Zori Noi, aprilie 1970 (Anul 23, nr. 6932-6957)

1970-04-01 / nr. 6932

& Proletari din toate țările, unici­vu­l organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6932 miercuri 1 aprilie 1970 4 pagini 30 bani Acum, în primăvară, se pun bazele producerii semințelor Este un fap­t bine cunosc­ut că folosirea unor semințe de soi cu indici calitativi supe­riori contribuie, în mod direct, alături de măsurile agrotehni­ce corespunzătoare, la sporii­rea producției. Pornind de la a­­cest considerent, în ultimii ani, prin eforturi financiare deose­bite, făcute de stat, s-au gene­ralizat, la majoritatea culturilor agricole, soiuri și hibrizi va­loroși. Producții superioare nu se pot obține fără o sămînță de cea mai bună calitate, de­oarece este bine demonstrat că folosirea soiurilor cu mare productivitate aduce un spor de recoltă de 20 — 50 la sută și chiar mai mult, față de a­­ceea realizată cu soiurile o­­bișnuite sau populațiile semin­­cere locale. Faptul se explică printr-o mai bună valorificare a condițiilor mediului, inclusiv a lucrărilor aplicate, ca și printr-o mai mare rezistență la influențele nefavorabile. Activitatea creatoare în do­meniul producției de noi so­iuri, în menținerea și perfec­ționarea celor existente, sunt sarcini permanente ce revin specialiștilor în ameliorarea plantelor. Acest lucru a fost subliniat și în cuvântarea tova­rășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P. C. R. din 17 — 19 martie a.c., unde s-au criticat ritmul slab și rezul­tatele sub posibilități de pînă acum în lărgirea bazei genetice a soiurilor, în perfec­ționarea neîncetată a organis­­melor vegetale. Intr-un cuvint, sămîrița în agricultura moder­nă re­prezintă o verigă princi­pală în lanțul de măsuri pe care se sprijină sporirea pro­ducției vegetale. Iată de ce ne-am propus să ne referim aici la cîteva aspecte ce privesc producerea semin­ței în unitățile agricole ale județului, cu evidențierea unor criterii care nu totdeauna sunt respectate și, astfel, nemijlo­cit, aduc prejudicii economice îndeajuns de grave. Cantitativ, după aprecierea majorității specialiștilor din producție, s-au putut acoperi în bună măsură necesitățile pri­vind asigurarea semințelor. Calitativ, însă, semințele de soi produse și folosite nu co­respund încă cerințelor actuale. Neajunsurile în acest sens a­­par în toate verigile de pro­ducere și înmulțire a semințe­lor. Se știe că, indiferent de soi, sămînța trebuie să întruneas­că o serie de însușiri ca, de pildă, puritatea biologică sau de sol, capacitatea și energia germinativă, greutatea a 1.000 boabe, puterea de străbatere și starea fitosanitară, ca să nu enumerăm decît pe cele mai importante. Realizarea a­­cestor cerințe stă la îndemâna unităților producătoare de se­mințe, a specialiștilor care organizează și conduc aceas­tă acțiune. Asupra modului în care se realizează înmulțirea semințelor elită în unitățile specializate (de stat și coope­ratiste din județ), care produc sămînță „originală“, ce se li­vrează anual pentru întreaga suprafață a unor culturi, sau, periodic, la 2—4 ani, pentru reînnoirea pe loturile semin­­cere la alte culturi, vom face cîteva aprecieri izvorîte din observațiile grupului de apro­batori de stat, pentru material semincer, ai județului, în ultimii ani. Pentru anul 1970, direcția agricolă județeană, în scopul unei mai bune diri­jări a procesului de producție și a posibilității efectuării u­­nei asistențe de specialitate și control cet mai eficient, a pro­filat, pe lingă unitățile I.A.S., pentru producerea de sămînță originală la:mazăre, fasole, cînepă, măzariche, 10 coope­rative agricole, printre care : Bosanci, Reuseni, Fîntînele, Dumbrăveni, Verești și altele. In momentul de față, când nu peste multă vreme se va declanșa campania de primă­vară, în atenția specialiștilor din unitățile­ amintite, a tuturor factorilor de conducere din a­gricu­ltu­ră, trebuie