Zori Noi, martie 1971 (Anul 24, nr. 7214-7239)
1971-03-02 / nr. 7214
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7214 marți 2 martie 1971 4 pagini 30 bani IN ACEST NUMĂR: SPORT « SPORT CONTRAPUNCT I I*I i • D i a I o g ------------------------------------------------------------------------------ | i é MEMENTO — MEMENTO j în pag. 3 __________________l în pag. 2 DIN CRONICA MARILOR ÎNFĂPTUIRI IN PERIOADA 1966-1970 AU FOST CONSTRUITE LA ORAȘE ȘI SATE APROAPE Telex t Duminica seara, a luat sfirțit perioada de probe complexe la cel de-al 3-lea agregat din cadrul Centralei hidroelectrice „Porțile de Fier", astfel că, în prezent, acesta este socotit in sarcina de producție. El a ajuns la un potențial funcțional egal cu cel al agregatelor date anterior in exploatare, fapt ce face ca economia naționala sa primească acum de la Porțile de Fier, in 24 de ore, circa 4 milioane kWh, energie electrica, cantitate superioară celei pe care o furnizau zilnic, în 1938, toate centralele electrice existente in România. • Un sătean din localitatea Mânastioara, comuna Fitionești, județul Vrancea, a descoperit, din întimplare, un valoros tezaur de monede romane. Arheologii de la Muzeul din Focșani au stabilit ca monedele sunt emise între anii 146 î.e.n. și 16 e.n., ceea ce dovedește stabilitatea relațiilor comerciale ale triburilor geto - dacice din Moldova eu r . „Pentru dezvoltarea gospodăriei comunale, in anii cincinalului au fost alocate investiții în valoare de 6,8 miliarde lei, depășindu-se prevederile planului cu 8,9 la sută. Au fost realizate noi capacități și extinse instalațiile existente de alimentare cu apă din orașe, cantitatea de apă potabilă distribuită fiind in 1970 cu 76 la sută mai mare ca in 1965 , rețeaua de apă potabilă a fost extinsă in anii cincinalului cu aproape 1.450 km., iar rețeaua conductelor de canalizare cu aproape 950 km. S-au asigurat condiții mai bune în domeniul transportului orășenesc in comun, parcul de vehicule crescînd cu 40 la sută. Cincinalul 1966-1970 a marcat un nou pas înainte pe drumul făuririi unor condiții de trai demne de eforturile eroice și pline de abnegație ale oamenilor muncii in edificarea orînduirii socialiste“. (Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico - socială a Republicii Socialiste România în perioada 1966 _____ MANIFESTARI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN In pagina a lii-a In sectorul bobinat al Fabricii de tricotaje „Zimbrul" din Suceava Foto I. MÎNDRESCU „Ocolul țarii în opt luni“ Două reprezentative excelent pregătite După cele cinci luni care au trecut de la debutul noului concurs televizat dedicat sărbătoririi semicentenarului Partidului Comunist Român și intitulat „Ocolul țării în opt luni“, aseară am revăzut, pe micul ecran, în transmisie directă de la Galați - temerarul echipaj sucevean, care la cea dinții intilnire competițională, ce a avut loc in sala Casei de cultură a sindicatelor din municipiul nostru, a deschis seria câștigătorilor la prima etapă a acestei populare confruntări. In prima etapă de concurs, la care au participat 40 de reprezentative, aparținînd tuturor județelor și municipiului București, au fost calificate, după cum se știe, zece echipe. Așadar, în frontul restrîns al celei de a doua etape, echipa Sucevei s-a întilnit cu un colectiv bine pregătit - cel din Galați. Temeinica stăpinire a bibliografiei, răspudarea cu care au abordat această pasionantă confruntare cu caracterizat ambele echipaje, care s-au întrecut pe ele însele prin frumusețea și exactitatea răspunsurilor date la toate întrebările de bază și de baraj. Tragerea la sorți a fost, insă, de partea reprezentativei județului Galați. Pentru afirmarea competenței și deosebitei seriozități dovedite în această întrecere tinerească, membrii reprezentativei sucevene -prof. Aurelia Bădeliță, ing. Vasile Țăranu și prof. David Colomeischi — merită sincere felicitări. bună dreptate se afirmă că în județul Suceava cincinalul precedent a fost în primul rînd un cincinal al minerilor, fiindcă în acest domeniu, al