Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-15 / nr. 7072

4 r ZORI NOI A PAGINA 2 ...A uitat tovarășul Papuc! Are dumnealui - ți nu nu­mai dumnealui, fiindcă Autobaza din Suceava al­la­nezia a devenit boală con­tagioasă, ca vărsatul de viat - năravul să uite , nu să-și ia salariul, doamne ferește, ci să dea, cui trebuie, pa­chetele cu ziare. Și-atunci degeaba se străduie o ar­mată de tipografi, de tele­­grafiști și intreg aparatul presei ca ziarele să ajungă la timp în mina cititorului, degeaba sosește „Scînteia" la vreme tocmai de la Bucu­­­rești I de la Suceava pină la Bosanci ori Udești, ea fa­ce mult mai mult decit de la Casa Scinteii pină la iresponsabilitatea tovarășu­lui Dumitru Papuc et. comp., oblăduiți de mai marii dum­nealor, ocupați să se des­curce dintre paragrafe, în SECVENȚE D­IN CENUȘIU eternul lor conflict cu poștei și cu difuzarea. Acum citeva zile, la Milișăuți, ziarul nostru n-ajunsese nici pe la vremea prînzului ! Oare la autobaza aceasta, care ma­nifestă­­ și nu de azi, de ieri­­ atita indiferență față de îndatoririle sale legifera­te și față de buna efectuare a serviciilor pentru care i se plătește, să nu se fi aflat zicala cu călătorii cărora le stă bine cu drumul ? Dacă nu, să se facă oarecari cursuri de... informare , și, fiindcă tot e vorba despre transporturi, să i se dea, cui trebuie, papucii ! N-aveți o trompetă-n plus ? l-ar mai trebui conducerii O.C.L. Produse industriale Suceava, poate chiar perso­nal tovarășului director Ni­­colae Moraru, ca s-o tre­zească un pic mai devreme (și din somn, și... la reali­tate) pe gestionara debitu­lui și chioșcului de ziare de lângă hotelul „Suceava”, Na­talia Băițan. Dumneaei, in contradicție cu celelalte chioșcuri, care deschid la orele 6 — cu toleranțele o­­bișnuite și inerente lipsei de supraveghere - se... în­duplecă abia pe la 6,20 - 7, dacă nu și mai tîrziu. „Așa mi-a fixat conducerea pro­gramul” - susține, dar... cum s-ar zice... cam minte ! Mașina cu ziare așteaptă, alteori (ca într-o nu prea în­depărtată duminică) pache­tele cu presă stau cîte-o oră și jumătate pe trotuar, dinsa își respectă tabieturile, șefii dinsei își pun mânușile cînd e vorba să ia măsurile pe care nu ezită să le promită, trase la indigo de fiecare dată... tot să trăiești ! Nu, serios , n-aveți o trompetă-n plus ? Arhitectură modernă la Cura Humorului Foto : D. VINTILA ----------------------------------TM| Contra - punct PRECIZARE „SUNĂTOARE* Pentru aprovizionarea tu­riștilor care poposesc la ca­bana „Rarău“, un I.M.S. al trustului local de alimenta­ție publică, urcă acolo, a­­proape zilnic, cu alimente. Ele, însă, trebuie însoțite de forme legale, ca orice mar­fă. Numai că Sile Pițu­ a fost găsit fără, și s-a ales cu : „fără“ înseamnă că a­­vea marfă dar n-avea acte (nici de scoatere din maga­zie, nici de transport) iar „cu“ semnifică o amenda, deocamdată, de o sută lei. Care va să zică și neglijen­ța, dacă numai despre asta e vorba, costă , poate c­ o să simtă că așa e nu nu­mai Ilie, ci și cei care au datoria să prevină aseme­nea amnezii. „MIELUȘICA” ERA LUPI „Ajutați-mă — ne imploră Lucreți» Lăcătuș, din locații, str. Vasile Lupu­, nr. 9. A­­jutați-mă ! in ziua ianuarie s-au prezentat de­­ la locuința und­e m-am mu­tat trei persoane și s-au re­comandat că sunt de la mi­liție și de la procuratură. Au început să-mi arunce copiii afară din casă ! Vă rog sâ-i tipografiați cum trebuie, ca altă dată să nu mai aibă îndrăzneala. Mai departe vedeți dumneavoas­tră