Zori Noi, martie 1971 (Anul 24, nr. 7214-7239)

1971-03-02 / nr. 7214

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7214 marți 2 martie 1971 4 pagini 30 bani IN ACEST NUMĂR: SPORT « SPORT CONTRAPUNCT I­ I*I i • D i a I o g ----------------­-------------------------------------------------------------- | i é MEMENTO — MEMENTO j în pag. 3 __________________l în pag. 2 DIN CRONICA MARILOR ÎNFĂPTUIRI IN PERIOADA 1966-1970 AU FOST CONSTRUITE LA ORAȘE ȘI SATE APROAPE Telex t Duminica seara, a luat sfirțit perioada de probe com­plexe la cel de-al 3-lea agre­gat din cadrul Centralei hi­droelectrice „Porțile de Fier", astfel că, în prezent, acesta este socotit in sarcina de pro­ducție. El a ajuns la un po­tențial funcțional egal cu cel al agregatelor date anterior in exploatare, fapt ce face ca economia naționala sa pri­mească acum de la Porțile de Fier, in 24 de ore, circa 4 mi­lioane kWh, energie electrica, cantitate superioară celei pe care o furnizau zilnic, în 1938, toate centralele electrice e­­xistente in România. • Un sătean din localitatea Mânastioara, comuna Fitio­­nești, județul Vrancea, a des­coperit, din întimplare, un va­loros tezaur de monede roma­ne. Arheologii de la Muzeul din Focșani au stabilit ca mo­nedele sunt emise între anii 146 î.e.n. și 16 e.n., ceea ce dovedește stabilitatea relații­lor comerciale ale triburilor geto - dacice din Moldova eu r . „Pentru dezvoltarea gos­podăriei comunale, in anii cincinalului au fost aloca­te investiții în valoare de 6,8 miliarde lei, depășin­­du-se prevederile planului cu 8,9 la sută. Au fost rea­lizate noi capacități și ex­tinse instalațiile existente de alimentare cu apă din ora­șe, cantitatea de apă po­tabilă distribuită fiind in 1970 cu 76 la sută mai mare ca in 1965 , rețeaua de apă potabilă a fost ex­tinsă in anii cincinalului cu aproape 1.450 km., iar rețeaua conductelor de canalizare cu aproape 950 km. S-au asigurat condi­ții mai bune în domeniul transportului orășenesc in comun, parcul de vehicu­le crescînd cu 40 la sută. Cincinalul 1966-1970 a marcat un nou pas înain­te pe drumul făuririi unor condiții de trai demne de eforturile eroice și pline de abnegație ale oameni­lor muncii in edificarea orînduirii socialiste“.­­ (Din Comunicatul cu­­ privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico - socială a Republicii Socialiste Ro­mânia în perioada 1966 _____­ MANIFESTARI CONSACRATE SEMICENTE­NARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN In pagina a lii-a In sectorul bobinat al Fabricii de tricotaje „Zimbrul" din Suceava Foto­­ I. MÎNDRESCU „Ocolul țarii în opt luni“ Două reprezentative excelent pregătite După cele cinci luni care au trecut de la debutul noului concurs televizat dedicat sărbătoririi semicentenarului Partidului Comunist Român și intitulat „Ocolul țării în opt luni“, aseară am revăzut, pe micul ecran,­­ în transmisie directă de la Ga­lați - temerarul echipaj sucevean, care la cea dinții intilnire competițională, ce a avut loc in sala Casei de cultură a sin­dicatelor din municipiul nostru, a deschis seria câștigătorilor la prima etapă a acestei populare confruntări. In prima etapă de concurs, la care au participat 40 de reprezentative, aparținînd tuturor județelor și municipiului Bucu­rești, au fost calificate, după cum se știe, zece echipe. Așadar, în frontul restrîns al celei de a doua etape, echipa Sucevei s-a întilnit cu un colectiv bine pregătit - cel din Galați. Temeinica stăpinire a bibliografiei, răspu­darea cu care au abordat aceas­tă pasionantă confruntare cu caracterizat ambele echipaje, care s-au întrecut pe ele însele prin frumusețea și exactitatea răs­punsurilor date la toate întrebările de bază și de baraj. Trage­rea la sorți a fost, insă, de partea reprezentativei județului Galați. Pentru afirmarea competenței și deosebitei seriozități dove­dite în această întrecere tinerească, membrii reprezentativei su­cevene -prof. Aurelia Bădeliță, ing. Vasile Țăranu și prof. David Colomeischi — merită sincere felicitări. bună dreptate se afir­mă că în județul Suceava cincinalul precedent a fost în primul rînd un cincinal al minerilor, fiindcă în