Zori Noi, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7240-7265)

1971-04-01 / nr. 7240

* <JL 21‘A £ i PROLETARI DIN TOATE' TARILE. UNm-VAI Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7240­­ joi 1 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații —­ 10764 Agrară, administrație — 11995 EXPERIENȚĂ §1 PREOCUPĂRI PRIVIND CULTURA CARTOFULUI Factori determinanți ai eficienței Cîștigîndu-și un bun renu­me în cultivarea cartofului, lucrătorii fermei de stat Sinăuți au reușit ca, chiar în condiții mai vitrege de climă, să ob­țină producții superioare mul­tor unități din județ. Referindu-se la experiența dobîndită, ing. Aurora Ieșanu ne preciza : „Fiind situată în­­tr-o zonă deosebit de favora­bilă culturii cartofului, era și normal ca ferma noastră să se specializeze în această direc­ție. Drept rezultat, am reușit să obținem în mod curent două vagoane de tuberculi la hectar, față de numai 13.000- 15.000 kg./ha, cît se recoltau în urmă cu cîțiva ani. Și a­­ceasta, de pe 210 hectare, ceea ce reprezintă 60 la sută din suprafața totală a fermei, pro­cent care va crește în anii viitori. Producțiile care ne-au situat pe un loc fruntaș nu presupun vreun secret. Culti­văm soiuri productive, ca Mercur, Ora și Ostara, nede­generate, fertilizăm fiecare hectar cu cîte 30 tone gunoi de grajd, 300 — 400 kg. su­­perfosfat,*250 kg. azotat de a­­moniu și 100 kg. sare potasică. Dar, se cere s-o spunem, în­tre factorii care au condus la aceste producții, pe prim plan se situează dorința de autode­­pășire a mecanizatorilor fer­mei. Există o adevărată între­­cere pentru pe­rfecț­ioni­re și modului de a lucra, în vede­rea aplicării întocmai a teh­nologiei recomandate acestei culturi". Cele spuse de șeful fermei erau întregite de fapte. In ziua vizitei noastre, toți meca­nizatorii acționau la fertiliza­rea solelor destinate culturii cartofului. Cele 8 tractoare, 4 mașini de plantat, grapele cu discuri și celelalte mijloace mecanice erau reparate, gata pregătite pentru a fi folosite în campania de primăvară. Controlul exigent al ingine­rei Aurora Ieșanu privind u­­niformitatea administrării în­grășămintelor, starea de păs­trare a tuberculilor de sămîn­­ță aflați în silozuri, împreună cu celelalte condiții create pentru reușita culturii, ne o­­feră certitudinea că, în acest an, ferma Sinăuți va realiza producții superioare celor de pînă acum. OCTAVIAN ZUS Cooperare în vederea sporirii producției Ferma de stat Vicșani, a­­parținînd I. A. S. Suceava, și :­~1 _ m­alhAlX _] _ v-tjd­pci citi v­ci­agi­n­ura vx­_ pr­o_<­ducție Mușenița, deși vecine, au obținut, an de an, produc­ții diferite la cultura cartofu­lui. In 1970, bunăoară, canti­tatea de tuberculi recoltată la ferma amintită a fost aproape dublă față de cea realizată de cooperatorii din Mușenița. In vederea sporirii producției la această cultură, consiliul de conducere al C.A.P. a cerut sprijinul fermei pentru a coo­pera în aplicarea unei tehno­logii adecvate cartofului. Ac­­ceptînd propunerea conducerea fermei a și făcută, suat măsuri ca, pe cele 20 hectare delimitate, să se administreze mecanic­is hscîsi c"f^­­r rv îngrășăminte chimice și 20 to­ne gunoi de grajd. O dată cu venirea primăve­rii, sarcinile care derivă din agrotehnica cultivării celor 20 hectare cu cartofi se vor împărți între fermă și coope­rativă. Astfel, pregătirea te­renului, plantarea mecanică a cartofilor, lucrările de întreți­nere cu cultivatorul, stropitul mecanic al plantelor cu ierbi­­cide și insecte fungicide pentru combaterea buruienilor și dă­unătorilor vegetali și animali vor reveni ca obligații ale fermei de stat Vicșani. In a­­cest timp, cooperativa va a­troc ca n + o co­nuna So­dor\n. v \_1_* UUVUL ALA, OU JJUUU­IU UIOJOO zin­e sămînța de calitate și să asigure forța de muncă nece­sară lucrărilor de întreținere și de recoltare a cartofilor. După cum este preconizat, efectul economic al acestor e­­forturi conjugate va consta în obținerea unui spor de 4.500 kg. cartofi la fiecare hectar cultivat prin cooperare, adică 22.500 kg./ha., față de 18.000 kg./ha, cît s-a planificat să se realizeze pe restul terenului destinat plantării cartofilor în cooperativa agricolă. ION BANCESCU TELEX I • In pavilionul „B“ al­­ Complexului expozițional­­ din Piața Scinteii s-a des­­­­chis miercuri dimineața o­­ expoziție de aparate de 1 măsură și control, organi­­­­zatâ de întreprinderea de­­ comerț exterior „Metrim- >­pex" din Budapesta.