Zori Noi, aprilie 1970 (Anul 23, nr. 6932-6957)
1970-04-01 / nr. 6932
& Proletari din toate țările, unicivul organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6932 miercuri 1 aprilie 1970 4 pagini 30 bani Acum, în primăvară, se pun bazele producerii semințelor Este un fapt bine cunoscut că folosirea unor semințe de soi cu indici calitativi superiori contribuie, în mod direct, alături de măsurile agrotehnice corespunzătoare, la sporiirea producției. Pornind de la acest considerent, în ultimii ani, prin eforturi financiare deosebite, făcute de stat, s-au generalizat, la majoritatea culturilor agricole, soiuri și hibrizi valoroși. Producții superioare nu se pot obține fără o sămînță de cea mai bună calitate, deoarece este bine demonstrat că folosirea soiurilor cu mare productivitate aduce un spor de recoltă de 20 — 50 la sută și chiar mai mult, față de aceea realizată cu soiurile obișnuite sau populațiile semincere locale. Faptul se explică printr-o mai bună valorificare a condițiilor mediului, inclusiv a lucrărilor aplicate, ca și printr-o mai mare rezistență la influențele nefavorabile. Activitatea creatoare în domeniul producției de noi soiuri, în menținerea și perfecționarea celor existente, sunt sarcini permanente ce revin specialiștilor în ameliorarea plantelor. Acest lucru a fost subliniat și în cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P. C. R. din 17 — 19 martie a.c., unde s-au criticat ritmul slab și rezultatele sub posibilități de pînă acum în lărgirea bazei genetice a soiurilor, în perfecționarea neîncetată a organismelor vegetale. Intr-un cuvint, sămîrița în agricultura modernă reprezintă o verigă principală în lanțul de măsuri pe care se sprijină sporirea producției vegetale. Iată de ce ne-am propus să ne referim aici la cîteva aspecte ce privesc producerea seminței în unitățile agricole ale județului, cu evidențierea unor criterii care nu totdeauna sunt respectate și, astfel, nemijlocit, aduc prejudicii economice îndeajuns de grave. Cantitativ, după aprecierea majorității specialiștilor din producție, s-au putut acoperi în bună măsură necesitățile privind asigurarea semințelor. Calitativ, însă, semințele de soi produse și folosite nu corespund încă cerințelor actuale. Neajunsurile în acest sens apar în toate verigile de producere și înmulțire a semințelor. Se știe că, indiferent de soi, sămînța trebuie să întrunească o serie de însușiri ca, de pildă, puritatea biologică sau de sol, capacitatea și energia germinativă, greutatea a 1.000 boabe, puterea de străbatere și starea fitosanitară, ca să nu enumerăm decît pe cele mai importante. Realizarea acestor cerințe stă la îndemâna unităților producătoare de semințe, a specialiștilor care organizează și conduc această acțiune. Asupra modului în care se realizează înmulțirea semințelor elită în unitățile specializate (de stat și cooperatiste din județ), care produc sămînță „originală“, ce se livrează anual pentru întreaga suprafață a unor culturi, sau, periodic, la 2—4 ani, pentru reînnoirea pe loturile semincere la alte culturi, vom face cîteva aprecieri izvorîte din observațiile grupului de aprobatori de stat, pentru material semincer, ai județului, în ultimii ani. Pentru anul 1970, direcția agricolă județeană, în scopul unei mai bune dirijări a procesului de producție și a posibilității efectuării unei asistențe de specialitate și control cet mai eficient, a profilat, pe lingă unitățile I.A.S., pentru producerea de sămînță originală la:mazăre, fasole, cînepă, măzariche, 10 cooperative agricole, printre care : Bosanci, Reuseni, Fîntînele, Dumbrăveni, Verești și altele. In momentul de față, când nu peste multă vreme se va declanșa campania de primăvară, în atenția specialiștilor din unitățile amintite, a tuturor factorilor de conducere din