sa stea gri­ja pentru asigurarea celor mai prielnice condiții culturilor de sămînță și, în primul printr-o amplasare a lor rînd, cît mai adecvata. Spunem aceas­ta deoarece, anul trecut, spre exemplu, la Udești, cele 10 ha. de cînepă sămînță au fost cultivate în nu mai puțin de­cît 5 parcele . De asemenea, pînă în acest an, majoritatea culturilor de cînepă și fasole Ing. GH. PETRUC aprobator de stat de la Stațiunea experimentala agricola Suceava Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a Il-a) Fabrica de mobila din Cimpulung. Mașina de lus­truit cu 6 cilindri Foto : D. VINTILA Intreprinderea „Străduința" din Suceava. Muncitorul Vasile Balint lucrează la mașina de ștanțat, situîndu-se printre frun­tașii în întrecerea socialistă, de 6 ani consecutiv Foto : I. MÍNDRESCU • MINISTERUL INVATA­­MÎNTULUI a predat tiparului „îndrumătorul pentru admiterea în școlile profesionale în anul școlar 1970—1971“. Acesta pu­ne la îndemîna celor interesați informații de detaliu despre condițiile de admitere, obiecte­le de examen, data ținerii con­cursului, rețeaua și profilul a­­cestor școli, ministerele, orga­nele centrale și locale care le au în subordine. • ÎN CADRUL UZINEI „TRIUMF“, din Cluj, a fost inaugurată prima fabrică de produse sinterizate din țară. Sinterizarea este un tratament termic special aplicat unor pie­se presate din amestecuri de pulberi metalice, în urma că­ruia particulele metalifere se sudează între ele. Calitățile pieselor astfel obținute sunt su­perioare celor rezultate prin turnare sau prelucrare mecani­că din aliaje. • CA URMARE A CERCE­TĂRILOR desfășurate în mod sistematic în străinătate de că­tre delegații științifice ale Di­recției generale a Arhivelor Sta­tului, tezaurul documentar Arhivelor Statului s-a îmbogă­ți­­it cu peste o jumătate milion de microfilme inedite, de mare valoare istorică, de pe materia­le documentare provenite de la arhivele și bibliotecile din Aus­tria, Belgia, R. P. Bulgaria, Franța, Italia, Iugoslavia, Po­lonia, U.R.S.S., S.U.A. și alte țări. • PE INSULA ȘIMIAN, noua „Ada Kaleh“, au intrat în faza finală lucrările de amenajare a insulei - muzeu. Porțiunea de nord - vest, cea mai intere­santă și semnificativă a cetății de la Ada Kaleh, se realizea­ză întocmai cu cea de pe ve­chea insulă. cuprinde gale­rii longitudinale și transversale, dispuse în formă stelată. r i Realități și nostalgii turistice ) S-au auzit cocorii, vi i noaptea echinocțiului, prin­­ văzduhul înalt. Era o pri­­­­mă vestire a anotimpului.­­ A doua zi am văzut în cen­­­­trul Sucevei un șir de au­­­­tocare ONT. Fascinația­­ drumeției intra în impe­­i­riul primăverii, ca un sem­>­nai.­­ S-au deschis orizonturi­­ pentru închipuire, pentru i dol, pentru setea de inedit. ’ Ne așteaptă munții în zare,­­ locuri cu faimă străveche,­­ legendele și istoria. Ispita­­ călătoriei își face loc în­­ inimi cu o intensitate spo­­­­rită, de pretutindeni ne­­ cheamă atîtea frumuseți, s presimțite nostalgic lingă­­ orga caloriferului.­­ Dacă ar fi să definesc­­ turismul ca un fenomen­­ intrat firesc în viața noas­­­­tră, aș spune că e o nein­ț­irerupiu cuUícíte de fvuîTviL­­i seți. Poate nu-i cea mai­­ adecvată definiție, dar ea i cuprinde neîndoios un sîm­> bure de adevăr. Și sunt tot­­ mai mulți, de la un an la­­ altul, acești pătimași căută­­tori de frumuseți, pentru ca­­­­re munții, poienile, riurile, ctitoriile voievodale au devenit o necesitate sufle­tească. Ne întîmpină acum un nou sezon turistic, îi sim­țim apariția iminentă pe traseele sucevene, pe aces­te drumuri fabuloase ce duc spre Dragomirna, Ră­dăuți, Sucevița și Putna sau pe cealaltă cale a mi­nunilor care se cheamă Voroneț, Humor, Moldovi­­ța. Se primenesc de-a lun­gul lor panourile cu in­scripții în mai multe limbi, indicatoarele, hărțile de informare turistică, aceste cărți de vizită ale ospitali­tății. De bună seamă, ospitali­tatea e