ce aveți de făcut. Care vă doresc multă sănătate și servici ușor“. Am dat fu­ga, bineînțeles. Și-am aflat că respectiva, in ziua ară­tată, a ocupat samavolnic imobilul în cauză, odată cu familia Samoilă Vizitiu, după care­ au început certu­rile. Atît de crunte, încît Vizitiu... și-a văzut drum, iar „năpăstuita“ de rămas mai departe în apar­a­tament pentru care nu po­sedă nici acum repartiție. După cîtva timp, s-a gîndit să-și mai sperie puțin „con­curența“. Cu­ despre pro­curor­ori milițieni, nici vor­bă , erau exact cei ce in­tenționau, ca și din ea, să pătrundă in casă ; dum­neaei îi cunoștea foarte bi­ne, dar — după cum a de­clarat — a reclamat aseme­nea bazaconii să le facă răiul din ură, ca și pentru ca — vorba păcătosului — altădată să nu mai aibă în­drăzneala, cerem să i se aplice „mielușelei“ atit pentru afirmații legea, voit falsificate, cit și pentru de­ținere ilegală de spațiu. MOTO încă un copil, și tot de la Fălticeni, victimă a lipsei de supraveghere din partea părinților. Petrea Onica (4 ani), lăsat de capul lui, a vrut să traverseze în fugă strada 30 Decembrie, în dreptul magazinului ali­mentar cu autoservire, prin fața autobasculantei 33-B- 3033, condusă de Gheorghe Cepoi, care venea spre cen­tru ; atent, probabil, la vehiculul pe care-l avea în stînga, minorul s-a izbit în caroseria din stînga-spate a autocisternei 31-Sv-1318, șo­fer Mircea Porcuțan, care venea din dreapta. Copilul s-a ales cu traumatisme, deosebit de grave pentru vîrsta lui, atît anatomice cît și psihologice , părinții — cu o învățătură care, mai bine ar fi rezultat din ne­număratele alte exemple si­milare anterioare, măcar, să servească acesta, altor părinți. .. Rubrică realizata de de ȘTEFAN STROE sI ISIII1 IIIIIIII A 1 Aspect din timpul meciului Minerul - Cetatea Sucevei SPORT • SPORT • SPORT Fotbal divizia C Foresta Fălticeni — Fulgerul Dorohoi 4-0 (3-0) Poate cea mai com­ista­ntă for­mație din județul nostru ca­re activează in divizia C, Foresta Fal­ticeni a realizat o victorie c­ o­­ră asupra Fulgerului din Doro­hoi, care în eta­pa precedentă a dat mult de furcă echipei su­cevene Cetatea. Continuind șirul succeselor, jucătorii Forestei au atras pe stadion un număr mult mai mare de spectatori față de întâlnirile anterioare. Chiar de la primul fluier al arbitrului Eugen Matei din Piatra Neamț­ (care a condus corect și autoritar), jucătorii Forestei manifestă o bună dispoziție încep seria atacurilor la poarta și dorohoienilor. Vasilovici (în mi­nutul 2), după ce depășește în­treaga aspăina­re și în special pe Vițela­ru, înscrie primul gol din cele 4 ale partidei. Formația locală acționează în continuare cu același aplomb și, după 4 minute, Vasilovici deschide de Constantin­­ care reia îl cu capul în gol. Pină în mintul 43, nimic deosebit, deși fotbaliș­tii Forestei se găsesc în perma­nență în careul advers. In acest minut, I­an­cu în­seri­e cel de al 3-lea gol, în urma un­ui corner. După pauză, fălticenenii se află din nou în careul oaspeților, dar, bucuroși de rezultat, nu mai insistă, își revin abia în minutul 76, cînd în urma unei pase tri­misă de Vasilovici, Constantin înscrie cel de-al 4-lea gol. Vic­toria obținută de Foresta este meritorie, ea dovedește capaci­tatea colectivului, h­otârîrea lui de a oferi publicului din Fălti­ceni spectacole fotbali­s­tice de calitate. (De la V. PERHINSCHI și C. CIOBANU) Cîmpulung — Textila Botoșani 2-1 (1-1) După categorica infringere su­ferită de fotbaliștii cimpulungeni în etapa