Zori Noi, decembrie 1970 (Anul 23, nr. 7138-7164)

1970-12-01 / nr. 7138

f > M i+\. r Proletari din,toate partié, uniți-va­t ............'‘.'n­ -■'*-----­-----------------­Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7138 marți 1 decembrie 1970 4 pagini 30 bani i Noile măsuri cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, primite cu satisfacție și deosebit interes amplă analiză asupra stadiului actual al agriculturii noastre ți a perspectivelor acestei importante ramuri a eco­nomiei naționale, expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta ședință de lucru de la C.C. al P.C.R., cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agricul­turii conține măsuri de o deosebită însemnătate pentru dez­voltarea mai rapidă a agriculturii. Reorganizarea întreprin­derilor de mecanizare a agriculturii, organizarea consiliilor intercooperatiste, dezvoltarea cooperării intre întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție, îm­bunătățirea organizării muncii și a producției în cooperati­vele agricole, introducerea unui nou sistem de plată, asigu­rarea unui venit lunar minim garantat cooperatorilor, majo­rarea pensiilor, perfecționarea activității organelor agricole centrale și județene și îmbunătățirea planificării producției în cooperativele agricole reprezintă măsuri care vor determina perfecționarea activității în agricultură, asigurînd transpune­rea în viață a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Oamenii muncii din agricultură au primit cu viu interes și deosebită satisfacție noile măsuri preconizate. Sîmbătă, duminică și ieri, citirea și explicarea expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu s-au aflat în centrul preocupărilor orga­nelor și organizațiilor de partid, consiliilor populare, con­ducerilor unităților agricole, specialiștilor. Puternicul interes manifestat de oamenii muncii față de noile măsuri, care răspund unor cerințe de mare actualitate, exprimă hotârîrea acestora de a participa activ la aplicarea în practică a prevederilor de îmbunătățire a organizării, pla­nificării și conducerii agriculturii, de a răspunde prin fapte grijii partidului și statului pentru asigurarea dezvoltării in ritm rapid a agriculturii noastre socialiste, pentru îmbună­tățirea condițiilor de muncă și de trai ale țărănimii, pentru dezvoltarea multilaterală, economică, socială și culturală a satelor. Specializare, cooperare, retribuire în raport direct cu eforturile fiecăruia Noi, cadrele de conducere din C.A.P. Dumbrăveni, coo­peratorii, ca și întregul po­por, am primit cu deosebit interes noile măsuri privind îm­bunătățirea organizării, plani­ficării și conducerii agricul­turii, cuprinse în expunerea fă­cută de tovarășul Nicolae Ceaușescu la ședința de lu­cru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie. Sunt măsuri care pornesc de la experiența a­­cumulată, de la realitățile din agricultura țării noastre, de la sarcinile trasate de Congresul al X-lea al partidului, de la cerințele actuale din această importantă ramură a econo­miei naționale. Personal, țin să mă refer la noul sistem de organizare a muncii și a pro­ducției în cooperativele agri­cole, la dezvoltarea acțiunilor de cooperare și la noua for­mă de retribuire. Desigur, or­ganizarea de echipe sau bri­găzi specializate, care să e­­xecute toate lucrările agricole dintr-o creșterea fermă, va duce la răspunderii pentru efectuarea în bune condițiuni a muncilor agricole și la ob­ținerea unor producții ridica­te. Este foarte important că în brigăzile și echipele speciali­zate, constituite ca formațiuni de muncă permanente și o­­mogene, vor intra, alături de cooperatori, și mecanizatori, răspunzînd deopotrivă de în­treaga activitate. De asemenea, alături de specializare, cooperarea în