valorificării zăcămintelor subpămîntene, al deschiderii de vaste orizonturi în inima de piatră a munților s-au înregistrat izbinzi și ritmuri deosebit de înalte. Investițiile pentru dezvoltarea capacităților de extracție a metalelor neferoase se ridică la 681 milioane lei. In 1970, producția a fost de 4,2 ori mai mare față de cea obținută în 1965. Menționăm doar aceste două repere dintr-o scînteietoare constelație sprijinită pe crestele munților, de la Leșu Ursului spre Iacobeni, spre Călimani, iar de acolo la Fundu Moldovei. Contemplîndu-i contururile, ne gindim că între toate aceste așezări, mai vechi și mai noi, înrudirea unei combustii așezări adinei, sufletești și organice. Urcăm spre unul din centrele tinere ale constelației miniere din județul Suceava. La Fundu Moldovei, pe platforma străjuită de înălțimi pitorești, Dealul Colacu, Dealul Negru, Arseneasa, te intimpină ecouri și zgomote de mori care macină roca dură, foșnetele lichide purtind în inflexiunile lor culorile grave ale pămîntului de sub munți, ale bulgărilor smulși din întuneric, intrați intr-un continuu proces de decantare. Intuim exploziile îndepărtate, din adincuri, frămîntînd tăria minereului. Silueta uzinei de preparare marchează peisajul de obcini și brazi ca un accent major al contemporaneității. A existat aici, încă de dinaintea primului război mondial, rudimentul unei exploatări socotită nerentabilă, lăsată în paragină vreme de decenii, cu cîteva biete galerii surpate și inundate. Pe această temelie firavă a crescut, în anii din urmă, o modernă exploatare minieră. Dimensiunile unei etape istorice care a statornicit perspective largi pentru punerea în valoare a tuturor bogățiilor naturale, pentru libera afirmare a energiilor creatoare, sunt evidente și-n această veche așezare de pe apa Moldovei. Exploatarea minieră de la Fundu Moldovei e rodul cincinalului precedent. In platoșa muntelui s-au tăiat zeci de kilometri de galerii, o vastă arborescentă subterană, înzestrată cu mașini de extracție, cu locomotive de mină electrice, întărită cu puternice arcuri de fier, asigurată cu aer condiționat, cu apă potabilă și puncte medicale. GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a.1) BIOGRAFII CONTEMPORANE REPORTAJ CU PASIUNEA ȘI GRAVITATEA — RĂSPUNDERII — n Lin ■ • De currînd, la casa de cultură a sindicatelor, s-a desfășurat o seară cultural - distractivă pentru tineret, organizată de comitetul municipal al U.T.C. In prima parte a programului, a avut loc o discuție metodică despre munca de propagandă desfășurată de către organizația U.T.C. Tovarășii Axinia Turcu, Constantin Strugariu, secretari ai comitetului municipal U.T.C., și Mihai Darian, secretarul comitetului U.T.C. de la „Străduința“, s-au referit la stilul de muncă al organizației U.T.C., privind modul de organizare a informărilor politice, a întîlnirilor cu activiști de partid și de stat, a programelor cultural - distractive, venind, prin aceasta, în sprijinul muncii, desfășurate de comisiile de propagandă ale organizațiilor de bază. In continuare, uteciștii prezenți au participat la o seară cultural - distractivă model. In programul acesteia au fost și cîteva concursuri care au constituit un bun prilej de verificare a cunoștințelor privind diverse domenii. Câștigătorilor li s-au acordat premii. I O importantă victorie a forțelor democratice Partidul Comunist Român, întregul nostru popor dau o înaltă prețuire tradițiilor revoluționare și democratice, cinstesc momentele ce au marcat pagini înălțătoare în cartea scumpă a istoriei patriei. O asemenea pagină a fost înscrisă, cu 35 de ani în urmă, în februarie 1936, de către muncitorimea, țărănimea și intelectualitatea hunedoreană și mehedințeană, de către forțele democratice, antifasciste, sub îndrumarea directă a comuniștilor. Este vorba de victoria frontului comun democratic în alegerile parlamentare parțiale din județele Hunedoara și Mehedinți. Ea a consfințit, mai presus de toate, hotărîrea fermă a maselor largi de la orașe și sate de a lupta pentru apărarea drepturilor și libertăților