precedentă, spectatorii sperau la o reabilitare a echipei lor favorite. Duminică însă, deși formația lor a obținut victoria, majoritatea suporterilor n­u au fost mulțumiți de calitatea jocu­lui. Aceasta poate și din cauza oaspeților c­a­re, după ce obțin egalarea, au jucat foarte slab, iar cîmpuliungerii î-au secondat. Meciul începe timid mai ales de către gazde, care aveau une­le emoții, dată fiind prezența în echipa adversă a unor jucători cunoscuți. Treptat însă ei își re­vin și în minutul 37 Banyai le aduce avantajul. După numai 5 minute, bucuria este spulberată de Tomiță de la Textila, care e­­galează. La reluare, cîmpulun­­genii devin mai incisivi și reușesc să obțină victoria în minutul 79 prim Mierlă. Foarte slab arbitra­jul lui Cornel Bulburuz din Ba­cău, ca­re, printre altele, nu a a­­cordat gazdelor o lovitură de pedeapsă în urma unui henț in­tenționat comis în careul oaspe­ților, Petrolul Moinești — Minobradul Vatra Dornei 1-0 (0-0) Jucînd în deplasare la Moi­nești, Minobradul Vatra Dornei a pierdut la limită în urma unui meci dramatic. Gazdele au cîști­gat datorită arbitrului care a a­­cordat nu mai puțin de trei lovi­turi de pedeapsă. Una a fost a­­părată de portarul dornean Pe­­trovici, alta ratată, și ultima, spre sfîrșitul partidei, transfor­mată. Cum s-ar spune, un meci cîștigat de arbitru. (De la P. ȘPAC) EFICIENȚĂ MAXIMĂ NOILOR LUCRĂRI (Urmare din pagina I) au fost însușite de către bene­ficiar și proiectant, cu foloase cel puțin de egală valoare pentru e­­conomia națională. La o altă lu­crare productivă, „Fabrica de cărămizi din Verești", s-au sesi­zat o serie de deficiențe pe linia eficienței economice, care condu­ceau, în final, la perspectiva fo­losirii neraționale a capacității ce se proiecta, așadar la un preț de cost ridicat al produsului fi­nit. La propunerea băncii, forul tutelar al beneficiarului a fost de acord cu reproiectarea lucrării în cauză, pentru o capacitate de producție dublă față de cea ini­țială, în scopul reducerii prețu­lui de cost al produselor ce ur­mează a se obține și pentru per­manentizarea cadrelor. Și­­ la „Centru pentru depozitarea și îm­­butelierea vinurilor, Suceava" (proiectant : Institutul de con­strucții și proiectări al industriei alimentare, București) s-au con­statat capacități de depozitare mai mari decât cele necesare, su­praevaluări, lucrări nejustificate etc. însușite, aceste observații au determinat o economie de 6 mi­lioane lei, mărindu-se efectul e­­conomic al investiției. In fine, la lucrarea „Dezvoltarea topitoriei de cînepă Verești", din cadrul Combinatului de in și cînepă Fălticeni, organele bancare au constatat că unele lucrări pre­văzute a se executa din nou (vestiare pentru muncitori) se pot amplasa în spații existente, fo­losite necorespunzător, iar altele nu sunt necesare ; pe aceste baze, valoarea investiției a fost redusă cu aproape 500.000 lei. Rezultate concrete pe aceas­tă linie — și care reflectă, în u­­nele cazuri, serioase rezerve - au fost obținute și la alte genuri de lucrări. La „Centrul de in­tervenție din Vatra Dornei", de pildă, aparținător întreprinderii de rețele electrice din Suceava, s-a constatat supradimensiona­rea ariilor utile (prevăzîndu-se spații aproape încă o dată mai mari decit cele necesare), fini­saje costisitoare și compartimen­tări nepotrivite scopului pentru care se construiește obiectivul in cauză, nerespectarea indicilor tehnico - economici aprobați. Din motivele arătate, valoarea lucrării a fost redusă cu nu mai puțin