Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)

1970-10-14 / nr. 7097

4 > * Proletari din toate târile, unicl-vâ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7097 miercuri 14 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Sosirea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la New York NEW YORK 13 (Agerpres). De la trimișii speciali : Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amia­ză la New York pentru a parti­cipa la lucrările sesiunii jubilia­re a Organizației Națiunilor U­­nite, împreună cu președintele Ni­colae Ceaușescu au sosit to­varășii Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., deputat in Marea Adunare Națională, și Cornelia Mănescu, ministrul afa­cerilor externe. Avionul prezidențial a ateri­zat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut lo­c în fața salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României și steagul Or­ganizației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delega­ții ale țărilor membre ale Națiu­nilor Unite, reprezentanți per­manenți acreditați la ONU, pre­cum și diplomați care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Ge­nerale. Potrivit protocolului ONU re­zervat șefilor de stat care so­sesc la Națiunile Unite, președin­tele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general, U Thant, de șeful ceremonialului, Siman Kor­l­, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de repre­zentantul acestuia, John Palmer. Au fost de față membrii de­legației române la sesiunea ordi­nară ONU, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepre­ședintă a Marii Adunări Națio­nale, ambasadorul Costin Mur­­gescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent a­l României la Națiunile Unite, și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Ziariști americani, corespon­denți străini, reporteri ai princi­palelor posturi de radio, televi­ziune și cinematografie au con­semnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor repre­zentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit in Statele Unite ale Americii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Națiu­nilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Sta­tele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reu­niunea jubiliară, sper să am po­sibilitatea de a vizita unele cen­tre ale Statelor Unite ale Ame­ricii și să am o întîlnire cu pre­ședintele SUA, domnul Nixon. In încheiere, președintele Ni­colae Ceaușescu a mulțumit rep­rezenta­nt­u­l­ui m­u­n­ici­pal­ități­i New Yorkului, șefului protoco­lului O.N.U., tuturor celor pre­zenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplo­maților români au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul mi­siunii române la Națiunile Unite, reședința președintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, pe timpul șede­rii la New York. Marți după - amiază, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu a avut întrevederi cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adu­nării Generale a ONU, Edward Hambro, și cu secretarul gene­ral al ONU, U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîinie. m mm Escala de la Montreal MONTREAL 13 - Trimisul special, Liviu Bodescu, trans­mite : In continuarea călătoriei spre New York, avionul pre­zidențial a făcut, în seara zi­lei de 12 octombrie, escală la Montreal, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu și per­soanele care îl însoțesc au rămas peste noapte. Pe ae­roportul din Montreal, înalții oaspeți au fost salutați, in numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, minis­tru, și de alte persoane ofi­ciale. Au fost prezenți Bucur Șchiopu, ambasadorul Re­publicii Socialiste România în Canada, și membri ai ambasadei. B I1B TELEX Reprezentanți ai juriului interna­țional al Raliului eleganței, desfă­șurat la începutul acestei toamne pe litoralul românesc al Mării Ne­gre, au înmînat,­­cu prilejul unei festivități care a avut loc la Uzi­nele de autoturisme din Pitești, medaliile de aur cucerite de auto­mobilele de tipul „Dacia 1100“ și „Dacia 1300“ la această competiție. Automobilele românești s-au situat la egalitate de punctaje cu „Ford Capri“, „Ford 200 GT“, „Fiat 128” și „Citroen TS 31“. Pe măsură ce afluența turistică de pe litoralul românesc a scăzut, s-a intensificat activitatea con­structorilor, pentru a putea oferi noutăți oaspeților și în viitorul sezon estival. Alte hoteluri și mini­­hoteluri, vile, restaurante, cluburi, baruri, braserii, piscine, grădinițe de copii și terenuri de sport au început să se contureze pe șantie­rele de construcții din Mamaia, E­­forie Nord și Eforie Sud. Două hoteluri, un modern restaurant în satul de vacanță „Zodiac“, bar, club, piscină, mai m­ult ce grădinițe de copii și terenuri de sport vor completa stațiunea Jupiter, iar în cea mai tînără stațiune de aici — Venus — se construiesc patru res­taurante , pensiune și unul cu autoservire, piscină cu săli de me­dicină sportivă, bar de zi, jocuri distractive etc. Surpriza viitorului sezon o con­stituie insă apariția pe harta tu­ristică a litoralului a două noi sta­țiuni : Saturn și Olimp, care vor adăuga potențialului turistic din zona Mangaliei circa 5.000 de locuri la hoteluri, vile și căsuțe încadra­te de numeroase unități de deser­vire și distracție. în total, capaci­tatea de găzduire a litoralului se va mări anul viitor cu peste 9.000 de locuri și numeroase unități pen­tru deservirea, agrementul și dis­tracția oaspeților. S-a încheiat o nouă etapă de dezvoltare a întreprinderii de ma­teriale de construcții de la Bîrcea, județul Hunedoara. Recent a fost pusa în funcțiune o linie tehnolo­gică producătoare de cărămizi ter­­moizolatoare, a doua de acest fel din întreprindere. Ea va asigura anual șantierelor de construcții 5.000.000 de cărămizi. A fost racor­dată, de asemenea, la circuitul productiv o linie tehnologică de fabricat vată minerală pentru izo­lații termice, cu o capacitate de 6.000 tone pe an, care utilizează ca materie primă zgura de fumat de la Combinatul siderurgic Hune- 1 Pe străzile municipiului Su­ceava circulă noi autobuze apar­ținînd întreprinderii de gospodă­rie orășenească. Recent, această unitate a primit în dotare încă 8 autobuze, din care cinci au și fost puse în circulație. Este pre­văzut ca pînă la sfîrșitul acestui an, parcul de autovehicule pen­tru transportul în comun să creas­­că cu încă 4 autobuze. In a­­cest fel, numărul autobuzelor care asigură transportul în co­mun al­ cetățenilor din munici­piul Suceava se ridică la 68. • 6 • La moderna păstrăvărie de la Prisaca Dornei, aparținînd între­prinderii agricole de stat Sucea­va, a început valorificarea păstră­vului. Pînă în prezent au fost li­vrate pentru populație peste 600 de kilograme de păstrăv, uimind ca în zilele următoare să fie desfăcute prin rețeaua de ma­gazine încă 4 tone. Conducerea întreprinderii ne-a informat că urmează să se efectueze pescui­tul și în iazul „Roșia“, care este populat cu crap. • O • Odată cu toamna, cînd stru­gurii încep să ruginească, în o­­rașe se deschid mustăriile. La Suceava, amatorii mustului dul­ce, ai tulburelului și pastramei de oaie se pot servi într-un splendid decor, pe care îl oferă noua unitate deschisă în locul fostei berării. Conducerea T.A.P.L. ne-a informat că asemenea u­­nități vor fi înființate, în curînd, în toate orașele județului. Frumoasă evoluție a corului de cameră din Suceava la Festivalul „George Dima“ de la Brașov După cum se știe,­­îmbată și duminică, la Brașov, pe sce­na Palatului culturii, s-a des­fășurat Festivalul „George Di­ma“, cu participarea corurilor de cameră. Au participat 13 formații, multe dintre ele de o recunoscută valoare pe plan național, printre care cele din București, Sibiu, Cluj, Craio­va, Tîrgu Mureș și, bineînțe­les, din orașul - gazdă. Suntem­ informați că, sub ba­gheta dirijorului Ștefan Pinti­­lie, corul de cameră din mu­nicipiul nostru a avut o evolu­ție frumoasă. Motivăm acest atribut prin repetatele ropote de aplauze ale publicului și prin gestul semnificativ al membrilor juriului, care, la în­cheierea programului, au pără­sit sala de spectacole spre a-i frntîmpina, la