o trăsătură specifi­că a acestor locuri, unde călătorul s-a bucurat în­totdeauna de primire căl­duroasă și bună găzduire. Vizitatorii meleagurilor sucevene vor beneficia în acest an de o solicitudine și atenție sporite din par­tea organizațiilor turistice. La Suceava este așteptat să intre in funcțiune un nou și elegant hotel. Campin­gurile își vor mări capaci­tatea de cazare. Magazi­nele de artizanat, alimen­tația publică, rețeaua co­mercială își activitatea în organizează funcție de cerințele cele mai urgente ale bazei materiale a turis­mului. La cabanele Adîn­­cata, Deia, Rarău, Meste­­căniș și Zugreni se execu­tă lucrări de reamenajare și dotare. O cabană con­fortabilă la Ilișești, o pito­rească cramă la Rădăuți, cu o sută de locuri, loca­luri cu funcționalitate di­ferită la Fălticeni, Gura Humorului, Cîmpulung, reprezintă de fapt invitații pentru noi drumeții. In acest context, inge­niozitatea, surprizele de­vin atribute ale tradițio­nalei ospitalități bucovine­­ne. Există un superb drum de munte care duce de la Mestecaniș, peste măguri înmiresmate, cale de mai bine de ln kilometri, spre Ciocănești, străvechiul „drum al tătarilor“. Ca și în anii precedenți, pasio­nații de înălțimi îl vor GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a IlI-a) \ 1­ ÎN NUMĂRUL DE AZI : • OPINIA CETĂȚEANULUI CONTRAPUNCT • MOTO­­ Televizoarele, în lanțul slăbiciunilor !­­•SPORT + în pag. 2 Săptămina cultural - artistică în pag. 3 L . Activitați agrare Primele lucrări de primăva­ră, în agricultură, au început. Zilnic, specialiștii, președinții cooperativelor agricole de producție, șefii de fermă și bri­gadierii controlează cu atenție terenurile zvîntate. In Mitocu Dragomirnei, în brigada a Il-a s-au însămîn­­țat, pînă aseară, 10 hectare cu trifoi și 8 hectare cu bor­­ceag. Mecanizatorii au pregă­tit terenul pe 10 hectare ce se vor cultiva cu ovăz și continuă a împrăștia superfo­sfat pentru cartofi și sfeclă. La Dolhești, s-au însămînțat peste 65 hectare cu plante din prima epocă. Cunoscînd că numai prin­tr-o atentă organizare și o te­meinică cunoaștere a tuturor tehnologiilor ce se vor aplica culturilor se poate acționa efi­cient, conducerile cooperati­velor agricole Bosanci și Dol­li­a ®c­a au organizat, în aces­te zile, instruiri practice pe principalele mașini și utilaje ce vor lucra în această pri­măvară. Au luat parte șefi de echipă, brigadieri, mecaniza­tori. La Bosanci, atenție deose­bită s-a acordat discutării tehnologiei cartofului. Coope­ratorii Gherasim Roibu, Emi­lian Spoială, Vespasian Smîn­­tanca și alții au făcut propu­neri privind administrarea în­grășămintelor pe­rigole, plan­tarea tuberculilor la adînci­­mea de cel mult 5 cm., sorta­rea atentă a cartofilor de să­mînță ș.a., care, aplicate în practică, să se soldeze cu producții ridicate pe fiecare hectar. Ing. GH. DANILA In construcție, noi școli și grădinițe în județul nostru se află în construcție 90 săli de clasă, dintre care 64 în mediul ru­ral. In planul pe acest an, de extindere a spațiului destinat învățământului și cazării ele­vilor, mai figurează o școală generală cu 26 sali de clasă și un internat cu 300 locuri — la Suceava. Două grădinițe, una la Suceava, cealaltă la Cîmpulung—cu alte 112 locuri, vor completa numărul unități­lor construite exclusiv pentru tînăra generație. RED. : — Asistăm la scurge­rea ultimelor zile ale celui de-al doilea trimestru școlar. Foarte curînd, vacanța de pri­măvară va reintra în dreptu­rile sale prestabilite. Ce con­ținut se va conferi, anul aces­ta, celor două săptămîni de repaos pe care le aduce ? E. P. : — Se prevăd, de pe acum, zile bogate în reali­zări, dar și în... emoții. Asta re­lativ la cadrele didactice, de­oarece o mare parte dintre în­vățători și pro­fesori vor ple­ca să-și susți­nă examenele de definitivat, gradele didac­tice, sau — cei ce-și desă­­vîrșesc studiile prin învățămîn­­tul fără