Zori Noi, martie 1970 (Anul 23, nr. 6906-6931)
1970-03-01 / nr. 6906
Proletari din toate țările, unițl-vâ I ț»— Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.H. și al Consiliului popular județean 4 pagini 30 bani Anul XXIV Nr. 6906 duminică 1 martie 1970 „MĂSOARĂ DE IE CE ORICI 0DATĂ !“■ o normă industria lemnului și in Parafrazînd o cunoscută zicală, putem spune și noi că exigența. . . gospodărește lemnul. Prin această prismă, putem aprecia că a privit lucrurile și recenta adunare generală a reprezentanților salariaților de pe platforma industrială a Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Suceava, care s-a desfășurat sub semnul unei exigențe, mai corect, autoexigențe sporite. Tonul dezbaterilor l-a dat chiar darea de seamă, cuprinzătoare și analitică, pe care a prezentat-o ing. Vasile Sava, director general al C.E.I.L. A reieșit că, datorită eforturilor depuse, prevederile cincinalului pentru 1969 au fost depășite cu 135 milioane lei la producția globală și marfă, că productivitatea muncii pe salariat e mai mare cu 5.000 lei, iar cheltuielile la 1.000 lei producție marfă au fost reduse cu 54.30 lei. Atît darea de seamă, cit și cei care au luat parte la dezbateri au afirmat că rezultatele pot fi îmbunătățite, principala cale constituind-o gospodărirea judicioasă a lemnului. Cu toate că, pe total platformă, în 1969, s-a obținut o economie de 296 m.c. /lemn, nu la toate fabricile s-au respectat normele de consum, astfel că beneficiile dobîndite pe această cale au fost „înghițite“ de o serie de deficiențe. Așa, de exemplu, fabrica de plăci fibrolemnoase, deși pe total consumă cu 223 m.c. material lemnos mai puțin, nefolosind deșeuri și crăci la limitele admise, a depășit consumul de lobde cu 6.250 m.c., ceea ce a diminuat beneficiile cu peste 350.000 lei. E drept că pentru anul acesta s-a prevăzut în planul de măsuri ca, prin folosirea mai intensă a deșeurilor și crăcilor, să se realizeze o economie de 5.880 m.c. de lobde, ceea ce va însemna un beneficiu suplimentar de o jumătate de milion. Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 a atras încă o dată atenția asupra importanței pe care o prezintă reducerea consumului de lemn. Nu se poate spune că la platforma industrială a C.E.I.S. n-ar exista preocupare în această direcție. Rezervele sunt însă departe de a fi epuizate. Refolosirea în circuitul de fabricație a plăcilor fibrolemnoase, resturilor de plăci rezultate de a la formalizare, tocarea tuturor deșeurilor în același scop, mărirea producției de placaj subdimensionat sunt doar cîteva căi prin care se poate exinge obiectivul de mai sus. Nicolae Cuțui, șeful depozitului de materie primă, s-a referit la modul neeconomicos în care se folosește cheresteaua. Inginerul Petru Stătescu, șeful fabricii de mobilă, ing. Gheorghe Toma, șeful fabricii de plăci fibrolemnoase, Constantin Gîrneț, de la fabrica de placaj, și alți vorbitori au arătat că realizările obținute pînă în prezent ar fi fost mai bune dacă s-ar fi asigurat o aprovizionare corespunzătoare cu materii prime și materiale, dacă odată cu lansarea comenzii ar fi dată și documentația ș.a.m.d. Cină, spre final, li s-a cerut șefilor unor servicii funcționale să răspundă pentru deficiențele ce se mai manifestă, unii dintre dînșii au căutat diverse motive „obiective“, să dea vina pe cei din minister. — Tovarășul inginer Stătescu îmi cere mie cutare și cutare — a replicat, mai mult decât minier, șeful serviciului aprovizionare, D. Iliuță — dar dumnealui nu știe că nici în prezent ministerul nu ne-a dat decât o mică parte din cantitatea de PAS și furnire necesare... Reieșea că inginerul Stătescu s-ar fi făcut vinovat de golurile în aprovizionare și nu invers. Or, va trebui să se înțeleagă o dată pentru totdeauna că specialiștii din producție sunt puși acolo pentru a conduce procese tehnologice, pentru a realiza producția de calitate, în mod ritmic, cu cheltuieli minime, și nu pentru a se ocupa de aprovizionare ori ca să umble cu căciula în mînă pe la serviciul tehnologic după documentație, ori la desfacere, pentru a-și goli depozitul de produse finite. . . Fără să absolvim ministerul de resort de partea sa de vină, credem că principalul vinovat este consiliul de administrație al C.E.S.S., cei care au dezbătut cifrele de plan