a­­cest domeniu, al valorifică­rii zăcămintelor subpămîn­­tene, al deschiderii de vaste orizonturi în inima de pia­tră a munților s-au înregis­trat izbinzi și ritmuri deo­sebit de înalte. Investițiile pentru dezvoltarea capacită­ților de extracție a metale­lor neferoase se ridică la 681 milioane lei. In 1970, producția a fost de 4,2 ori mai mare față de cea obți­nută în 1965. Menționăm doar aceste două repere dintr-o scînteie­­toare constelație sprijinită pe crestele munților, de la Leșu Ursului spre Iacobeni, spre Călimani, iar de acolo la Fundu Moldovei. Contem­­plîndu-i contururile, ne gin­­dim că între toate aceste a­­șezări, mai vechi și mai noi, înrudirea unei combustii a­șeză­r­i adinei, sufletești și organi­ce. Urcăm spre unul din cen­trele tinere ale constelației miniere din județul Suceava. La Fundu Moldovei, pe plat­forma străjuită de înălțimi pitorești, Dealul Colacu, Dealul Negru, Arseneasa, te intimpină ecouri și zgomote de mori care macină roca dură, foșnetele lichide pur­­tind în inflexiunile lor cu­lorile grave ale pămîntului de sub munți, ale bulgărilor smulși din întuneric, intrați intr-un continuu proces de decantare. Intuim exploziile îndepărtate, din adincuri, frămîntînd tăria minereului. Silueta uzinei de preparare marchează peisajul de ob­cini și brazi ca un accent major al contemporaneită­ții. A existat aici, încă de di­naintea primului război mondial, rudimentul unei exploatări socotită nerenta­bilă, lăsată în paragină vre­me de decenii, cu cîteva bie­te galerii surpate și inunda­te. Pe această temelie fira­vă a crescut, în anii din urmă, o modernă exploatare minieră. Dimensiunile unei etape istorice care a statornicit perspective largi pentru pu­nerea în valoare a tuturor bogățiilor naturale, pentru libera afirmare a energiilor creatoare, sunt evidente și-n această veche așezare de pe apa Moldovei. Exploatarea minieră de la Fundu Moldo­vei e rodul cincinalului pre­cedent. In platoșa muntelui s-au tăiat zeci de kilometri de galerii, o vastă arbores­centă subterană, înzestrată cu mașini de extracție, cu locomotive de mină electri­ce, întărită cu puternice arcuri de fier, asigurată cu aer condiționat, cu apă po­tabilă și puncte medicale. GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a.1) BIOGRAFII CONTEMPORANE REPORTAJ CU PASIUNEA ȘI GRAVITATEA — RĂSPUNDERII — n Lin ■ • De currînd, la casa de cul­tură a sindicatelor, s-a desfășu­rat o seară cultural - distractivă pentru tineret, organizată de co­mitetul municipal al U.T.C. In pri­ma parte a programului, a avut loc o discuție metodică despre munca de propagandă desfășu­rată de către organizația U.T.C. Tovarășii Axinia Turcu, Constan­tin Strugariu, secretari ai comi­tetului municipal U.T.C., și Mi­­hai Darian, secretarul comitetu­lui U.T.C. de la „Străduința“, s-au referit la stilul de muncă al organizației U.T.C., privind modul de organizare a informă­rilor politice, a întîlnirilor cu acti­viști de partid și de stat, a pro­gramelor cultural - distractive, venind, prin aceasta, în sprijinul muncii, desfășurate de comisiile de propagandă ale organizații­lor de bază. In continuare, ute­­ciștii prezenți au participat la o seară cultural - distractivă mo­del. In programul acesteia au fost și cîteva concursuri care au constituit un bun prilej de verifi­care a cunoștințelor privind di­verse domenii. Câștigătorilor li s-au acordat premii. I O importantă victorie a forțelor democratice Partidul Comunist Român, întregul nostru popor dau o înaltă prețuire tradițiilor re­voluționare și democratice, cinstesc momentele ce au mar­cat pagini înălțătoare în car­tea scumpă a istoriei patriei. O asemenea pagină a fost în­scrisă, cu 35 de ani în urmă, în februarie 1936, de către muncitorimea, țărănimea și in­telectualitatea hunedoreană și mehedințeană, de către forțe­le democratice, antifasciste, sub îndrumarea directă a co­muniștilor. Este vorba de vic­toria frontului comun demo­cratic în alegerile parlamen­tare parțiale din județele Hu­nedoara și Mehedinți. Ea a consfințit, mai presus de toa­te, hotărîrea fermă a maselor largi de la orașe și sate de a lupta pentru apărarea dreptu­rilor și