frec­vență — sesiu­nea de primă­vară la facul­tățile respecti­ve. Chiar și su­plinitorii neca­­lificați urmează să se ocupe de învățătură, în­trucât vor parti­cipa la o pregătire de cîteva zile, organizată în centrele Su­ceava, Vatra Dornei, Rădăuți și Fălticeni. RED. : — Deci, pentru das­căli, o vacanță dedicată mun­cii. Ce li se va oferi, însă, ele­vilor ? E. P.: — Sub egida organi­zațiilor U.T.C. și pionierești, urmează să se organizeze ex­cursii, drumeții, concursuri sportive, activități de club. Țin, însă, să atrag atenția condu­cerilor școlilor, că întreaga ac­tivitate de vacanță cu elevii va fi nu numai sprijinită, ci condusă efectiv de către ca­drele didactice care rămîn în școli, astfel ca ea să continue firesc procesul instructiv-edu­­cativ. Primăvara este, prin ex­celență, un anotimp al muncii. Elevii trebuie determinați să trăiască deplin preocupările specifice lui: la sate, vor fi antrenați în pregătirea loturi­lor școlare pentru însămînțări, la plantări de puieți , acolo unde există cercuri de biolo­gie, sau altele care presupun acum intensificarea lucrărilor, ar fi indicat ca zilele acestea să constituie un prilej de ini­țiere în astfel de ocupații și a altor tineri, alături de membrii cercurilor , ca să nu mai vor­bim de acțiunile patriotice de înfrumusețare a orașelor și sa­telor, la care trebuie să ia parte tineretul școlar. RED.­ — Ați amintit, totuși, de excursii, de înființarea u­­nor cluburi ale elevilor. Cum le vedeți puse în acord cu ca­racterul laborios necesar a fi imprimat noii ediții a vacan­ței de primăvară ? E. P.: — Recomandăm ex­cursii de documentare, desti­nate fixării și completării u­­nor cunoștințe predate în cla­să, sau ex­cursii cu teme vizînd orienta­rea profesiona­­lă. Programele cluburilor vor include mani­festări educati­ve, de genul informărilor po­litice și științi­fice, după - amieze de lite­ratură (în care să se fructifi­ce și creația o­­rigina­lă a ele­vilor), simpozi­oane pe teme de artă, întîl­­niri cu scriitori, artiști plastici, muzicieni etc. Este bine ca școlile să profite de acest răgaz spre a cîștiga um cr­iet­el s în pregătirea ob­iec­­­telor pentru expozițiile de sfîr­­șit de an, a serbărilor respec­tive, activități care, de ase­menea, pot fi incluse în pro­gramele cluburilor. Dacă se consideră că unele dintre a­­ceste activități pot fi îmbina­te firesc cu diverse momente distractive, desigur, nu vom limita inițiativele. Dar să nu se piardă din atenție, nici un mo­ment, faptul că această va­canță trebuie să stea sub semnul muncii, atît pentru ca­drele didactice, cit și pentru elevi. CONTUR LA VACANTA DE PRIMĂVARĂ Interviu cu EUGEN PLEȘCA, inspector general al Inspectoratului școlar județean De cind se bate cu pumnii în el, pieptul i s-a lățit și i s-a întărit ca o darabană. „Noi, tovarăși — și-și dă entuziast peste plex — noi suntem­ ce care am făcut și-am dres“. De ani și ani, știm bine că „­nod“ la dînsul, vrea să însemne „eu“. Dar îl lăsăm în pace. Ii îngăduim să se ridice insinu­ant, cu o mină pe spătarul scaunului și cu cealaltă pre­­gătindu-și traiectoria într-­o o­­bișnuință devenită instinct, și să strămute cu dexteritate a­­su­pra sa tot ce a făcut bun și frumos un întreg colectiv, tot ceea ce reprezintă drepturile unui salariat harnic, corect, devotat muncii. Oamenii, care știu adevărul, zîmbesc și-l ia­să să sune. Sună a gol, cu cit își dă mai tare cu pumnii în piept. L-am întâlnit, grație treburi­lor noastre gazetărești, în felu­rite ipostaze. Felurite în ra­port cu cadrul, nu cu fondul, care rămîne același, mereu , farsa, îi arătăm, negru pe alb, că a nedreptățit un om, o e­­chipă, un bloc, o întreagă stradă ; ne răspunde că stra­da „am măturat-o“, că lângă bloc „am creat spații verzi“, că echipa „mea“ e fruntașă și că omul este cel mai prețios capital. Are înțelegerea al că­ SECVENȚE­­ *IN CENUȘIU­ tuită din șabloane și inițiati­va axată exclusiv pe lozinci. „De ce îi lași pe subalternul dumita­le să fure ?