ieșirea din scenă, pe coriștii suceveni și a le transmite călduroase felicitări, a le adresa cuvinte de unanimă apreciere. Menționând că repertoriul co­rului de cameră sucevean a cu­prins i piese din muzica pre­clasică universală (Quando ri­­trovo de Constantzn Festa, Ca­­gliarida de Baltassare Donato, Au jon­­jen de Clement Jan­e­­quin și XI est bel et bon de Passereau) și 6 piese din muzi­ca clasică și contemporană ro­mânească (Fata de păstor de T. Teodorescu, Rujă, rujă de Ka­m­on Coeișiu, Fîntînă cu trei iz­voare de G. Dima, Paparudele de Filip Lazăr, Mare hu­bă­i la Ji­­bău de Dorin Pop și Hop și^șe de Achim Stoia), ne exprimăm convingerea că, în curând, ni se va da posibilitatea să consem­năm că această prestigioasă formație susține, în mod regu­lat, concerte la Suceava, se de­plasează în județ, întreprinde turnee în țară. v Industria laptelui Cimpu­­lung. In clișeu : Mircea Colocoșelu efectuează re­cepția laptelui la cintarul electric Foto : D. HUȘANU Expuneri Duminică, în 30 de loca­lități din județ, au avut loc expuneri consacrate apro­piatei sărbători de la 25 oc­tombrie — „Ziua Forțelor Armate ale Republicii So­cialiste România“. Ținute de către ofițeri, expunerile au evocat tradițiile de luptă ale armatei noastre, faptele de vitejie din timpul încleștărilor cu cotropitorii hitleriști, contribuția adusă de ostașii români, de în­tregul nostru popor, la zdrobirea Germaniei fascis­te. Vorbitorii au relevat ac­tivitatea Partidului Comu­nist Român pentru făurirea și educarea armatei de tip nou, demnă apărătoare tot ceea ce s-a construit pe­­ pământul României socialis­te­­, ca și modul cum a­­ceasta răspunde la grija cu care este înconjurată, in­­struindu-se temeinic, adu­­cînd o prețioasă contribuție și la ridicarea noilor obiec­tive economice, dînd dova­dă de înalte calități poli­tico - morale, de curaj, ab­negație și spirit de sacrifi­ciu, așa cum s-a evidențiat din plin pe frontul luptei cu furiile naturii dezlănțui­te în primăvara acestui an. Elevii din satul Florinta, comuna Șcheia, învață in­tr-un nou local de școală, dar de curînd în folosință. Gospodarii satului, spriji­niți de organele comunale, au stabilit ca suma de 11.000 lei alocată de inspec­toratul școlar al județului pentru repararea vechiului local să o folosească judi­cios. Adăugind mijloace materiale locale și efectuând un mare volum de muncă patriotică, ei au reușit să construiască din nou loca­lul amintit, spațioase și care are săli luminoase și d­ep­en­d­in­țe­l­e n­eces­ar­e. I (De la C. IONESCU).___\ ÍN ACEST NUMĂR Inițiativa fiecărui utecist, parte a inițiativei colective Opinia cetățeanului CONTRAPUNCT în pag. 3 tn pag. 2 PATRIMONIUL FORESTIER SUCEVEAN La confluența dintre două cincinale mitm economia metulu­i BILANȚUL RODNIC AL MINERILOR Unitățile sucevene aparținînd Ministerului industriei Minelor și Geologiei înscriu, zi de zi, în activitatea pe care o desfășoară, succese de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate în întrecerea so­cialistă. La nivelul ramurii, în perioada care a trecut de la începutul anului, se con­semnează o depășire a pionului la producția marfă vîndută și încasată în valoare de peste 7 milioane lei. Cifrele exprimă sintetic efortu­rile pe care le depun minerii pentru a pune la dispoziția economiei naționale, aflată în plin proces de dezvoltare și modernizare, cantități sporite de materii prime. Notăm aici rezultatele meritorii ale minerilor de la Leșu Ursului, care au obținut, la producția marfă vîndută și încasată, o depășire valorică de 4,5 milioane lei, ale celor de la Salina Caci­­ca, unde la indicatorul amintit s-a înscris o depășire valorică de aproape 1,7 milioane lei. Consemnăm de asemenea că, de la ca­riera din Ostra, au fost livrate, peste pre­vederi, mai mult de 23.000 tone de barită, iar de la Exploatarea minieră din Vatra Dor­nei — 4.250 tone de minereu de mangani. Prin munca plină de abnegație, prin succesele pe care le dobîndesc, minerii pre­gătesc condițiile necesare îndeplinirii sarci­nilor superioare care le revin în viitorul cin­cinali. LA EXPORT, PRODUSE