pe 1970 cu 5—6 luni mai devreme, dar nu au luat toate măsurile ca nominalizarea producției de mobilă destinată exportului să se facă la timp, nu la 20 decembrie, cum s-a întîmplat. Așa s-a reușit trista performanță ca și pentru ultimul an din actualul cincinal planul de aprovizionare să se facă pe „ghicite“, necorelat cu planul de producție. Că există o serie de greutăți care pot fi numite obiective nu-i mai puțin adevărat. In spatele acestora se ascund destule deficiențe care ar putea să fie evitate. Formalismul, superficialitatea, dezinteresul chiar, manifestate de unii salariați cântăresc încă greu în balanța indisciplinei. Nicolae Avădănii, de la fabrica de binale, sublinia, pe bună dreptate, că e nevoie de mai multă seriozitate și răspundere în rezolvarea problemelor de producție. El s-a referit la o problemă concretă și anume că în planul m.t.o. au fost inserate propuneri care se repetă de la un an la altul. Bunăoară, despre reamplasarea mașinilor în fabrica de binale se vorbește de cel puțin doi ani de zile, dar de întreprins nu s-a întreprins nimic. Ori măsura privind mecanizarea operațiunilor de grunduire a binarelor se trece de 3 ani consecutiv în toate planurile, dar de DRAGOȘ CALIMAN (Continuare în pagina a II-a) Filatura de in și cînepă și sera C.A.P. din Fălticeni Foto : D. VINTILA 9 La Spitalul „Alexandru Sahia“ din Capitală a fost elaborată o metodă terapeutică originală folosită în chirurgia biliară tardivă, denumită „Vagotomia selectivă hepatică“. Ea aparține doctorului Gabriel Iliescu și constă în secționarea ramurilor nervoase ale vagului strig. și Agenția O.N.T. din Tulcea intenționează să lărgească' traseele 'turistice din Delta* Dunării. Vor putea fi astfel vizitate noi puncte turistice, cum sunt Pădureaf Letcă, nisipurile de la Caraorman și din sudul Deltei.. ' ;.,* ' * / E3 La întreprinderea „Electromureș“ din Tg. Mureș au fost concepute și realizate, pentru prima oară în țară, mecanisme pentru încălzirea macazurilor in stațiile C.F.fi. TRALA U^’IVERSITARUl M. E.MINESCU* IAȘI Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. Specialiștii unității controlează funcționarea sitelor de transportat pasta de celuloză spre cutia de lansare a mașinii de hîrtie nr. 2 Foto : I. MÎNDRESCU I 25 de ani dieta 1 6 MARTIE 1945 EVOCĂRI ÎN PAGINA 3 I Cursuri elaborate de catedrele Institutului pedagogic Cadrele didactice de la Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava desfășoară o susținută activitate de elaborare și adaptare a unor cursuri necesare pregătirii studenților. Catedra de matematică a elaborat cursurile „Analiza matematică“ de lector univ. loan Nimițan, „Mecanica rațională“ de conf. dr. Elvira Botez, „Curs de aritmetică“ de lector univ. Gh. Țincu , catedra de limba și literatura română — „Antologia latină pentru uzul studenților de la institutele pedagogice“ de lector univ. loan Lazăr, „Culegere de texte pentru cursul practic de limba franceză“, asist. univ. Vasile Andrucovici , catedra de pedagogie - psihologie , „Introducere în psihologia educației“ (două volume) de asist. univ. Leonard Gavriliu. De asemenea, au mai apărut cursuri de istorie și geografie semnate de prof. dr. N. Corivan, conf. dr. Laurian Someșan și prof. dr. Nicolae Pop. Se află în pregătire cursul de „Pedagogie generală“ de lector univ. loan Roman și asist. univ. C. Moise. La fiecare muncitori loc de muncă, cu temeinice cunoștințe profesionale Continua dezvoltare a economiei, apariția unităților noi, moderne, înzestrate cu utilaje de înaltă tehnicitate, impun, cu necesitate, asigurarea unor cadre cu bogate cunoștințe profesionale, cu un larg orizont de cultură tehnică. Crearea în unități a unor forme de pregătire a cadrelor a fost reglementată printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniștri. Ce măsuri s-au întreprins pentru ca prevederile hotărîrii amintite să prindă viață ? La noua fabrică de tricotaje „Zimbrul“ am stat de vorbă cu tovarășa inginer Lucreția Rusu, secretara comitetului de partid. — După cum se știe — ne spunea interlocutoarea noastră — în această fabrică lucrează muncitori care nu au o vechime prea mare în meserie. Parte din ei au învățat să mînuiască mașinile în întreprinderi similare din țară, cum sunt cele din Iași și Sibiu. Alții, însă, sunt tineri. Tocmai