“ — îl între­băm. „Fiindcă — vine replica­ — noi, tovarășe, învățăm din greșeli“. „Bine, dar greșește de șapte ani, zi de zi“. „Nu­mai în luptă cu greutățile se alege griul de neghină, tovă­­rășeilule“ , și te privește supe­rior cu un ochi, și cu oareca­re milă cu celălalt. Trebuie daltă și bisturiu, ca să spargi carapacea de indiferență în care s-a cochilizat și apoi să-i extindezi (uneori pînă cînd geme) toată cangrena nepăsării, a falsității, a mes­chinăriei în care se scaldă. Cuvintele sânt afară din ca­le de aspre , dar nu nemeri­­tate. Fiindcă visul contami­nează, convertește, însămîn­­țează, proliferează , lăsat în pace la nesfîrșit, să-și facă mendrele, începe să se crea­dă intangibil, coborît cu hîr­­zobul din cer, începe să fie convins că așa trebuie să se poarte, că acesta este singu­rul climat care-i priește , și-i învață și pe alții — direct ori indirect — să facă la fel. Des­cendența în linie dreaptă a inșilor deveniți problemă tre­ce, întotdeauna, prin excesul de toleranță. Cînd totuși ne-am săturat și -i dăm peste nas, cînd bistu­riul nu mai are încotro și tre­buie să taie, eroul își schimbă poza și-­l arborează, spășit, pe cea de victimă. „Am fost scos din fabrică, după o ve­chime de 11 ani, negăsind de lucru nicăieri pîn­ă în pre­zent“. Dar Popovici Petru al lui Ilfe, care se jeluiește ast­fel, uită că acești 11 ani (in­clusiv armata) i-a agonisit ca pasăre călătoare prin felurite întreprinderi din țară , că la Fabrica de cherestea din Putna a venit și a plecat de patru ori ; că ultima dată fost angajat ca ajutor sortator a și apoi avansat recepționer, deci că unitatea s-a îngrijit de dînsul, l-a ajutat să crească, să se fixeze. Uită și că, negli­­jîndu-și sarcinile profesionale, a provocat refuzuri la zece vagoane de cherestea pentru export, fapt pentru care a fost retrogradat, — și că e poseso­rul unei mustrări cu avertis­ment pentru comportări neco­respunzătoare în producție și lucru sub influența alcoolului; uită — și cu asta întrece mar­ginile îngăduinței — că, de fapt, nu l-a „scos“ nimeni din fabrică , și-a luat concediul de odihnă în noiembrie anul trecut, iar după expirarea a­­cestuia nici nu s-a mai pre­zentat la serviciu, nici n-a fă­cut cunoscute motivele care l-ar fi împiedicat. Acum vrea să știe ce „drepturi legale“ are, „nefiind primit nici în pro­ducție“. Cam ce drepturi ar vrea să aibă, raportate direct la „interesul“ său pentru bu­nul mers al fabricii, la felul „strălucit“ în care a servit-o ? Dumitru Coilenciuc, din Ră­dăuți, ne-a scris trei scrisori. Primele două, sfîșietoare , sînt dornic de muncă, toți mă cunosc ca pe un element de mare valoare, dar cineva care mă dușmănește, nu știu de ce, m-a acuzat pe nedrept că aș fi întîrziat, aș fi venit beat, aș fi fumat în locuri cu pronunțat pericol de explozie ; ajuta­­ți-mă, faceți dreptate, nu mă lăsați etc. Și răspundem, pe adresa de acasă („n-am cum cumpăra ziarul, că stau de­parte de chioșc“) — și o pri­mim pe cea de-a treia , ironi­că, arogantă, de-a dreptul o­­braznică. „Țin să vă mulțu­mesc. Nu știu pe ce criteriu v-ați bazat cînd menționați că într-adevăr am fost găsit lu­ ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a IlI-a) INȘII DEVENIȚI PROBLEMĂ Interviu consemnat de timace Filiala Suceava a Societă­ții de științe geografice a început înscrierile la tabe­rele - curs ce vor fi organi­zate în vacanța de vară, în vederea ridicării nivelului profesional al cadrelor di­dactice de specialitate. Ast­fel de tabere vor funcționa la Alba Iulia, Cluj, Baia Mare, Bistrița și Deva, dind posibilitate cursanților să ia parte la conferințe, comu­nicări și aplicații practice, să viziteze mari uzine și ex­ploatări miniere din împre­jurimi, să selecționeze ma­teriale didactice necesare îmbogățirii colecțiilor geo­grafice, școlare și persona­le. É

Next