PESTE PREVEDERI Zilnic, din județul nostru pleacă, luînd drumul beneficiarilor externi, importante can­tități de produse. Paralel cu preocuparea L____________ pentru asigurarea unor sortimente cu carac­teristici calitative superioare, care să satis­facă pe deplin exigențele beneficiarilor, ma­joritatea colectivelor de muncă acordă aten­ție îndeplinirii în condiții exemplare a sarci­nilor de livrare a produselor la export. In perioada care a trecut de la începutul anu­lui, planul de livrare la export a fost depășit cu aproape 25 milioane de lei. De asemenea, în ceea ce privește contractele scadente se consemnează o depășire valorică de 11,4 mi­lioane lei. Rezultate deosebite în îndeplini­rea acestei importante sarcini au obținut mi­nerii de la Vatra Dornei și de la Leșu Ursului, constructorii de mașini de la întreprinderea mecanică Suceava, precum și forestierii din cadrul unităților Combinatului pentru exploa­tarea și industrializarea lemnului Suceava. ÎN RAMURA INDUSTRIEI UȘOARE Realizări meritorii înscriu, în activitatea pe care o desfășoară, unitățile sucevene a­­parținînd Ministerului Industriei Ușoare. Evi­dențele statistice arată că, în perioada care a trecut de la începutul anului, la producția marfă vîndută și încasată, unitățile care a­­parțin ramurii industriale amintite, au obți­nut o depășire valorică de aproape 6 mi­lioane lei. După unitățile combinatului pen­tru industria inului și cînepii, care au înscris o depășire la indicatorul amintit în valoare de aproape 3,8 milioane lei, la acest bilanț pozitiv participă și colectivul Fabricii de tri­cotaje „Zimbrul" din Suceava cu peste 2 mi­lioane lei. Consemnăm, totodată, că unită­țile aparținînd Combinatului pentru industria inului și cînepii Fălticeni și-au depășit cu peste 800 mii lei angajamentul anual cu pri­vire la realizarea de economii la cheltuielile planificate. Activitate intensă in bazele de preluare a cartofilor, Foto : EMIL RERICH in această săptămînă trebuie să se termine SEMĂNATUL GRIULUI • IN PRIMA URGENȚĂ, ELIBERAREA TERENURILOR • NU ESTE ADMIS NICI UN RABAT LA CALITATE ! • ABSENȚA SPECIALIS­TULUI DIN CIMP SE SOLDEAZĂ CU ABATERI DE LA TEHNOLOGIA INSAMINȚARII GRIULUI. Nu numai perioada calendar­­istică în care ne aflăm, ci și po­sibilitatea înrăutățirii vremii ne determină să afirmăm că cele peste 9.000 hectare care au mai rămas de însămi­nțat, pe județ, cu g­ nou, impun luarea unor mă­suri cât mai energice și eficiente în vederea grăbirii ritmului la semănat. Anafcînd posibilitățile existente, în unități, considerăm că, în această săptămână, semă­natul poate fi încheiat. Că acest lucru este posibil ne demon­strează faptul că, pînă în­ pre­zent, 6 unități au încheiat­­ semă­natul, iar alte 9 sînt avansate, prezentînd procente de îndepli­nire, la această cultură, de pes­te 90 la sută. Surprinzător, prin­tre cooperativele agricole de producție mult rămase în urmă se află și unele care, în alți ani, ne obișnuiseră să­­ le vedem în frunte la toate lucrările agrico­le. De pildă, C.A.P. Rădășeni are de însămînțat 425 hectare, Ciumulești - 188 hectare, Bo­­s­nici — 100 hectare. Este o întîr­­ziere cu totul nepermisă, care trebuie grabnic recuperată. Pentru a afla și părerea orga­nelor agricole județene despre această situație, ne-am adresat tovarășului ing. C. Pâcuraru, di­rector adjunct la direcția agri­colă, precum și tovarășului ing. Dumitru Popovici, director ad­junct cu probleme de cercetare la Stațiunea experimentală a­­gricolă Suceava. „Intîrzierile de care ați amintit — ne-a răspuns interlocutorul nostru, tovarășul ing. C. Păcura­­ru — nu au justificare. Faptul că, alături, sînt unități mult avansa­te la însămînțări determină a­­precierea că, la cei rămași în urma, organizarea muncii și o­­perativitatea în luarea măsurilor impuse de mersul campaniei nu s-au aflat la loc de cinste. Deși se cunoaște că orice suprafață semănată după 20 octombrie pune sub semne de întrebare producția viitoare de grîu, unele unități se tărăgănează ne­în­justificat eliberarea terenurilor, pregătirea tarlalelor pentru în­­sămînțairea acestei