democratice, împotriva pericolului fascist, de a asigura dezvoltarea țării pe calea democrației, a independenței naționale, păcii și progresului. Apropierea marii sărbători de la 8 Mai este un nou prilej pentru a reliefa meritul Partidului Comunist Român, care deși își desfășura activitatea în condiții de cruntă teroare, în ilegalitate, a putut totuși găsi resursele și mijloacele necesare pentru gruparea și unirea forțelor într-un front larg , democratice, progresiste, patriotice, de a fi îndeplinit un rol esențial în realizarea unității lor de acțiune, pe baza unor țeluri comune, corespunzătoare fundamentale ale intereselor patriei și poporului muncitor. Puternicele bătălii de clasă din anii crizei economice, care au culminat cu luptele muncitorimii ceferiste și petroliste din ianuarie — februarie 1933, organizate și conduse de partidul comunist, oferiseră autorităților burghezo - moșierești expresia notăririi de luptă a maselor muncitoare împotriva exploatării capitaliste, a subjugării imperialiste și dominației monopolurilor străine, pentru democrație, libertate socială și națională. Sub impulsul acestor lupte, de pe urma cărora partidul comunist ieșise cu un și mai mare prestigiu în rîndul FILE DE ISTORIE maselor, în întreaga țară are loc o afirmare crescîndă a forțelor democratice, patriotice, antifasciste. Totodată, însă, în aceeași perioadă, sporește și pericolul fascismului. Pe scena vieții politice, organizațiile fasciste, susținute, sprijinite și încurajate fățiș de Germania hitleristă, se manifestă cu agresivitate din ce în ce mai mare. In aceste împrejurări deosebit de grele, Partidul Comunist Român și-a concentrat eforturile spre desfășurarea unei largi activități de masă, spre dezvoltarea și consolidarea contactelor și legăturilor cu diverse organizații, grupări și forțe politice care puteau să-și aducă aportul la realizarea unui front comun de luptă pentru stăvilirea pericolului fascist intern, în creștere, pentru strîngerea laolaltă‘a forțelor sociale ‘ interesate în propășirea democratică a țării, în salvgardarea independenței și suveranității naționale. Imbogățindu-și experiența, îmbinînd metodele ilegale de luptă cu cele legale și semilegale, în perioada acestor ani de grea cumpănă, partidul a creat, condus sau influențat un șir de organizații cu caracter de masă, prin care s-a reușit lărgirea legaturilor cu diferite pături ale opiniei publice, atragerea de noi forțe și categorii sociale în lupta antifascistă, a stabilit și lărgit legături cu diferite fracțiuni ale forțelor politice burgheze, cu un mare număr de personalități cu orientare democratică, patriotică. Ideea unirii forțelor democratice într-un front popular antifascist cunoaște primele succese în toamna anului 1935. La 24 septembrie 1935, reprezentanții Frontului Plugarilor — organizație democratică a țărănimii, înființată în 1933 — și ai Uniunii oamenilor muncii maghiari (MADOSZ), pe baza unei platforme comune, au încheiat la Băcia (Hunedoara) un acord de colaborare împotriva fascismului. Pasul următor pe calea creării frontului democratic antifascist l-a constituit acordul încheiat în ziua de 25 noiembrie 1935, la București, între „Blocul pentru apărarea libertăților democratice" și Partidul Socialist (Popovici). Răspunzînd chemării P.C.R., reprezentanții organizațiilor semnatare ale acestor acorduri, întruniți la Țebea (județul Hunedoara), au semnat la 6 decembrie 1935, lingă mormîntul lui Avram Iancu și gorunul lui Horia, textul unui acord de luptă democratică antifascistă. Cu acest prilej, în întreg județul au avut loc mari întruniri antifasciste, cu participarea a mii de muncitori, țărani, precum și intelectuali din partea locului ori sosiți din alte județe ale țării. La aceste întruniri au luat cu CONSTANTIN DRĂGUȘIN (Continuare în pagina a lll-a) Transporturilor, domeniu vital al economiei, se revin, de la o etapă la alta, sarcini tot mai mari, ele condiționînd, într-o însemnată măsură, îndeplinirea sarcinilor de producție. Referindu-ne la transporturile pe calea ferată, care ocupă un loc