decât 56 la sută din pro­punerile inițiale ! Semnificativ e faptul că același beneficiar a preconizat și o altă lucrare, ase­mănătoare, anume „Locuința personalului de exploatare a sta­ției 110 Kw. Vatra Dornei“ ; a­­ceasta nu se încadra în suprafe­țele și prețurile plafon pentru a­­partamente, prevăzîndu-se finisa­je costisitoare, spații supradimen­sionate etc. In urma refacerii și a acestui proiect, s-a obținut o e­­conomie de circa 100.000 lei. Exemplele date pot fi înmulți­te cu altele de același gen, sau apropiate ca natură și ca impli­cații. Toate, însă, conduc la con­cluzia că există încă suficiente rezerve pe linia ridicării eficien­ței economice a Investițiilor la nivelul actual al dezvoltării eco­nomiei noastre, că nu toți facto­rii de răspundere din unități au înțeles pe deplin importanța în­făptuirii neabătute a acestei ce­rințe. Un calcul sumar dovedește că numai prin diminuarea costu­lui lucrărilor enumerate mai sus se pot executa, cu ușurință, a­­proximativ 275 apartamente di­versificate . Se impune, de ace­ea, o analiză competentă, fun­damentată științific, în cazul propunerii de noi investiții, mai multă responsabilitate, mai mult spirit gospodăresc, economisirea maximă a resurselor materiale și financiare și canalizarea acestor economii spre obiective bine gîn­­dite, capabile să asigure o e­­ficiență sporită și, implicit, baze certe pentru ridicarea continuă a nivelului de trai. Este nece­sar - așa cum se subliniază în documentele de partid și de stat — ca începerea unor noi obiecti­ve să nu se facă pină nu se e­­puizează toate posibilitățile de realizare a sarcinilor de produc­ție și social - culturale cu do­tările existente, prin folosirea completă și intensivă a capacită­ților, utilizarea lor în mai multe schimburi, întreținerea și repara­rea la timp a utilajelor, reorga­nizarea procesului de producție. Pe linia sporirii eficienței econo­mice a investițiilor, avem — toți — datoria de a asigura o am­plasare judicioasă noilor obiecti­ve, de a adopta metode con­structive noi și economice, de a garanta atingerea parametrilor proiectați în termene cît mai scurte. Numai prin eforturile con­jugate ale tuturor factorilor ce contribuie la realizarea investiții­lor se poate obține ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a muncii din acest sector, a întregii activități economice, la nivelul sarcinilor actuale, trasate de cel de-al X-lea Congres al partidu­lui. Etapa viitoare Cetatea Sucevei — Rarăul Cîmpulung ; Petrolul Moi­nești — Minerul Comânești ; Letea Bacău — Cimentul Bicaz ; Fulgerul Dorohoi — Penicilina Iași ; Nicolina Iași — Minobradul Vatra Dornei ; I.T.A. Pașcani — Minerul Gura Humorului ; Textila Botoșani — Foresta Fălticeni ; Victoria Roman — Textila Buhuși. BUCUREȘTI MIERCURI 16 SEPTEMBRIE Programul 1 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.03— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Ra­diojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.10 Cuirs de limba germană. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Pentru prie­tenii muzicii corale. 11.30 De toa­­te pentru toți. .. turiștii. 11.45 Sfa­tul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Di creația lui Ion Vasilescu. 13.45 Mu­zică populară. 14.00 Serial radio­fonic pentru tinerii ascultători. „Intîmplările neobișnuite ale lui Gruia Grozovanu“. 14.30 Dansuri din opere. 14.50 Formația de fluie­rași a Căminului cultural din Hir­­toape — Iași. 15.00 Concursul și festivalul international „George Enescu“. 