culturi făcîn­­du-se, ca urmare, cu întârziere și într-un ritm mult scăzut. Princi­­pala cauză constă în nefolosirea în totalitate și cu prioritate atelajelor și mijloacelor auto la­­ transportul recoltei de pe supra­fețele destinate griului. De ase­menea, mijloacele antrenate în această acțiune nu înregistrează un ritm satisfăcător datorită ne­­folosiriii integrale a zilei de lu­cru". La rândul său, tovarășul ing. Dumitru Popovici ne-a declarat : „In aceste zile, terminarea însă­­m­întării griului are o importanță deosebită pentru recolta viitoa­re. Specialiștii au datoria să ex­plice temeinic cooperatorilor că orice suprafață semănată după decada a doua a lunii octombrie aduce serioase prejudicii recol­tei. Cauzele se cunosc : plantele de grîu intră neînfrățite î­n iar­nă, deci firave, fiind, astfel, su­puse mai mult vicisitudinilor ier­nii, atacului dăunătorilor etc. De aceea, nu-i de mirare că, primă­vara, suprafețele semănate în ul­timele zile ale lui octombrie pre­zintă goluri mari în cultură sau sunt compromise. Mai menționez faptul că, din observațiile făcute în teren, nu­meroase arături pentru însămîn­țări prezintă bulgări mari, ceea ce denotă că nu se reglează co­rect adîncimea de lucru a plu­gurilor. Dacă, totuși, sunt bul­gări, se indică să se execute o tăvălugire în prealabil, după Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a ll-a) I -*1 mabsGsy MIȘCAREA DE ELIBERARE DIN R.S.A. In­­ ciuda represiunilor brutale la care recurge regimul rasist al lui Vorster față de populația băștinașă din Republica Sud-A­­fricană, lupta acesteia împotri­va politicii de apartheid se in­tensifică, desfășurîndu-se în­tr-un cadru organizat. Un in­terviu cu secretarul secției de tineret a Partidului Congresul Național African din R. S. A., publicat de ziarul „UNSERE ZEIT“, pune în lumină amploa­rea și scopurile acestei lupte . ÎNTREBARE : Vă rugăm să ne relatați despre scopurile și activi­tatea organizației dv. RĂSPUNS : Poporul nostru este angajat în lupta de eliberare încă din 1921. Organizația noastră acti­vează în Africa de Sud și locul nostru este acolo, dar avem re­prezentanți și în alte țări africa­ne. Scopul lor este de a informa opinia publică despre mersul lup­tei de eliberare, despre extinderea contactelor cu acei care se solida­rizează cu această luptă. Congre­sul Național African a fost inter­zis în R.S.A. încă din 1960 și de a­­tunci el activează în ilegalitate. Formele de manifestare a activită­ții acestui partid sunt multiple, în­cepând de la răspândirea de mani­feste și pînă la lupta armată. Cu toate condițiile grele ale luptei ile­gale, numărul membrilor organi­zației noastre crește continuu. — Cum se manifestă politica ra­sistă față de populația africană din R.S.A. ? — întreaga putere în R.S.A. se află în mâinile minorității albe. Majoritatea populației africane nu dispune de nici un vot în parla­ment, iar „legile“ sînt în așa fel formulate ca rasiștii să asupreas­că populația băștinașă. Rasiștii au stabilit în Africa de Sud rînduieli potrivit cărora posturile politice și economice - cheie trebuie să fie deținute în mod exclusiv de ei. O puternică discriminare există și iu acordarea salariilor. Atrag atenția, în mod deosebit, salariile din in­dustria minieră, unde muncitorii albi primesc cu 15 la sută mai mult decit cei negri. Sistemul de învățămînt poartă serios ampren­ta discriminării rasiale, un tram­vai, tren­ la teatru sau în parcuri, albii și negrii sunt izolați unii de alții. — Ce forme de luptă folosesc pa­trioții din R.S.R. împotriva opri­mării rasiste ? — Din 1912, am început să ne îm­potrivim guvernului rasist prin di­ferite forme pașnice de luptă, dar după 1960 am angajat lupta arma­tă. Primele focuri de armă ale partizanilor noștri au fost trase la 13 august 1967 în țara vecină pe care noi o numim Zimbabwe — iar rasiștii albi — Rhodesia. Pri­mele lupte în care noi am obținut succese au fost o dovadă a unită­ții noastre cu poporul vecin Zim­babwe și au demonstrat că lupta împotriva forțelor armate ale lui Vorster și Ian Smith trebuie dusă de un front comun. *

Next