de aceea s-au luat măsuri pentru organizarea unor cursuri de calificare. In prezent se află în pregătire aproape 200 de muncitori. Din luna martie se va extinde sistemul de calificare a muncitorilor la locul de muncă, fără scoatere din producție. Ca urmare, 184 de muncitori vor urma cursurile de calificare de gradul I, prin care se asigură cunoștințele teoretice și practice necesare executării lucrărilor prevăzute în indicatoarele de calificare. Ținînd seama că la terminarea cursurilor întreprinderea va trebui să acorde celor ce le-au frecventat certificate de absolvire, și că acestea vor trebui să reflecte pregătirea mai bună a muncitorilor, noi ne îngrijim, de pe acum, de a asigura acestora condiții de desfășurare cât mai bune (personalul de predare și de instruire practică va fi ales din rândul celor mai buni specialiști, vom asigura din vreme materialul didactic necesar, se vor stabili sălile de cursuri etc.). La uzina de reparații auto au fost organizate 15 cursuri pentru ridicarea pregătirii profesionale a muncitorilor. Dintre acestea, cele de lăcătuși— confecții, de lăcătuși-recondiționeri, de electricieni de întreținere au dat cele mai bune rezultate, muncitorii respectivi acumulînd cunoștințe în plus pentru ridicarea propriilor lor valori umane. La aceasta au contribuit atît felul în care lectorii au știut să organizeze predarea lecțiilor și practica în producție, cit și modul conștiincios în care muncitorii au frecventat cursurile. In schimb, acolo unde problema ridicării calificării a fost privită cu indiferență, nu s-a oferit posibilitatea de a se însuși cunoștințe temeinice, astfel ca la terminarea cursurilor să se poată munci mai competent. La cursurile de lăcătuși montatori (lector ing. Buburuzan Nistor și maistru Zabrea Petre), ca și V. HORIA (Continuare in pagina a Il-a) IN ACEST NUMĂR: CONTRAPUNCT SPORT tn pag. 2 1_____________ fn pag. 4 PREZENȚE ROMANEȘTI ALEGERI LEGISLATIVE ÎN AUSTRIA VIZIBIk românia AmiLOR AMU, MEMBRI AI ECHIPAJULUI NAVEI SPAȚIALE „APOLLO 12“ Astronauții americani Charles Conrad, Richard Gordon și Alan Bean, membrii echipajului navei spațiale „Apollo 12“, împreună cu soțiile, sunt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeții Capitalei României. Avionul special cu care călătoresc cosmonauții în turneul pe care îl întreprind în mai multe țări din America Latină, Europa, Asia și Africa a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul Internațional Otopeni, sărbătorește pavoazal cu drapelele de stat ale României și Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroși cetățeni veniți să-i salute cu tradiționala ospitalitate românească pe temerarii astronauți care au străbătut itinerarul Pămîmt — Lună — Pămînt pe nava spațială „Apollo 12“. In întîmpinarea oaspeților au venit prof. Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, prof. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreședinte al Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Carafoli, președintele Federației Internaționale de Astronautică și alte personalități ale vieții științifice și culturale din țara noastră. Erau prezenți Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, și membri ai ambasadei. La coborîrea din avion, astronauții Charles Conrad, Richard Gordon și Alan Bean sînt salutați cordial de președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, prof. univ. Gheorghe Buzdugan, care, rostind un cuvînt de bun venit pe pămîntul țării românești, a exprimat speranța că ajungerea oamenilor pe Lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuceririi Cosmosului de către om, ci și un impuls in dezvoltarea relațiilor de cooperare între popoare, servind cauzei păcii și progresului social. Ingăduiți-mi ca, în numele oamenilor de știință din țara noastră, să vă adresez sincere felicitări și urarea de a obține noi succese, a spus vorbitorul. Sperăm că scurta vizită pe care o începeți vă va oferi, dumneavoastră, astronauților, soțiilor dumneavoastră și celorlalte persoane care vă însoțesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre țara noasttră, de a cunoaște oameni de știință români și preocupările lor și că va contribui, în același timp, la dezvoltarea prieteniei dintre poporul român și poporul american. Mulțumind pentru primirea călduroasă, în