libertăților democrati­ce, împotriva pericolului fas­cist, de a asigura dezvoltarea țării pe calea democrației, a independenței naționale, pă­cii și progresului. Apropierea marii sărbători de la 8 Mai este un nou prilej pentru a reliefa meritul Parti­dului Comunist Român, care deși își desfășura activitatea în condiții de cruntă teroare, în ilegalitate, a putut totuși găsi resursele și mijloacele necesare pentru gruparea și unirea forțelor într-un front larg , democratice, progre­siste, patriotice, de a fi înde­plinit un rol esențial în rea­lizarea unității lor de acțiune, pe baza unor țeluri comune, corespunzătoare fundamentale ale intereselor patriei și poporului muncitor. Puternicele bătălii de clasă din anii crizei economice, care au­ culminat cu luptele mun­citorimii ceferiste și petrolis­te din ianuarie — februarie 1933, organizate și conduse de partidul comunist, oferiseră autorităților burghezo - moșie­rești expr­esia notăririi de luptă a maselor muncitoare împotriva exploatării capita­liste, a subjugării imperia­liste și dominației monopolu­rilor străine, pentru democra­ție, libertate socială și națio­nală. Sub impulsul acestor lupte, de pe urma cărora par­tidul comunist ieșise cu un și mai mare prestigiu în rîndul FILE DE ISTORIE maselor, în întreaga țară are loc o afirmare crescîndă a for­țelor democratice, patriotice, antifasciste. Totodată, însă, în aceeași perioadă, sporește și pericolul fascismului. Pe sce­na vieții politice, organiza­țiile fasciste, susținute, spriji­nite și încurajate fățiș de Ger­mania hitleristă, se manifestă cu agresivitate din ce în ce mai mare. In aceste împrejurări deo­sebit de grele, Partidul Comu­nist Român și-a concentrat eforturile spre desfășurarea unei largi activități de masă, spre dezvoltarea și consolida­rea contactelor și legăturilor cu diverse organizații, grupări și forțe politice care puteau să-și aducă aportul la realiza­rea unui front comun de lup­tă pentru stăvilirea pericolului fascist intern, în creștere, pen­tru strîngerea laolaltă‘a forțe­lor sociale ‘ interesate în pro­pășirea democratică a țării, în salvgardarea independenței și suveranității naționale. Imbo­­gățindu-și experiența, îmbi­­nînd metodele ilegale de lup­tă cu cele legale și semilegale, în perioada acestor ani de grea cumpănă, partidul a creat, condus sau influențat un șir de organizații cu caracter de masă, prin care s-a reușit lăr­girea legaturilor c­u diferite pături ale opiniei publice, a­­tragerea de noi forțe și cate­gorii sociale în lupta antifas­cistă, a stabilit și lărgit legă­turi cu diferite fracțiuni ale forțelor politice burgheze, cu un mare număr de persona­lități cu orientare democrati­că, patriotică. Ideea unirii forțelor demo­cratice într-un front popular antifascist cunoaște primele succese în toamna anului 1935. La 24 septembrie 1935, repre­zentanții Frontului Plugarilor — organizație democratică a țărănimii, înființată în 1933 — și ai Uniunii oamenilor muncii maghiari (MADOSZ), pe baza unei platforme comu­ne, au încheiat la Băcia (Hu­nedoara) un acord de colabo­rare împotriva fascismului. Pasul următor pe calea creă­rii frontului democratic anti­fascist l-a constituit acordul încheiat în ziua de 25 noiem­brie 1935, la București, între „Blocul pentru apărarea liber­tăților democratice" și Partidul Socialist (Popovici). Răspunzînd chemării P.C.R., reprezentanții organizațiilor semnatare ale acestor acorduri, întruniți la Țebea (județul Hu­nedoara), au semnat la 6 de­cembrie 1935, lingă mormîn­­tul lui Avram Iancu și goru­nul lui Horia, textul unui a­­cord de luptă democratică an­tifascistă. Cu acest prilej, în întreg județul au avut loc mari întruniri antifasciste, cu participarea a mii de munci­tori, țărani, precum și intelec­tuali din partea locului ori so­siți din alte județe ale țării. La aceste întruniri au luat cu­ CONSTANTIN DRĂGUȘIN (Continuare în pagina a lll-a) Transporturilor, domeniu vi­tal al economiei, se revin, de la o etapă la alta, sarcini tot mai mari, ele condiționînd, în­­tr-o însemnată măsură, înde­plinirea sarcinilor de produc­ție. Referindu-ne la transpor­turile pe calea ferată, care o­­cupă