producție asigură posibilități pentru folosirea mai rațională a mijloacelor materiale și bă­nești, a forței de muncă. De fapt, prin cooperare se poa­te realiza mai lesne speciali­zarea. Organizarea consiliilor intercooperatiste de cooperare și specializare, stabilirea sar­cinilor acestora și dezvoltarea cooperării dintre întreprinde­rile agricole de stat și coope­rativele agricole se desprind ca măsuri de o mare însem­nătate, care vor determina o mai judicioasă utilizare a fon­dului funciar, „va asigura — așa cum spunea secretarul ge­neral al partidului — practica­rea unei agriculturi intensive, creșterea producției agricole". Un viu interes a stîrnit în rîndul cooperatorilor prevede­rea referitoare la introducerea unei noi forme de retribuire a muncii cooperatorilor — a­­cordul global. „Prin aceasta — așa cum arată tovarășul Nicolae Ceaușescu —, echipa sau brigada, fiecare lucrător, vor fi retribuiți în raport cun MIHAI SANDU președintele C.A.P. Dumbrăveni (Continuare in pagina a lll-a) V Atelierul de forjă de la Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava. In clișeu : muncitorul Amfiloche Roșca, lucrind la ciocanul pneumatic Foto , D. VINTILĂ Aplicarea în producție a u­­nor soluții eficiente având ca scop obținerea unor importan­te economii la prețul de cost, face obiectul unor importante acțiuni ale cadrelor tehnice de la Complexul de celuloza și hîrtie Suceava. Nu de multa vreme, la fabricarea sacilor se întrebuințează hîrtie extensibi­la Klupac. Soluția are ca efi­ciența obținerea, în decurs de un an, a 1,5 milioane lei e­­conomii la prețul de cost. O altă măsura, anume realiza­rea ambalajelor pentru anve­lope auto, din hîrtie bitumi­­nată cu inserție de reten, va permite obținerea, în cursul unui an, a 160.000 lei bene­ficii. MECANIZAREA COMPLEXA,­­condiție importantă a creșterii producției Interesul cu care au fost pri­mite de către toți cei care lu­crează în unitățile de mecani­zare a agriculturii măsurile ex­puse de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta ședință de lucru de la C.C. al P.C.R., denotă ci­ de puternic Stat ele ancorate în realitatea a­­griculturii noastre de azi. La izbînzile obținute în do­meniul mecanizării agricultu­rii, în cei 20 de ani care au trecut de la înființarea prime­lor întreprinderi de mecaniza­re a agriculturii, a contribuit, în mod hotărâtor, pe lingă a­­portul di­rect al miilor de trac­toriști, și efortul material de­pus de statul nostru în dota­rea agriculturii cu mijloace mecanizate dintre cele mai moderne. Este adevărat, însă, că în procesul muncii s-au ma­nifestat și neajunsuri, atît de ordin tehnic, dar mai ales or­ganizatoric. Iată de ce, perso­nal, ca unul ca­re lucrez de mulți ani în acest sector, am primit cu deosebită satisfacție vestea micșorării razei de ac­tivitate a întreprinderilor pen­tru mecanizarea agriculturii. Pînă acum, de pildă, noi a­­veam de lucrat aproximativ 15.000 hectare de teren arabil. In afara faptului că suprafața era destul de mare, dispersa­rea unităților deservite făcea nu rareori ca intervențiile noastre, mai ales în perioade­le de campanie, să se facă cu întîrzieri mari, uneori deve­nind chiar inoperante. Deser­virea unui număr mai restrâns de cooperative (suprafa­ța arabilă care va trebui să o lucrăm reducindu-se la mai Ing. ION DOGARU directorul I.M.A. Ilișești (Continuare în pagina a lll-a) Un grup de mecanizatori de la I.M.A. Ilișești citind expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu ff ® • Juriul concursului anual de programe educative — con­curs organizat­­ de Societatea de televiziune japoneza — a acordat premiul „Abe", scurt­­metrajului „Columna lui Tra­ian", prezentat de televiziu­nea română. Pelicula distinsă este reali­zată de Erika Petrușa și Ta­tiana Sireteanu, cu