­­ Expoziția râmîne des­­­­chisâ pînă la 9 aprilie. ^ • La stația radio a D.M.M. „NAVROM“ Con­­­ ^­stanța a fost recepționată­­ următoarea radiogramă de­­ la bordul cargoului „Bucu­­r­­ești", plecat din Kenya­i spre Kuweit: „Azi, 30 mar­­­­tie, ora 12 Greenwich, am ^ îmbarcat pe nava noastră­­ expediția științifică romă­­­­nească transafricană, con­­­­dusă de prof. univ. dr. do­ 1 cent Nicolae Bodnariuc". . • Mesajul este semnat de 1­­ comandantul navei, Victor s­i Rădulescu. 1 ? Cei opt membri ai expe­ i­­­diției, care au străbătut­­­­ un lung și complex itine­­r i rar transafrican, urmea­­z I­za să sosească in țară in­­ ț prima parte a lunii iunie. | l_______________I Efectul inovației - prelungirea parcursului locomotivelor De puțină vreme, la Depoul C.F.R. Cîmpulung - Est s-a în­cheiat montarea, la locomoti­ve, a unui nou tip de dispozi­tiv de ungere a bandajului. Este o inovație­­ aparținînd montorului Gheorghe Casian și tehnicianului Vasile Cernei care are ca efect prelungi­rea parcursului locomotivelor. înainte de aplicarea inovației, după un parcurs de 20.000 km., locomotivele se introdu­ceau în atelier, spre a se crea profile noi la bandaje. Per­fecționarea adusă are ca e­­fect prelungirea acestui par­curs pînă la 50.000 km. (De la ART. IGNATESCU) Teren redat circuitului agricol Preocupîndu-se de folosirea judi­cioasă a fondului funciar, cooperato­rii din Chitișeni, comuna Udești, au hotârît în adunarea generală atrage­rea în circuitul agricol a unei supra­fețe de 30 hectare teren cu exces de umiditate situat între satele Știrbuț și Chiu­șeni. Cu sprijinul specialiștilor au fost trasate canalele de evacuare a apei, iar strădaniile depuse de țăranii coo­peratori fac ca lucrarea să fie înche­iată în următoarele zile. Astfel, su­prafața amintită va putea fi însemin­­țată cu culturi de primăvară. Dintre harnicii cooperatori eviden­țiați în această acțiune gospodăreas­că notăm doar cîteva nume : Ion Barbulata, Constantin Buzatu, Savel Maitaru, Vasile Botezatu. (De la I. MARȚOLEA) Concurs comunal de teatru de amatori In prezența unui public nume­ros, la Căminul cultural din satul Budeni, comuna Dolhasca, noul colectiv de actori amatori a pre­zentat un spectacol cu piesa „Preșul" de la­ Băieșu, la pre­gătirea căreia au dat un spri­jin competent Eugen Halban și Gheorghe Costan respectiv, interpret — regizor și, de bază al celeilalte formații, deținătoare a multor distincții la festivalurile de teatru de amatori „I. L. Cara­­giale". Manifestarea se înscrie în preocupările din ultima vre­me ale comitetului comunal de partid și ale căminului cultural, de a intensifica, in toate satele si de primăvară la Gura Humorului Foto . I. MÎNDRESCU afiliate, acest gen de artă, prin reorganizarea echipelor vechi sau prin formarea de noi colec­tive de amatori. A fost inițiat, astfel, un concurs „Pentru cel mai bun spectacol de teatru" la care, pe lângă formația din Bu­deni, este antrenat fiecare cămin cultural sătesc. Repertoriul cu­prinde numai piese românești de actualitate, adecvate posibi­lităților și preocupărilor inter­preților și publicului spectator. „O partidă cu noi născuți" de Paul Everac, la Probota, „Recrea­ția mare" de Tiberiu Bănulescu, la Gulia, „Poetul comunal" de Ion Băieșu, la Vămeni, „Chirița pe șantier" de Paul Everac, la Siliștea — sunt titlurile cu care s-au angajat în competiție acto­rii amatori respectivi. Fiecare for­mație este sprijinită efectiv de către interpreți cu experiență ai binecunoscutului colectiv teatral de la centrul de comună. t POLITICA PARTIDULUI, EXPRESIE A VOINȚEI Și ASPIRAȚIILOR NOASTRE • Puternica