un loc principal în an­samblul acestui sector, se cu­vine să analizăm, acum, la în­ceputul noului cincinal, cum am știut să folosim pînă-n prezent condițiile asigurate pentru continua îmbunătățire a traficului de mărfuri și ce trebuie să facem în continuare pe această linie pentru a ga­ranta realizarea unor impor­tanți indicatori economici județului. Știut este că, de mo­ti­vul în care se folosește vago­nul, mijloc de bază în traficul feroviar, depind calitatea ac­tivității C.F.R., efectuarea la timp și integrală a sarcinilor ce-i revin. Apare, deci, evi­dentă necesitatea fructificării tuturor posibilităților pentru utilizarea completă și eficien­tă a vagoanelor. Analizînd a­­tent, prin prisma acestei ce­rințe, bilanțul activității Re­gulatorului de circulație a mărfurilor Suceava în 1970, putem conchide că, pe funda­lul unor eforturi însemnate, al unor rezultate satisfăcătoare, apar destule distonanțe, destu­le împrejurări în care cererile beneficiarilor n-au fost satis­făcute în condiții optime. E­­locvente în acest sens sunt ne­­realizările înregistrate de R.C.M., la finea anului, la unii indicatori importanți ca: zone expediate, încărcătura statică, rulajul vagonului de marfă și staționarea vagoane­lor în tranzit cu manevră. In spatele acestor nerealizări se ascund însemnatele restanțe la transportul mărfurilor, în pri­mul rînd, perpetuate de la o decadă la alta, de la o lună la alta, mai ales în relațiile con­tractuale cu principalii bene­ficiari — C.E.I.S. Suceava, combinatul minier, unitățile de industrie locală ș.a. Deși înțelegerile încheiate între parteneri prevăd o eșalonare ritmică a asigurării vagoane­lor, nu puține au fost cazuri­le în care acestea au fost puse la dispoziție în mod cu totul întîmplător, fără a se avea în vedere cerințele concrete ale beneficiarilor. Lăsînd la o parte unele cau­ze obiective, îmbrățișate cu predilecție atunci cînd se a­­junge la situații necorespun­zătoare, considerăm necesar a arăta că aspectele negative în­registrate în dirijarea trans­porturilor de marfă au la ba­ză insuficienta preocupare a organizațiilor de partid și a organelor administrative CFR de pe teritoriul județului pentru organizarea corespun­zatoare a activității,, carențele constatate în disciplina „de fier" — pe care o așteptăm, de fapt, de la toți salariații aces­tui important sector de deser­vire. Astfel, datorită necolaboră­­rii permanente a operatorilor compartimentelor R.C.M., de multe ori fazele proceselor tehnologice, specifice diverse­lor activități din stații, nu sunt dirijate rațional, așa cum­ nici trenurile suplimentare necesare nu sunt programate judicios. Nu întotdeauna aleg vagoanele potrivit carac­te­teristicilor mărfurilor ce ur­mează a fi încărcate, pentru o cît mai judicioasă utilizare a capacității lor. Pe de altă par­te, datorită superficialității unor șefi de stații, sunt nume­roase cazurile în care se con­stată punerea vagoanelor descărcare - încărcare cu în­la târziere, fapt ce conduce la depășirea nejustificată a sta­ționărilor. Unii dintre șefii u­­nităților C.F.R. de pe teritoriul județului au relații neprinci­piale cu beneficiarii, tolerează indisciplina la salariații din subordine. Aceasta determină nerespectarea instrucțiunilor în vigoare, dezorganizarea ac­tivității, întîrzierea în realiza­rea sarcinilor. Exemplul cel mai elocvent îl oferă Comple­xul C.F.R. Dornești, unde ati­tudinea șefilor de unități față de abaterile salariaților este îngăduitoare, unde reluarea unor măsuri bine gîndite pen­tru eliminarea unor deficien­țe, imediat ce se constată a­­cestea, a creat unor salariați impresia că pot să-și desfă­șoare activitatea după bunul plac, să rezolve numai sarci­nile ce le convin, să aibă ati­tudini necorespunzătoare față de conducerea complexului. Și exemplele pot fi continuate. Ing. AUREL CHIFAN de la comisia economică a comitetului județean de partid (Continuare in pagina a ll-a) Folosirea rațională a parcului de vagoane-„cheia“ eficienței în transportul feroviar • I - „ . : U.M.T.F. Gura Humorului. Doi dintre mecanicii mo­­toriști fruntași în producție : R. Macovei și Gh. Bereca Foto : I .MÎNDRU w

Next