principal în ansamblul acestui sector, se cuvine să analizăm, acum, la începutul noului cincinal, cum am știut să folosim pînă-n prezent condițiile asigurate pentru continua îmbunătățire a traficului de mărfuri și ce trebuie să facem în continuare pe această linie pentru a garanta realizarea unor importanți indicatori economici județului. Știut este că, de motivul în care se folosește vagonul, mijloc de bază în traficul feroviar, depind calitatea activității C.F.R., efectuarea la timp și integrală a sarcinilor ce-i revin. Apare, deci, evidentă necesitatea fructificării tuturor posibilităților pentru utilizarea completă și eficientă a vagoanelor. Analizînd atent, prin prisma acestei cerințe, bilanțul activității Regulatorului de circulație a mărfurilor Suceava în 1970, putem conchide că, pe fundalul unor eforturi însemnate, al unor rezultate satisfăcătoare, apar destule distonanțe, destule împrejurări în care cererile beneficiarilor n-au fost satisfăcute în condiții optime. Elocvente în acest sens sunt nerealizările înregistrate de R.C.M., la finea anului, la unii indicatori importanți ca: zone expediate, încărcătura statică, rulajul vagonului de marfă și staționarea vagoanelor în tranzit cu manevră. In spatele acestor nerealizări se ascund însemnatele restanțe la transportul mărfurilor, în primul rînd, perpetuate de la o decadă la alta, de la o lună la alta, mai ales în relațiile contractuale cu principalii beneficiari — C.E.I.S. Suceava, combinatul minier, unitățile de industrie locală ș.a. Deși înțelegerile încheiate între parteneri prevăd o eșalonare ritmică a asigurării vagoanelor, nu puține au fost cazurile în care acestea au fost puse la dispoziție în mod cu totul întîmplător, fără a se avea în vedere cerințele concrete ale beneficiarilor. Lăsînd la o parte unele cauze obiective, îmbrățișate cu predilecție atunci cînd se ajunge la situații necorespunzătoare, considerăm necesar a arăta că aspectele negative înregistrate în dirijarea transporturilor de marfă au la bază insuficienta preocupare a organizațiilor de partid și a organelor administrative CFR de pe teritoriul județului pentru organizarea corespunzatoare a activității,, carențele constatate în disciplina „de fier" — pe care o așteptăm, de fapt, de la toți salariații acestui important sector de deservire. Astfel, datorită necolaborării permanente a operatorilor compartimentelor R.C.M., de multe ori fazele proceselor tehnologice, specifice diverselor activități din stații, nu sunt dirijate rațional, așa cum nici trenurile suplimentare necesare nu sunt programate judicios. Nu întotdeauna aleg vagoanele potrivit caracteteristicilor mărfurilor ce urmează a fi încărcate, pentru o cît mai judicioasă utilizare a capacității lor. Pe de altă parte, datorită superficialității unor șefi de stații, sunt numeroase cazurile în care se constată punerea vagoanelor descărcare - încărcare cu înla târziere, fapt ce conduce la depășirea nejustificată a staționărilor. Unii dintre șefii unităților C.F.R. de pe teritoriul județului au relații neprincipiale cu beneficiarii, tolerează indisciplina la salariații din subordine. Aceasta determină nerespectarea instrucțiunilor în vigoare, dezorganizarea activității, întîrzierea în realizarea sarcinilor. Exemplul cel mai elocvent îl oferă Complexul C.F.R. Dornești, unde atitudinea șefilor de unități față de abaterile salariaților este îngăduitoare, unde reluarea unor măsuri bine gîndite pentru eliminarea unor deficiențe, imediat ce se constată acestea, a creat unor salariați impresia că pot să-și desfășoare activitatea după bunul plac, să rezolve numai sarcinile ce le convin, să aibă atitudini necorespunzătoare față de conducerea complexului. Și exemplele pot fi continuate. Ing. AUREL CHIFAN de la comisia economică a comitetului județean de partid (Continuare in pagina a ll-a) Folosirea rațională a parcului de vagoane-„cheia“ eficienței în transportul feroviar • I - „ . : U.M.T.F. Gura Humorului. Doi dintre mecanicii motoriști fruntași în producție : R. Macovei și Gh. Bereca Foto : I .MÎNDRU w