industrializare — mijloc de valorificare superioară a resurse­lor materiale și umane • Grija constantă pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor și loc­alităților țării • Continua perfecționare, dominantă a activității noastre cotidiene . Satul, pe noi coordonate economice și de civilizație . In spiritul echității și dreptății sociale . Cu sprijinul nemij­locit al maselor omului bunăstarea materială și­­ spirituală s \ ? „ 1­­ f.p.c.u.. ....f­.. (in pagina 6) / TM raf­iin­d­ t­mii ru­t­ ieri, la Suceava, s-au des­fășurat lucrările sesiunii de referate științifice organizată de Stațiunea experimentală a­­gricolă Suceava și Stațiunea experimentală pomicolă Fălti­ceni, în colaborare cu Direc­ția generală a agriculturii, in­dustriei alimentare, silvicultu­rii și apelor. Manifestare festivă, consa­crată semicentenarului Parti­dului Comunist Român, sesiu­nea a reunit cercetători, spe­cialiști din unitățile agricole de stat și cooperatiste, cadre de conducere din agricultura județului. La lucrări a luat parte tova­rășul Nicolae Morariu, prim­­vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popu­lar județean. Deschizînd lucrările sesiunii, tovarășul ing. Mihai Cristea, membru corespondent al Aca­demiei de Științe Agricole și Silvice, directorul Stațiunii ex­perimentale agricole Suceava, a arătat multiplele semnifica­ții ale acestei manifestări, re­­levînd cîteva din cele mai e­­locvente rezultate dobîndite în ultimii ani de către cercetă­torii suceveni și lalticeneni, ca și preocupările lor actuale și de perspectivă. In continuare, au fost pre­zentate referatele: „Rezultatele obținute în ameliorarea plan­telor la Stațiunea experimen­tală agricolă Suceava“ — ing. Ilie Gáspár, „Soiuri de zmeur recomandate pentru nordul Moldovei“ — inng. Dumitru Iftimie, „Posibilitățile de spo­rire a producției agricole ve­getale prin aplicarea acordului global în cooperativele agrico­le de producție" — ing. Vasi­le Costin, „Eficiența îngrășă­mintelor minerale și organice aplicate la cultura cartofului" — dr. ing. Leon Reichbach, „Tehnologia folosirii erbicide­­lor la principalele plante de cultură în județul Suceava" — ing. Dumitru Scurtu, „Influ­ența monoculturii și a rota­ției asupra producției de grîu de toamnă în Podișul Suce­vei“ — ing. Dumitru Catar­­giu, „Influența diferiților port­ațivi generativi locali asupra producției unor soiuri de păr” — ing. Mircea Movileanu, „Contribuții privind aplicarea îngrășămintelor și amenda­mentelor pe podzolul argilo­­iluvial de la Horodnic" — ing. Ioan Buzdugan, „Eficiența re­lațiilor cercetare - producție în condițiile cooperativei agri­cole Dumbrăveni" — ing. Gheorghe Macarie, „Influența folosirii semințelor din verigi biologice superioare și a me­todelor noi de furajare a tine­retului taurin, în creșterea producției și a veniturilor la C.A.P. Reuseni“ — ing. loan Cordoș, „Contribuții la stabi­lirea metodelor de combatere a manei cartofului prin tra­tamente chimice" — ing. Ioan Ignătescu, „Tehnologia pro­ducerii de sămînță la princi­palele plante de pajiști" — ing. Dumitru Popovici, „Rezul­tatele obținute în producerea unor substituienți de lapte pentru viței" — ing. Nicolae Foca. Pe marginea referatelor s-au purtat discuții și s-au făcut valoroase propuneri. Luînd cuvîntul în cadrul se­siunii, tovarășul Nicolae Mo­rariu, după ce a transmis par­ticipanților un călduros salut din partea biroului comitetu­lui județean de partid și al comitetului executiv al consi­liului popular județean, i-a fe­licitat pe cercetători pentru bunele rezultate dobîndite și le-a adresat îndemnul de a-și spori eforturile pentru ca ac­tivitatea lor să se desfășoare într-o cît mai strînsă legătură cu cerințele producției și să se reflecte în promovarea lar­gă a noului științific, în ob­ținerea unor recolte bogate în agricultura județului. Avem în față două scrisori, ambele tratînd, din unghiuri diferite, dar circumscrise în aria unor lacune similare, a­­ceeași problemă : calificarea. Raportîndu-le la adoptarea, de