sprijinul istoricilor Dumitru Almaș și Hadrian Daicoviciu. • Laboratoarele Uzinei de fibre și îngrășăminte chimice din Sovinești au pus la dispo­ziția tehnicienilor din secțiile de producție o rețetă origina­lă de tratare a firelor artifi­ciale împotriva încărcării cu e­­lectricitate statică — rod al stu­diilor și experimentărilor cer­­cetâtorilor întreprinderii. Efec­tul economic al aplicării noii metode constă în reducerea cu 10 la sută a deșeurilor re­zultate din procesul de trata­re, creșterea calității fibrelor și firelor, îmbunătățirea tușeu­­lui produselor finite fabricate din lîna sintetică. Locuitorii orașului Gura Hu­morului n-au renunțat la pla­nurile lor. Pe măsură ce locali­tatea se dezvoltă economic și so­cial, masele, conduse de orga­nele locale de partid și de stat, înzestrează cu noi și importan­te valori edilitare , gospodărești. — N-am renunțat la ideea re­luării lucrărilor de construire a ștrandului, de terminare a în­diguirilor și consolidărilor de maluri, la alte importante obiec­tive, ne spunea, deunăzi, tovară­șul Daniel Catargiu, vicepreșe­dintele comitetului executiv al consiliului popular al orașului. Este cunoscut, și acest oraș fost lovit de furia apelor, ceea ce a modificat, în bună măsură, planul acțiunilor prin muncă pa­triotică. Și, cu toate acestea, a­­cum, după ce bilanțul a fost în­cheiat, se constată rezultate îm­bucurătoare. Comisia județeană, care a analizat la fața locului aspectul edilitario-gospodăresc al orașului, a acordat un punctaj de 1.465 față de 1.500 puncte maxim posibil. Este aceasta o apreciere demnă de laudă. Entu­ziasmul în acțiune al maselor a adăugat, numai în acest an, în­că o valoare de peste 2.500.000 lei zestrei gospdărești a orașului.­­ Către ce obiective v-ați con­centrat preocupările principale ? l-am solicitat pe interlocutor. — Se știe că anul acesta am dat în folosință sediul casei de cultură. Este un edificiu deose­bit de util, dar și frumos Condi­țiile create au permis ca, de cu­rând, aici să se joace primul spectacol de operă din istoria o­­rașului. A fost pusă în funcțiune etapa a doua a complexului co­mercial din centrul orașului, în care este concentrat cel mai ma­re volum al activității de apro­vizionare a populației. De ase­menea, am îndiguit ambele ma­luiri al­e pîriului Humor și am executat consolidări de maluri la albia râului Moldova. La toate acestea se adaugă lucrările obișnuite de gospodări­re a localității.­­ In ce constau ele i — Ne aflăm la răspîntia unor importante trasee turistice : spre cartierul Voroneț, spre Mă­năstirea Humorului, Cîmpu­­lung și Suceava. Grija pentru în­treținerea căilor de acces a fost concretizată în plantarea de plop piramidal, tei și trandafir pitic, refacerea, alinierea vopsirea gardurilor la imobile, în­și treținerea curățeniei generale. Pe arterele principale au fost con­struite o fîntînă arteziană și fîn­tînî în stil bucovinean , am în­grijit permanent parcurile publi­ce și zonele verzi. Prin lucrările de întreținere efectuate, străzi ca Nicolae Bălcescu, Ciprian Po­­rumbescu, V. I. Lenin, locotenent Viorel Marceanul­­ și altele au căpătat o înfățișare și mai plă­cută. Paralel cu acestea, s-a lu­crat la modernizarea sistemului de iluminat public și a stației centrale de plecare și sosire a autobuzelor. — Se poate vorbi de o expe­riență în problema organizării și conducerii întrecerii patriotice pe plan local ? — După părerea mea, se poa­te. Fără o experiență n-am fi cucerit, în 1966, locul I pe regiu­ne. Desigur, între timp, această experiență s-a îmbogățit, rezul­tatele concretizîndu-se în aspec­tul orașului. încă de la începutul anului, sesiunea consacrată dez­baterii planului muncii patrioti­ce a concretizat, în prezența co­misiilor permanente, comitetelor de cetățeni, a reprezentanților