezvoltare a eco­nomiei, apariția unităților noi, moderne, înzestrate cu utilaje de înaltă tehnicitate, impun, cu necesitate, asigurarea unor cadre cu bogate cunoștințe profesionale, cu un larg ori­zont de cultură tehnică. Crea­rea în unități a unor forme de pregătire a cadrelor a fost re­glementată printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Mi­niștri. Ce măsuri s-au întreprins pentru ca prevederile hotărîrii amintite să prindă viață ? La noua fabrică de tricotaje „Zimbrul“ am stat de vorbă cu tovarășa inginer Lucreția Ru­su, secretara comitetului de partid. — După cum se știe — ne spunea interlocutoarea noas­tră — în această fabrică lu­crează muncitori care nu au o vechime prea mare în meserie. Parte din ei au învățat să mî­­nuiască mașinile în întreprin­deri similare din țară, cum sunt cele din Iași și Sibiu. Alții, însă, sunt tineri. Tocmai de a­­ceea s-au luat măsuri pentru organizarea unor cursuri de calificare. In prezent se află în pregătire aproape 200 de muncitori. Din luna martie se va extinde sistemul de califi­care a muncitorilor la locul de muncă, fără scoatere din pro­ducție. Ca urmare, 184 de muncitori vor urma cursurile de calificare de gradul I, prin care se asigură cunoștințele teoretice și practice necesare executării lucrărilor prevăzute în indicatoarele de calificare. Ținînd seama că la terminarea cursurilor întreprinderea va trebui să acorde celor ce le-au frecventat certificate de absol­vire, și că acestea vor trebui să reflecte pregătirea mai bună a muncitorilor, noi ne în­grijim, de pe acum, de a asi­gura acestora condiții de des­fășurare cât mai bune (perso­nalul de predare și de instrui­re practică va fi ales din rân­­dul celor mai buni specialiști, vom asigura din vreme mate­rialul didactic necesar, se vor stabili sălile de cursuri etc.). La uzina de reparații auto au fost organizate 15 cursuri pentru ridicarea pregătirii pro­fesionale a muncitorilor. Din­tre acestea, cele de lăcătuși­­— confecții, de lăcătuși-recondi­­ționeri, de electricieni de în­treținere au dat cele mai bune rezultate, muncitorii respectivi acumulînd cunoștințe în plus pentru ridicarea propriilor lor valori umane. La aceasta au contribuit atît felul în care lec­torii au știut să organizeze predarea lecțiilor și practica în producție, cit și modul con­știincios în care muncitorii au frecventat cursurile. In schimb, acolo unde problema ridicării calificării a fost privită cu in­diferență, nu s-a oferit posibi­litatea de a se însuși cunoștin­țe temeinice, astfel ca la ter­minarea cursurilor să se poa­tă munci mai competent. La cursurile de lăcătuși montatori (lector ing. Buburuzan Nistor și maistru Zabrea Petre), ca și V. HORIA (Continuare in pagina a Il-a) IN ACEST NUMĂR: CONTRAPUNCT SPORT tn pag. 2 1_____________ fn pag. 4 PREZENȚE ROMANEȘTI ALEGERI LEGISLATIVE ÎN AUSTRIA VIZIB­Ik românia A­­miLOR AMU, MEMBRI AI ECHIPAJULUI NAVEI SPAȚIALE „APOLLO­ 12“ Astronauții americani Char­les Conrad, Richard Gordon și Alan Bean, membrii echi­pajului navei spațiale „Apollo 12“, împreună cu soțiile, sunt, începînd de sîmbătă la amia­ză, oaspeții Capitalei Româ­niei. Avionul special cu care că­lătoresc cosmonauții în turneul pe care îl întreprind în mai multe țări din America Lati­nă, Europa, Asia și Africa a aterizat la ora 13:15 pe Aero­portul Internațional Otopeni, sărbătorește pavoazal cu dra­pelele de stat ale României și Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroși cetățeni veniți să-i salute cu tradițio­nala ospitalitate românească pe temerarii astronauți care au străbătut itinerarul Pămîmt — Lună — Pămînt pe nava spa­țială „Apollo­ 12“. In întîmpinarea oaspeților au venit prof. Gheorghe Buz­dugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifi­ce, acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei Repu­blicii Socialiste România, prof. Mihnea Gheorghiu, prim-vice­­președinte al Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Cara­­foli, președintele Federației Internaționale de Astronautică și alte personalități ale vieții științifice și culturale din țara noastră. Erau prezenți Leonard Mee­ker, ambasadorul Statelor U­­nite ale Americii la București, și membri ai ambasadei. La coborîrea din avion, as­­tronauții Charles Conrad, Ri­chard Gordon și Alan Bean sînt salutați cordial de preșe­dintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, prof. univ. Gheorghe Buzdugan, care, rostind un cuvînt de bun ve­nit pe pămîntul țării româ­nești, a exprimat speranța că ajungerea oamenilor pe Lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuceririi Cosmo­sului de către om, ci și un impuls in dezvoltarea relațiilor de cooperare între popoare, servind cauzei păcii și progre­sului social. Ingăduiți-mi ca, în numele oamenilor de știință din țara noastră, să vă adresez sincere felicitări și urarea de