15.30 Muzică populară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică u­­șoară. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Arii din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Cîntece și jocuri populare. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Șlagărele anului 1970. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Melodii populare. 20.05 Tableta de seară de Constantin Ciopraga. 20.10 Micro­­recital Roberto Carlos. 20.20 Ar­gheziană. Stupul lor. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Secolul XX în corespondența oamenilor de seamă. 21.20 M­uzică ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii. Doina Badea. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică ușoară. 23.00 Pentru magnetofonul dv. , cîntă Tiimi Yuro și Claude Francois, (Urmare din pagina I) lui muncii educative. An de an, au fost revi­zuite și îmbunătățite, in sensul modernizării și al a­­propierii de practică, ma­nualele și programele școla­re. Dar, cum se știe, manua­lele și programele, dotarea materială­ își pot aduce cu maximum de randament contribuția la pregătirea ti­neretului școlar numai dacă sînt dublate de me­tode de predare avan­sate, de s­tăpînirea disci­plinei de specialitate și a disciplinelor psihopedagogi­ce în toate articulațiile lor. La îndemîna învățătorilor și profesorilor se află biblioteci bine înzestrate, editurile tri­mit în librării, lunar, lu­crări prezentînd ultimele cu­ceriri ale diverselor științe. O casă județeană a corpului didactic oferă condiții pentru fructuoase schimburi, de ex­periență, pentru stimularea unei reale activități de cer­cetare științifică. Oamenii școlii se bucură ,de prețui­rea, de sprijinul larg și mul­tilateral al organelor de partid și de stat, grija spo­rită față de primirea și in­stalarea celor peste 300 de cadre tinere repartizate ju­dețului în acest an fiind o nouă dovadă grăitoare în a­­cest sens. încep, școlile ! Eveniment ciclic, așezat, prin tradițio­­nalitatea lui, între acele lu­cruri care sunt simțite ca o­­bișnuite și totuși generatoa­e de emoții. La fel ca sosirea și plecarea berzelor, căde­rea primei zăpezi și încolți­­rea primului fir de iarbă, în­ceputul de an școlar vine, de mai multe toamne încoace, încărcat cu semnificații de dimensiuni istorice. Ceea ce înseamnă o chemare la înal­tă răspundere față de misiu­nea pe care o au, adresată atît pedagogilor cit și în­tregului tineret școlar. Și în­seamnă, totodată, un imbold în muncă. Tuturor profesorilor și în­vățătorilor, din județ, a tuturor elevilor arare de mari succese in noul an I încep școlile!I Fotbal divizia A Rezultate tehnice Progresul - Steagul roșu 2-0 (1-0) ; Universitatea Cluj - U.T.A. 3-0 (1-0) ; Fa­rul - Universitatea Craiova 2-0 (0-0) ; Jiul - Steaua 1- 1 (1-0) ; Petrolul - Rapid 0-0 ; F.C. Argeș - C.F.R. Cluj 4-1 (2-0) ; C.F.R. Ti­­mișoara - Dinamo Bacău 2- 0 (0-0) ; Dinamo Bucu­rești - Politehnica Iași 1-3 (0-2). CLASAMENTUL Universitatea Cluj 3 2­0­1­5—3 4 U.T.A. Steagul roșu Politehnica Iași Farul Progresul Dinamo Buc. U. Crailova Steaua Rapid Petrolul Dinamo Bacău F.C. Argeș C.F.R. Timiș. Jiul C.F.R. Cluj 3 2­0­1­4—3 4­3 2­0­1­3—2 4­3 2­0­1­5—4 4­3 2­0­1­4—3 4­3 2­0­1­3—2 4­3 2­0­1­4—4 4­3 2­0­1­2—2 4 3 111 &—4 3 3 111­1—1 3 3 111­3—€ 3 3­1­0­2­6—4 2­3­1­0­2­4—3 2­3­1­0­2­2—2 2­3­0­12 1—4­1 3­0­0­3­1—6 0 Etapa viitoare (20 septembrie) Politehnica — Universitatea Cluj, Progresul — Dinamo București, Steagul roșu — C.F.R. Timișoara, C.F.R. Cluj — Farul, Dinamo Bacău — F.C. Argeș, Steaua — Rapid, U.T.A. — Pe­trolul, Universitatea Craiova —­ Jiul. Rezultate divizia B Seria I. Ceahlăul Piatra Neamț — Dunărea Giurgiu 4—0 ; Metalul Tîrgoviște — Fla­căra Moreni 2—1 ; Metrom Bra­șov — C.F.R. Pașcani 2—1 ; Po­iana Cîmpina — Portul Con­stanța 1—0 ; Sportul studențesc — Progresul Brăila 2—0 ; Ști­ința Bacău — Politehnica Ga­lați 2—1. Seria a II-a: Minerul Anina — UM­­. Timișoara 2—1 ; Po­litehnica Timișoara — C.S.M. Reșița 2—1 ; Electroputere Cra­iova — Gloria Bistrița 3—1 ; Crișul Oradea — Metalurgistul Cugir 2—2 ; Olimpia Satu-Mare — Vagonul Arad 1—0. 23.30 Muzică ușoară: 0.03—5.00 Estra­da nocturnă. PE ECRANE MARȚI 15 SEPTEMBRIE SUCEAVA : „Modern“ : Că­sătorie în stil grec ; „Tineretu­lui“ : Vrăjitorul ; „Arta“ : Căl­dura ; „Burdujeni“ : Căsătorie pripită : CIMPULUNG : „Mol­dova“ : Anicika ; „Luceafă­rul“ : Taina leului : FĂLTI­CENI : „Doina“ : Asul de pi­că ; Popular“: Doi bărbați pen­tru o moarte ; RĂDĂUȚI: „Fla­căra“ : Misteriosul­­ din Cos­mos : „Unirea“ : Valea Păpu­șilor ; VATRA DORNEI : „Doina“ : Jurnalul unei came­riste ; GURA HUMORULUI : „Lumina“ : Al 8-lea ; ȘIRET : „Șiretul“ : Anchetatorul din umbră ; SOLCA : „Solca“ : Prieteni fără grai ; DOLHAS­CA : „Dolhasca“ : Noi, doi, bărbații ; FRASIN : „Frasin“ : Logodnicele văduve; FALCĂU: „Falcău“ : Prea mic pentru un război a­tît de mare ; IACO­­BENI : „Minerul“ : Familia noastră trăsnită­­. VAMA : „Vama“ : O șansă dintr-o mie ; MOLDOVIȚA : „Moldovița * Iconostas. DIALOG iiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiliiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiillllillllllllllllllli ELENA BLEJUȘCA Dolhasca : In legătură cu articolul „De ce a ajuns scrisoarea la ziar”, apărut în numărul nostru 7064 din 5 septembrie a.c., subliniem că precizările nr. 2957 ale Ministeru­lui Finanțelor, apărute ulterior i­­­strucțiunilor de aplicare nr. 1556/66 a Decretului nr. 954/1966 privind indemnizația de naștere, în art. 3 prevăd : „Copiii înfiați potrivit art. 7 din Codul familiei, cu toate efectele filiației firești, primsc, în baza art. 105 din in­strucțiunile 180/1960 ale M.A.I., un nou certificat de naștere, in care infietorii sunt trecuți drept părinți. Ca urmare, mama care a născut nu poate primi indem­nizația de naștere după ce s-a produs înfierea și nici nu se poa­te lua în calcul acel copil la sta­bilirea numărului de nașteri în vederea determinării dreptului la indemnizație pentru copiii ce se nasc ulterior". Deci, Consiliul popular al co­munei Dolhasca, pe bună drep­tate, nu v-a acordat indemniza­ția, dat fiind faptul că unul din­tre copiii dv. a fost înfiat cu toa­te efectele unei filiații firești, iar în certificatul de naștere sunt tre­cuți drept părinți infietorii. VICTORIA OPREA str. N. Elman nr. 50, Fălticeni : Consiliul popular al orașului a intervenit la I.G.O. pentru lua­rea măsurilor respective de conservare în vederea sezonu­lui rece. ‘ GLICHERIA PREDA Cimpulung : Contractul nu a fost perfectat de conducerea întreprinderii de­oarece la acea dată nu exista materialul necesar, iar prioritate aveau alte obiective de interes general (școli etc). Mica publicitate Vînd „Nf." cu ataș. Adresați-vă telefon nr. 112 - Siret. Ofer apartament în Deva, con­tra apartament în Suceava. Adre­sați-vă Republicii 14 — scara B, apartamentul 2 - Suceava. (De la A. ROTARU) Minerul Gura Humorului — Cetatea Sucevei 1-1 (1-0) Derbiul echipelor județene ca­re activează în seria I a catego­riei