agricultură, trebuie sa stea grija pentru asigurarea celor mai prielnice condiții culturilor de sămînță și, în primul printr-o amplasare a lor rînd, cît mai adecvata. Spunem aceasta deoarece, anul trecut, spre exemplu, la Udești, cele 10 ha. de cînepă sămînță au fost cultivate în nu mai puțin decît 5 parcele . De asemenea, pînă în acest an, majoritatea culturilor de cînepă și fasole Ing. GH. PETRUC aprobator de stat de la Stațiunea experimentala agricola Suceava Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a Il-a) Fabrica de mobila din Cimpulung. Mașina de lustruit cu 6 cilindri Foto : D. VINTILA Intreprinderea „Străduința" din Suceava. Muncitorul Vasile Balint lucrează la mașina de ștanțat, situîndu-se printre fruntașii în întrecerea socialistă, de 6 ani consecutiv Foto : I. MÍNDRESCU • MINISTERUL INVATAMÎNTULUI a predat tiparului „îndrumătorul pentru admiterea în școlile profesionale în anul școlar 1970—1971“. Acesta pune la îndemîna celor interesați informații de detaliu despre condițiile de admitere, obiectele de examen, data ținerii concursului, rețeaua și profilul acestor școli, ministerele, organele centrale și locale care le au în subordine. • ÎN CADRUL UZINEI „TRIUMF“, din Cluj, a fost inaugurată prima fabrică de produse sinterizate din țară. Sinterizarea este un tratament termic special aplicat unor piese presate din amestecuri de pulberi metalice, în urma căruia particulele metalifere se sudează între ele. Calitățile pieselor astfel obținute sunt superioare celor rezultate prin turnare sau prelucrare mecanică din aliaje. • CA URMARE A CERCETĂRILOR desfășurate în mod sistematic în străinătate de către delegații științifice ale Direcției generale a Arhivelor Statului, tezaurul documentar Arhivelor Statului s-a îmbogățiit cu peste o jumătate milion de microfilme inedite, de mare valoare istorică, de pe materiale documentare provenite de la arhivele și bibliotecile din Austria, Belgia, R. P. Bulgaria, Franța, Italia, Iugoslavia, Polonia, U.R.S.S., S.U.A. și alte țări. • PE INSULA ȘIMIAN, noua „Ada Kaleh“, au intrat în faza finală lucrările de amenajare a insulei - muzeu. Porțiunea de nord - vest, cea mai interesantă și semnificativă a cetății de la Ada Kaleh, se realizează întocmai cu cea de pe vechea insulă. cuprinde galerii longitudinale și transversale, dispuse în formă stelată. r i Realități și nostalgii turistice ) S-au auzit cocorii, vi i noaptea echinocțiului, prin văzduhul înalt. Era o primă vestire a anotimpului. A doua zi am văzut în centrul Sucevei un șir de autocare ONT. Fascinația drumeției intra în impeiriul primăverii, ca un sem>nai. S-au deschis orizonturi pentru închipuire, pentru i dol, pentru setea de inedit. ’ Ne așteaptă munții în zare, locuri cu faimă străveche, legendele și istoria. Ispita călătoriei își face loc în inimi cu o intensitate sporită, de pretutindeni ne cheamă atîtea frumuseți, s presimțite nostalgic lingă orga caloriferului. Dacă ar fi să definesc turismul ca un fenomen intrat firesc în viața noastră, aș spune că e o neințirerupiu cuUícíte de fvuîTviLi seți. Poate nu-i cea mai adecvată definiție, dar ea i cuprinde neîndoios un sîm> bure de adevăr. Și sunt tot mai mulți, de la un an la altul, acești pătimași căutători de frumuseți, pentru care munții, poienile, riurile, ctitoriile voievodale au devenit o necesitate sufletească. Ne întîmpină acum un nou sezon turistic, îi simțim apariția iminentă pe traseele sucevene, pe aceste drumuri fabuloase ce duc spre Dragomirna, Rădăuți, Sucevița și Putna sau pe cealaltă cale a minunilor care se cheamă Voroneț, Humor, Moldovița. Se primenesc de-a lungul lor panourile cu inscripții în mai multe limbi, indicatoarele, hărțile de informare turistică, aceste cărți de vizită ale ospitalității. De bună seamă, ospitalitatea e o trăsătură