E. MOREA (Continuare în pagina a ll-a) DIN ACTIVITATEA CONSILIILOR POPULARE VALOAREA DE MILIOANE A ENTUZIASMULUI COLECTIV r­ ÎN ACEST NUMĂR , O hotărîre a Consiliului de Miniștri privind noile prețuri de l­a contractare și achiziționare­­­a cartofilor de toamnă­­ în pag. 2 ț • VIATA CULTURAL-ARTISTICA­­ • MEMENTO • MEMENTO In pag. 3 J întoarcerea delegației P.C.R. de la lucrările celui de-al X-lea Congres al P.M.S.R. Delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Paul Niculescu - Mizi, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care a luat parte la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Muncito­resc Socialist Ungar, s-a înapo­iat duminică dimineața în Ca­pitală. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Cîrcei, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Emil Bobu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim - se­cretar al Comitetului județean Suceava al P.C.R., și Dumitru Turcuș, ambasadorul Republicii Socialiste România la Budapes­ta. La sosire, pe peronul Gării de Nord, delegația a fost înt­­îm­pina­­tă de tovarășii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Vasile Po­top, Sile Rădulescu și Vasile Vlad, șefi de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Au fost de față Domokos Vé­kás, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al R. P. Ungare la Bucu­rești, și membri ai ambasadei. (Agerpres). ilustrare a intensității cu care se urmărește abordarea unor noi bazine forestiere, precum și a spiritului gospo­dăresc care predomină în exploatarea acestora, cifrele ce concretizează creșterea rețelei de drumuri forestiere în județul nostru, în cincina­lul care se încheie, sunt — prin ele însele — deosebit de concludente. Față de 1965, cînd pădurile sucevene erau străbătute de 900 km. dru­muri, în 1970 lungimea aces­tora însumează 1.690 km. Datorită unui asemenea spor, raportul kilometru de drum pe kilometru pătrat de fond s-a îmbunătățit, devenind aproape dublu : 0,326 în a­­cest an, față de 0,175 la în­ceputul cincinalului. Veritabil sistem vascular al pădurilor, drumurile forestiere asigură exploatarea și transportul optim al bogățiilor forestiere­­ și deschid, în același timp, porțile unor zone turistice de inedit pitoresc. ADUNĂRI DE ALEGERI LA GRUPELE SINDICALE Intre 1 și 20­­ întreprinderi, decembrie a.c) instituții și co­mune se vor desfășura adună­rile pentru dări de seamă și a­­legerii la grupele sindicale. Ele se înscriu ca eveniment deose­bit de important în viața mem­brilor de sindicat și constituie un nou prilej de a pune în evi­dență maturitatea și responsabi­litatea organelor­ sindicale, felul cum ele se preocupă de duce­rea la îndeplinire a mărețelor sarcini ce le revin în lumina do­cumentelor Congresului al X-lea al partidului. Alegerile sindicale din acest an trebuie să ducă la intensifi­carea eforturilor pentru ridica­rea­­ nivelului calitativ al mun­cii sindicale, corespunzător ce­rințelor actuale și de perspecti­vă, să generalizeze metodele bune folosite de birourile grupe­lor sindicale, în așa fel ca or­ganizațiile sindicale să întîmpi­­ne cu noi succese Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care va avea loc în luna martie 1971. Faptul că adunările dări de seamă și alegeri pentru ale grupelor sindicale se desfășoară la sfirșitul anului oferă premise favorabile pentru o analiză mul­tilaterală a activității desfășura­te în 1970, de a desprinde ceea ce este pozitiv în­ munca lor și, GRIGORE VOINESCU președintele Consiliului județean al sindicatelor Suceava mai ales, de a stabili modul în care vor trebui să acționeze în viitor pentru a-și aduce o mai mare contribuție la realizarea sarcinilor primului an al noului cincinal, la înfăptuirea progra­mului