a obține noi succese, a spus vorbitorul. Sperăm că scurta vizită pe care o începeți vă va oferi, dumneavoastră, astronauților, soțiilor dumneavoastră și ce­lorlalte persoane care vă în­soțesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre țara no­asttră, de a cunoaște oameni de știință români și preocu­pările lor și că va contribui, în același timp, la dezvoltarea prieteniei dintre poporul ro­mân și poporul american. Mulțumind pentru primirea călduroasă, în numele echipa­jului navei spațiale „Apollo­ 12“, astronautul Charles Con­rad a menționat că cea mai mare plăcere după ce se în­treprinde o asemenea călăto­rie în spațiul cosmic este ca după întoarcere să se poată împărtăși întregii omeniri ex­periențele acumulate. El a a­­mintit că președintele Statelor Unite i-a rugat să întreprin­dă această călătorie în mai multe țări din lume, printre care și România. Deși vizita noastră în țara dv. este scurtă — a spus vor­bitorul — sperăm să cunoaș­tem cu­ mai mulți oameni și în cadrul întîlnirilor cu oamenii (Agerpres). (Continuare in pagina a IV-a) Incepînd de astăzi, la ce­rerea călătorilor, s-a mai pus în circulație o nouă cursă ae­riană pe ruta Suceava — Ba­cău — București, avînd pleca­rea din Suceava la ora 9,50 și sosirea în București la 11,50. Menționăm că avionul de di­mineață circulă și duminica. I ~T J Aseară, la Casa de cultură a sindicatelor: Premiera Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu“­­.Cîntec de viață nouă“ »r Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Su­ceava a găzduit, aseară, premiera Ansamblului artis­tic „Ciprian Porumbescu“ — „Cîntec de viață nouă“. La spectacol au luat parte tovarășii Emil Bobu, membru al C. C. al P.C.R., prim - secretar al Comite­tului județean Suceava al P.C.R., președintele Comite­tului executiv al Consiliului popular județean, Alexan­dru Iliescu, membru supleant al C. C. al P.C.R., se­cretar al comitetului județean de partid; Ștefan Pa­­naitiu, secretar al comitetului județean de partid, alți membri ai biroului comitetului județean de partid. Realizat după un scenariu de Marcel Mureșeanu și Ilarie Curechianu (căruia ii aparține și regia), spec­tacolul a adus pe scenă bogăția folclorului muzical și coregrafic din Țara de Sus, îmbinind doina cu cînte­­cul de viață nouă și înălțînd imn de slavă patriei și partidului. Semnatari ai coregrafiei sunt Petre Bodeuț, artist emerit, Viorel Vatamaniuc și Ion Săuchea. Scenogra­fia — Vigh István, iar conducerea muzicală — Dragoș Lucan. Spectacolul s-a bucurat de succes. Ca și ale noastre, drumurile Poloniei curg din milenii, cu tot ce oamenii acestui pămînt le-au implantat, de o parte și de alta, cu mîinile și inima. Drumuri de la Przemysl, de din sud de țară, spre orașul străvechi și capitala - erou, Varșovia pînă in nord, la Sopot, Gdynia, și Gdansk. Dru­muri spre Varșo­via renăscută du­pă pîrjolul maca­bru și care, a­cum, își etalează cu gust bâtrînele edificii, alături de cele noi -unele, moderne incrustații indus­triale, iar altele, mai mult ca tot­deauna, pentru om. Drumuri în­tre Malborkul e­­roilor lui Sienkie­­wicz și Gosci­­­inska - unde mîinile de aur culeg sufragii unanime pentru înălțimea industriei lemnului. Drumuri între Frombork - cel plin de poezia astronomiei lui Kopernik - și Gdansk, port al tuturor veacurilor, important cen­tru european de construcție navelor.­­La conducerea șantie­a­relor navale ni s-au dat amă­platte, locul de unde s-au aprins flăcările celui de-al doilea război mondial, și pînă la Auschwitz — loc al tăcerilor unice, unde coborîrea din tren se face ca­pe grele troiene de cenușă. Drumuri de la celebrul „Wawel" cracovian­­ purtător al numeroa­se și inestimabile valori muzeale (Adam Mitzkiewicz se odihnește HOTE DE DRUM DIN POLONIA nunte despre preocupările celor 17.000 de muncitori de aici, care își desfășoară activitatea pe 330 de hectare. De aici, zilele trecu­te, după cum ne informa o tele­gramă de presă, a fost lansat la apă vasul „Sinoe", purtînd trico­lorul românesc). Drumuri, ducînd de la Wester­ și el tot aici­, pînă la vestitul Zakopane, cu bogata lui cultu­ră populară, unele motive de aici avînd evidente coresponden­țe în folclorul bucovinean. Drumuri de la Varșovia unde, alături de mormîntul sol­datului necunoscut (citim, aco­lo, cu emoție și­ nume româ­nești), in marea sală a Operei se prezintă, cu un deosebit suc­ces, „Hrabina", creație a bine­cunoscutului Mo­­miosko,­­ pînă la Cracovia, acea regină unde a muzicii, care celebra pianistă e Stefanska, inter­pretează piese ale nemuritoru­lui Chopin. Sunt drumuri despre care ne încheiem aici impresiile, dar ca­re, desigur, nu pot fi niciodată încheiate. Impresii despre un po­por conștient de luminile istoriei lui, lumini pentru a căror stră­lucire viitoare își pune inima lui toată. FLORIN BRATU DRUMURI CARE CURG DIN MILENII

Next