C, Minerul și Cetatea Suce­vei, s-a disputat în prezența unui mare număr de spectatori. Acest lucru, datorită succeselor pe care echipa locală le-a obținut în pri­mele două etape, pe de o parte, și dorinței humorenilor de a ve­dea fosta divizionară B, Cetatea Sucevei. In ansamblu, meciul nu s-a ri­dicat la un nivel spectaculos, datorită faptului că oaspeții au practicat un joc lipsit de orizont, cu multe faze confuze și în mod special slabei comportări a mij­locașilor care, practic, nu au a­­dus nici un aport în organiza­rea acțiunilor de atac. Gazdele au oferit publicului un joc mai des­chis, presărat cu faze care au satisfăcut. Rezultatul de egali­tate îi neîndreptățește pe mi­neri, deoarece, ei au avut iniția­tiva în majoritatea timpului, dar atacanții au ratat numeroase o­­cazii. Aici adăugăm și compor­tarea satisfăcătoare a portaru­lui și a liniei de fundași ai echi­pei din Suceava, cu excepția ezi­tării din minutul 44, cînd a fost marcat primul gol. După mai multe acțiuni răma­se fără rezultat, minerii reușesc să „spargă gheața", înscriind prin Socrate, în poarta lui Petcu, în minutul 44, un gol foarte fru­mos. Primele 20 de minute ale repri­zei secunde aparțin localnicilor. Treptat, jocul se echilibrează, gazdele, care pînă acum au jucat corect, încep să-și apere cele două puncte cu orice preț. Ast­fel, la un atac, în minutul 63, Nicolau, ajuns în situația favora­bilă de a înscrie (poarta era goală), este placat de fundașul Rusu, infracțiune sancționată prompt de către arbitru, prin eli­minarea lui de pe teren. In con­tinuare, se practică un joc ner­vos, ambele formații comit nu­meroase obstrucții. Totuși, în mi­nutul 74, sucevenii reușesc să în­scrie prin Teodosiu, care a reluat cu capul o minge trimisă de Buzoianu și care lovise bara transversală a porții. In final, hu­­morenii mai au o mare ocazie de a obține victoria, ratată însă de Țîrcu. Arbitrul C. Buimistriuc, din Iași, a condus cu multe scăpări. De menționat atitudinea ne­sportivă a unor spectatori, care după terminarea partidei au în­conjurat cabinele arbitrilor, fiind necesară intervenția organelor de miliție. Organele locale vor tre­bui să ia măsuri pentru a pre­­întîmpina asemenea abateri de la etica sportivă. I. MINDRESCU MEMENTO MEMENTO MEMENTO Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj C. F. R. 10413 Informații C.F.R. 10313 Agentia TAROM 10904 Autogara călători 10114 Comenzi ARAGAZ 11594 Miliția 10800 Pompieri 08 Policlinica i04is Salvare 1000S Sect. mixt. energetic Deranjamente 11513 Spital 10024 Statia de taximetre U920 Timpul probabil Vremea va fi ușor instabilă. Ce­rul va fi temporar moros. Vor că­dea averse locale de ploaie înso­țite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord­­vestic. Temperatura aerului scădere ușoară, minimele vor în fi cuprinse intre 10 și 13 grade, iar maximele între 18 și 24 grade. MARȚI 15 SEPTEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. ■ Avanpremieră. 18.05 Cîntă Iza, cîntă Mana. Muzică populară din Maramureș. 18.35 Din nou la școa­lă. Cu aparatul de filmat la deschi­derea anului școlar. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de noapte. 20.00 Impenetrabilii O producție a Stu­dioului de televiziune. 20.35 Re­flector. 20.50 Anunțuri — publici­tate. 20.55 Prim plan. Acad. prof. d­r. docent ing. Mitu Dumitrescu. 21.30 „Viena — Salzburg — Linz“. 22.00 Gala artiștilor francezi la circul Bouglione (partea a H-a). 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. A à y

Next