de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate. Adunările grupelor sindicale sînt chemate să asigure climatul op­tim de afirmare plenară a ini­țiativei maselor, de adîncire democrației muncitorești, să a­ a­nalizeze intr-un spirit de înaltă exigență și responsabilitate tot ceea ce s-a întreprins pînă a­­cum și să dea noi valențe activi­tății de viitor a grupelor sindica­le. Experiența anilor trecuți de­monstrează că eficiența adună­rilor pentru dări de seamă și ale­geri la grupele sindicale este determinată, în cea mai mare măsură, de activitatea pregăti­toare. Iată de ce se impune să se ia cele mai potrivite măsuri care să asigure alegerilor un înalt nivel de organizare și des­fășurare. Pe baza indicațiilor date de biroul executiv al consiliului ju­dețean al sindicatelor, comitete­le sindicatelor și-au întocmit planuri de acțiune, au eșalonat în mod judicios datele de des­fășurare a adunărilor, au repar­tizat pe grupe membrii lor și ai comitetelor sindicale de secții pentru a sprijini îndeaproape bunul mers al acestei acțiuni. De subliniat este orientarea multor comitete ale sindicatelor de a repartiza membrii lor cu mai multă experiență din muncă, pre­cum și pe cei ai comitetelor de direcție îndeosebi la acele gru­pe sindicale care, în cursul a­­nului, au întîmpinat greutăți în realizarea planului, unde s-au manifestat deficiențe în organi­zarea producției și a muncii, au avut loc abateri de la disciplină și unde necesită luarea unor mă­suri mai cuprinzătoare, care să asigure desfășurarea normală a activității productive, îmbunătăți­rea condițiilor de muncă și de viață ale salariaților. Dările de seamă ale birourilor grupelor sindicale și dezbaterile din adunări vor trebui să fie o­­rientate cu precădere spre pro­blematica diversă și complexă a pregătirii și asigurării condițiilor necesare înfăptuirii sarcinilor planului de stat pe 1971, pentru generalizarea experienței poziti­ve, dezvăluirea cauzelor care au generat unele neajunsuri și gă­sirea soluțiilor pentru eliminarea lor. Adunările trebuie să stimu­leze interesul participanților pen­tru depistarea și punerea în va­loare a noi rezerve de creștere a productivității muncii, de folo­sire judicioasă a forței de mun­că, a mijloacelor materiale bănești, în scopul ridicării mnve­­i­tului activității în toate domenii­le, al sporirii eficienței economi­ce. Pentru ca dezbaterile din a­­du­nări să fie cât mai bogate în învățăminte, e necesar ca dările de seamă să fie întocmite cu multă grijă și răspundere, să ridice probleme esențiale din activitatea organelor alese și a membrilor de sindicat. Ele tre­buie să fie rezultatul consultării unui cerc cu­ mai larg de mem­bri de sindicat, rodul gîndirii și acțiunii întregului birou al gru­pei sindicale. Lipsurile care s-au manifestat anul trecut la adună­rile unor grupe sindicale de la Grupul de șantiere Suceava, IMA (Continuare în pagina a lll-a) • în aula Institutului pedagogic de 3 ani din Suceava a avut loc recent simpozionul cu tem­a : „Nicolae Iorga - istoric și patriot militant". Cu acest prilej, despre viața și activitatea marelui sa­vant au vorbit prof. univ. dr. docent N. Cori­ani, lector univ. Adrian Petroaie, lector univ. N. Ursu­­lescui, lector univ. M. Iordache și prof. Constantin Chindea. La această manifestare, organizată cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la moartea lui N. Iorga, au participat un nu­măr mare de studenți și cadre didactice de la institut. • O brigadă științifică s-a în­ti­lnit, zilele trecute, cu sa­lariații de la FILCOOP Gura Humorului. Profesorul Silvestru Strugaru, muzeograful Constantin Scorțaru și Dumitru Miha­­laș, metodist la casa de cultură, au vorbit despre „Cosmo­sul și tainele lui", „însemnătatea păstrării tradițiilor" și, res­pectiv, „Originea Carpaților". I

Next