numele echipajului navei spațiale „Apollo 12“, astronautul Charles Conrad a menționat că cea mai mare plăcere după ce se întreprinde o asemenea călătorie în spațiul cosmic este ca după întoarcere să se poată împărtăși întregii omeniri experiențele acumulate. El a amintit că președintele Statelor Unite i-a rugat să întreprindă această călătorie în mai multe țări din lume, printre care și România. Deși vizita noastră în țara dv. este scurtă — a spus vorbitorul — sperăm să cunoaștem cu mai mulți oameni și în cadrul întîlnirilor cu oamenii (Agerpres). (Continuare in pagina a IV-a) Incepînd de astăzi, la cererea călătorilor, s-a mai pus în circulație o nouă cursă aeriană pe ruta Suceava — Bacău — București, avînd plecarea din Suceava la ora 9,50 și sosirea în București la 11,50. Menționăm că avionul de dimineață circulă și duminica. I ~T J Aseară, la Casa de cultură a sindicatelor: Premiera Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu“.Cîntec de viață nouă“ »r Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Suceava a găzduit, aseară, premiera Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu“ — „Cîntec de viață nouă“. La spectacol au luat parte tovarășii Emil Bobu, membru al C. C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului județean Suceava al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Alexandru Iliescu, membru supleant al C. C. al P.C.R., secretar al comitetului județean de partid; Ștefan Panaitiu, secretar al comitetului județean de partid, alți membri ai biroului comitetului județean de partid. Realizat după un scenariu de Marcel Mureșeanu și Ilarie Curechianu (căruia ii aparține și regia), spectacolul a adus pe scenă bogăția folclorului muzical și coregrafic din Țara de Sus, îmbinind doina cu cîntecul de viață nouă și înălțînd imn de slavă patriei și partidului. Semnatari ai coregrafiei sunt Petre Bodeuț, artist emerit, Viorel Vatamaniuc și Ion Săuchea. Scenografia — Vigh István, iar conducerea muzicală — Dragoș Lucan. Spectacolul s-a bucurat de succes. Ca și ale noastre, drumurile Poloniei curg din milenii, cu tot ce oamenii acestui pămînt le-au implantat, de o parte și de alta, cu mîinile și inima. Drumuri de la Przemysl, de din sud de țară, spre orașul străvechi și capitala - erou, Varșovia pînă in nord, la Sopot, Gdynia, și Gdansk. Drumuri spre Varșovia renăscută după pîrjolul macabru și care, acum, își etalează cu gust bâtrînele edificii, alături de cele noi -unele, moderne incrustații industriale, iar altele, mai mult ca totdeauna, pentru om. Drumuri între Malborkul eroilor lui Sienkiewicz și Gosciinska - unde mîinile de aur culeg sufragii unanime pentru înălțimea industriei lemnului. Drumuri între Frombork - cel plin de poezia astronomiei lui Kopernik - și Gdansk, port al tuturor veacurilor, important centru european de construcție navelor.La conducerea șantiearelor navale ni s-au dat amăplatte, locul de unde s-au aprins flăcările celui de-al doilea război mondial, și pînă la Auschwitz — loc al tăcerilor unice, unde coborîrea din tren se face cape grele troiene de cenușă. Drumuri de la celebrul „Wawel" cracovian purtător al numeroase și inestimabile valori muzeale (Adam Mitzkiewicz se odihnește HOTE DE DRUM DIN POLONIA nunte despre preocupările celor 17.000 de muncitori de aici, care își desfășoară activitatea pe 330 de hectare. De aici, zilele trecute, după cum ne informa o telegramă de presă, a fost lansat la apă vasul „Sinoe", purtînd tricolorul românesc). Drumuri, ducînd de la Wester și el tot aici, pînă la vestitul Zakopane, cu bogata lui cultură populară, unele motive de aici avînd evidente corespondențe în folclorul bucovinean. Drumuri de la Varșovia unde, alături de mormîntul soldatului necunoscut (citim, acolo, cu emoție și nume românești), in marea sală a Operei se prezintă, cu un deosebit succes, „Hrabina", creație a binecunoscutului Momiosko, pînă la Cracovia, acea regină unde a muzicii, care celebra pianistă e Stefanska, interpretează piese ale nemuritorului Chopin. Sunt drumuri despre care ne încheiem aici impresiile, dar care, desigur, nu pot fi niciodată încheiate. Impresii despre un popor conștient de luminile istoriei lui, lumini pentru a căror strălucire viitoare își pune inima lui toată. FLORIN BRATU DRUMURI CARE CURG DIN MILENII