specifică a acestor locuri, unde călătorul s-a bucurat întotdeauna de primire călduroasă și bună găzduire. Vizitatorii meleagurilor sucevene vor beneficia în acest an de o solicitudine și atenție sporite din partea organizațiilor turistice. La Suceava este așteptat să intre in funcțiune un nou și elegant hotel. Campingurile își vor mări capacitatea de cazare. Magazinele de artizanat, alimentația publică, rețeaua comercială își activitatea în organizează funcție de cerințele cele mai urgente ale bazei materiale a turismului. La cabanele Adîncata, Deia, Rarău, Mestecăniș și Zugreni se execută lucrări de reamenajare și dotare. O cabană confortabilă la Ilișești, o pitorească cramă la Rădăuți, cu o sută de locuri, localuri cu funcționalitate diferită la Fălticeni, Gura Humorului, Cîmpulung, reprezintă de fapt invitații pentru noi drumeții. In acest context, ingeniozitatea, surprizele devin atribute ale tradiționalei ospitalități bucovinene. Există un superb drum de munte care duce de la Mestecaniș, peste măguri înmiresmate, cale de mai bine de ln kilometri, spre Ciocănești, străvechiul „drum al tătarilor“. Ca și în anii precedenți, pasionații de înălțimi îl vor GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a IlI-a) \ 1 ÎN NUMĂRUL DE AZI : • OPINIA CETĂȚEANULUI CONTRAPUNCT • MOTO Televizoarele, în lanțul slăbiciunilor !•SPORT + în pag. 2 Săptămina cultural - artistică în pag. 3 L . Activitați agrare Primele lucrări de primăvară, în agricultură, au început. Zilnic, specialiștii, președinții cooperativelor agricole de producție, șefii de fermă și brigadierii controlează cu atenție terenurile zvîntate. In Mitocu Dragomirnei, în brigada a Il-a s-au însămînțat, pînă aseară, 10 hectare cu trifoi și 8 hectare cu borceag. Mecanizatorii au pregătit terenul pe 10 hectare ce se vor cultiva cu ovăz și continuă a împrăștia superfosfat pentru cartofi și sfeclă. La Dolhești, s-au însămînțat peste 65 hectare cu plante din prima epocă. Cunoscînd că numai printr-o atentă organizare și o temeinică cunoaștere a tuturor tehnologiilor ce se vor aplica culturilor se poate acționa eficient, conducerile cooperativelor agricole Bosanci și Dollia ®ca au organizat, în aceste zile, instruiri practice pe principalele mașini și utilaje ce vor lucra în această primăvară. Au luat parte șefi de echipă, brigadieri, mecanizatori. La Bosanci, atenție deosebită s-a acordat discutării tehnologiei cartofului. Cooperatorii Gherasim Roibu, Emilian Spoială, Vespasian Smîntanca și alții au făcut propuneri privind administrarea îngrășămintelor perigole, plantarea tuberculilor la adîncimea de cel mult 5 cm., sortarea atentă a cartofilor de sămînță ș.a., care, aplicate în practică, să se soldeze cu producții ridicate pe fiecare hectar. Ing. GH. DANILA In construcție, noi școli și grădinițe în județul nostru se află în construcție 90 săli de clasă, dintre care 64 în mediul rural. In planul pe acest an, de extindere a spațiului destinat învățământului și cazării elevilor, mai figurează o școală generală cu 26 sali de clasă și un internat cu 300 locuri — la Suceava. Două grădinițe, una la Suceava, cealaltă la Cîmpulung—cu alte 112 locuri, vor completa numărul unităților construite exclusiv pentru tînăra generație. RED. : — Asistăm la scurgerea ultimelor zile ale celui de-al doilea trimestru școlar. Foarte curînd, vacanța de primăvară va reintra în drepturile sale prestabilite. Ce conținut se va conferi, anul acesta, celor două săptămîni de repaos pe care le aduce ? E. P. : — Se prevăd, de pe acum, zile bogate în realizări, dar și în... emoții. Asta relativ la cadrele didactice, deoarece o mare parte dintre învățători și profesori vor pleca să-și susțină examenele de definitivat, gradele didactice, sau — cei ce-și desăvîrșesc studiile prin învățămîntul fără frecvență — sesiunea de primăvară la facultățile respective. Chiar și suplinitorii necalificați urmează să se ocupe de învățătură, întrucât vor participa la o pregătire de cîteva zile, organizată în centrele Suceava, Vatra Dornei, Rădăuți și Fălticeni. RED. : — Deci, pentru dascăli, o vacanță dedicată muncii. Ce li se va oferi, însă, elevilor ? E. P.: — Sub egida organizațiilor U.T.C. și pionierești, urmează să se organizeze excursii, drumeții, concursuri sportive, activități de club. Țin, însă, să atrag atenția conducerilor școlilor, că întreaga activitate de vacanță cu elevii va fi nu numai sprijinită, ci condusă efectiv de către cadrele didactice care rămîn în școli, astfel ca ea să continue firesc procesul instructiv-educativ. Primăvara este, prin excelență, un anotimp al muncii. Elevii trebuie determinați să trăiască deplin preocupările specifice lui: la sate, vor fi antrenați în pregătirea loturilor școlare pentru însămînțări, la plantări de puieți , acolo unde există cercuri de biologie, sau altele care presupun acum intensificarea lucrărilor, ar fi indicat ca zilele acestea să constituie un prilej de inițiere în astfel de ocupații și a altor tineri, alături de membrii cercurilor , ca să nu mai vorbim de acțiunile patriotice de înfrumusețare a orașelor și satelor, la care trebuie să ia parte tineretul școlar. RED. — Ați amintit, totuși, de excursii, de înființarea unor cluburi ale elevilor. Cum le vedeți puse în acord cu caracterul laborios necesar a fi imprimat noii ediții a vacanței de primăvară ? E. P.: — Recomandăm excursii de documentare, destinate fixării și completării unor cunoștințe predate în clasă, sau excursii cu teme vizînd orientarea profesională. Programele cluburilor vor include manifestări educative, de genul informărilor politice și științifice, după - amieze de literatură (în care să se fructifice și creația originală a elevilor), simpozioane pe teme de artă, întîlniri cu scriitori, artiști plastici, muzicieni etc. Este bine ca școlile să profite de acest răgaz spre a cîștiga um crietel s în pregătirea obiectelor pentru expozițiile de sfîrșit de an, a serbărilor respective, activități care, de asemenea, pot fi incluse în programele cluburilor. Dacă se consideră că unele dintre aceste activități pot fi îmbinate firesc cu diverse momente distractive, desigur, nu vom limita inițiativele. Dar să nu se piardă din atenție, nici un moment, faptul că această vacanță trebuie să stea sub semnul muncii, atît pentru cadrele didactice, cit și pentru elevi. CONTUR LA VACANTA DE PRIMĂVARĂ Interviu cu EUGEN PLEȘCA, inspector general al Inspectoratului școlar județean De cind se bate cu pumnii în el, pieptul i s-a lățit și i s-a întărit ca o darabană. „Noi, tovarăși — și-și dă entuziast peste plex — noi suntem ce care am făcut și-am dres“. De ani și ani, știm bine că „nod“ la dînsul, vrea să însemne „eu“. Dar îl lăsăm în pace. Ii îngăduim să se ridice insinuant, cu o mină pe spătarul scaunului și cu cealaltă pregătindu-și traiectoria într-o obișnuință devenită instinct, și să strămute cu dexteritate asupra sa tot ce a făcut bun și frumos un întreg colectiv, tot ceea ce reprezintă drepturile unui salariat harnic, corect, devotat muncii. Oamenii, care știu adevărul, zîmbesc și-l iasă să sune. Sună a gol, cu cit își dă mai tare cu pumnii în piept. L-am întâlnit, grație treburilor noastre gazetărești, în felurite ipostaze. Felurite în raport cu cadrul, nu cu fondul, care rămîne același, mereu , farsa, îi arătăm, negru pe alb, că a nedreptățit un om, o echipă, un bloc, o întreagă stradă ; ne răspunde că strada „am măturat-o“, că lângă bloc „am creat spații verzi“, că echipa „mea“ e fruntașă și că omul este cel mai prețios capital. Are înțelegerea al că SECVENȚE *IN CENUȘIU tuită din șabloane și inițiativa axată exclusiv pe lozinci. „De ce îi lași pe subalternul dumitale să fure ?“ — îl întrebăm. „Fiindcă — vine replica — noi, tovarășe, învățăm din greșeli“. „Bine, dar greșește de șapte ani, zi de zi“. „Numai în luptă cu greutățile se alege griul de neghină, tovărășeilule“ , și te privește superior cu un ochi, și cu oarecare milă cu celălalt. Trebuie daltă și bisturiu, ca să spargi carapacea de indiferență în care s-a cochilizat și apoi să-i extindezi (uneori pînă cînd geme) toată cangrena nepăsării, a falsității, a meschinăriei în care se scaldă. Cuvintele sânt afară din cale de aspre , dar nu nemeritate. Fiindcă visul contaminează, convertește, însămînțează, proliferează , lăsat în pace la nesfîrșit, să-și facă mendrele, începe să se creadă intangibil, coborît cu hîrzobul din cer, începe să fie convins că așa trebuie să se poarte, că acesta este singurul climat care-i priește , și-i învață și pe alții — direct ori indirect — să facă la fel. Descendența în linie dreaptă a inșilor deveniți problemă trece, întotdeauna, prin excesul de toleranță. Cînd totuși ne-am săturat și -i dăm peste nas, cînd bisturiul nu mai are încotro și trebuie să taie, eroul își schimbă poza și-l arborează, spășit, pe cea de victimă. „Am fost scos din fabrică, după o vechime de 11 ani, negăsind de lucru nicăieri pînă în prezent“. Dar Popovici Petru al lui Ilfe, care se jeluiește astfel, uită că acești 11 ani (inclusiv armata) i-a agonisit ca pasăre călătoare prin felurite întreprinderi din țară , că la Fabrica de cherestea din Putna a venit și a plecat de patru ori ; că ultima dată fost angajat ca ajutor sortator a și apoi avansat recepționer, deci că unitatea s-a îngrijit de dînsul, l-a ajutat să crească, să se fixeze. Uită și că, neglijîndu-și sarcinile profesionale, a provocat refuzuri la zece vagoane de cherestea pentru export, fapt pentru care a fost retrogradat, — și că e posesorul unei mustrări cu avertisment pentru comportări necorespunzătoare în producție și lucru sub influența alcoolului; uită — și cu asta întrece marginile îngăduinței — că, de fapt, nu l-a „scos“ nimeni din fabrică , și-a luat concediul de odihnă în noiembrie anul trecut, iar după expirarea acestuia nici nu s-a mai prezentat la serviciu, nici n-a făcut cunoscute motivele care l-ar fi împiedicat. Acum vrea să știe ce „drepturi legale“ are, „nefiind primit nici în producție“. Cam ce drepturi ar vrea să aibă, raportate direct la „interesul“ său pentru bunul mers al fabricii, la felul „strălucit“ în care a servit-o ? Dumitru Coilenciuc, din Rădăuți, ne-a scris trei scrisori. Primele două, sfîșietoare , sînt dornic de muncă, toți mă cunosc ca pe un element de mare valoare, dar cineva care mă dușmănește, nu știu de ce, m-a acuzat pe nedrept că aș fi întîrziat, aș fi venit beat, aș fi fumat în locuri cu pronunțat pericol de explozie ; ajutați-mă, faceți dreptate, nu mă lăsați etc. Și răspundem, pe adresa de acasă („n-am cum cumpăra ziarul, că stau departe de chioșc“) — și o primim pe cea de-a treia , ironică, arogantă, de-a dreptul obraznică. „Țin să vă mulțumesc. Nu știu pe ce criteriu v-ați bazat cînd menționați că într-adevăr am fost găsit lu ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a IlI-a) INȘII DEVENIȚI PROBLEMĂ Interviu consemnat de timace Filiala Suceava a Societății de științe geografice a început înscrierile la taberele - curs ce vor fi organizate în vacanța de vară, în vederea ridicării nivelului profesional al cadrelor didactice de specialitate. Astfel de tabere vor funcționa la Alba Iulia, Cluj, Baia Mare, Bistrița și Deva, dind posibilitate cursanților să ia parte la conferințe, comunicări și aplicații practice, să viziteze mari uzine și exploatări miniere din împrejurimi, să selecționeze materiale didactice necesare îmbogățirii colecțiilor geografice, școlare și personale. É