către Marea Adunare Naționa­lă, a Legii privind perfecțio­narea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unitățile socia­liste, care a consfințit ridica­rea unor asemenea preocu­pări la rangul de politică de stat, cu necesitate vitală pen­tru dezvoltarea în continuare, la noi parametri calitativi, a economiei naționale, faptele în­fățișate în cele două scrisori prezintă importanță, făcînd și mai evidentă obligativitatea unor foarte serioase interven­ții în această materie. Să o parcurgem pe prima, semnată de corespondentul nostru, F. Deleanu, care spu­ne : „Gradul de calificare a viito­rilor muncitori depinde, în primul rînd, de cunoștințele acumulate în perioada practi­cii în producție, de felul cum se desfășoară aceasta. Sondaje efectuate în rîndul elevilor practicanți, de la Grupul șco­lar de industrializare a lemnu­lui din Suceava (loc de mun­că , C.C.H.), au pus, însă, în evidență necesitatea unui spri­jin mai activ din partea con­ducerii unităților unde este prestată practica și, bineînțe­les, a conducerii școlilor pro­fesionale. Aceasta pentru că cei mai mulți dintre elevi, și în marea majoritate a timpu­lui, sînt folosiți la munci care nu­ au nimic comun cu viitoarea lor meserie. Așa se întîmplă ziu numai la anul II, ci și la cei care mai au doar un singur trimestru de școlarizare și, deci, ar trebui să fie cît mai „în meserie“. — Avem (ne spune E. Z., a­­nul III) o singură zi de prac­tică pe săptămînă. De fiecare dată sîntem, totuși, „sustrași" de la locul de muncă și duși la sortarea sacilor, îndeletnicire care n-are nici în plin, nici în mînecă cu specializarea noas­tră ca. . . operatori. — Unii dintre muncitorii mai vechi — completează S. I., anul III — ne tratează, cînd le solicităm diverse explicații, cu cîte un „n-am timp" sau „mai tîrziu", în ciuda faptului că sînt convinși (așa cum foarte frumos s-a exprimat maistra atelierului saci, Mar­gareta Stetz) că un elev prac­ticant, mai mult ajutat, ar pu­tea fi oricînd un bun și util înlocuitor al muncitorului. E datoria maiștrilor instruc­tori să ne furnizeze asemenea amănunte, dar ei, trebuie spus deschis, nu dau prea multă a­­tenție asigurării unui climat co­respunzător desfășurării prac­ticii, conținutului calitativ al acesteia. Așa se explică de ce — e drept, în cazuri mult mai rare — apare, la unii elevi, dezinteresul față de practică, bagatelizarea ei, transformarea orelor ce i s-au afectat într-un fel de modalitate nefolositoare de a acoperi, formal, un punct al programului de pregătire. Și, atunci, ne întrebăm­­ e­­levul de azi, cu elementarele cunoștințe pe care le deține despre mașina la care lucrea­ză (doar? cu numele), va putea, mîine, s-o pună în funcțiune, s-o­ deservească optim, cu ran­damente maxime și fără a-i știrbi integritatea ? Cine poate avea interesul ca, peste cîtva timp, să se trezească în pro­ducție cu muncitori posedînd certificat de absolvenți ai unei școli profesionale, dar cu mulțime de lacune în ceea ce o privește practica ?". Prea multe n-ar mai fi de adăugat, pentru sunt clare și, din că lucrurile nefericite reale și exacte. Transformarea elevilor în „forță de șoc" pen­tru rezolvarea unor urgențe ale întreprinderii nu se practică numai la C.C.H., ci și în alte locuri. La Fabrica de conserve din Fălticeni, nu prea de mult, ei deveniseră. . . încărcători de vagoane, în gară, sau manipu­­lanți în depozit. Surprinde, însă, atitudinea mărunt-egois­­tă a unora dintre cei pe care corespondentul nostru îi nu­mește muncitori mai vechi. Si­gur, ei își au sarcinile lor, nor­mele lor de producție, și nu în­totdeauna pot sta la dispoziția „curioșilor“, chiar dacă aceș­tia nu-i deranjează cu lucruri mărunte. Dar, oare, nu există printre dînșii nici unul care să-și amintească felul cum a învățat el însuși meserie, care să ia poziție — pe loc sau cu ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a ll-a) DE CE „CAD LA EXAMEN“ UNII ORGANIZATORI $1 BENEFICIARI AI PREGĂTIRII PROFESIONALE Sosit la Belgrad, ești tentat, avizat fiind de faptul că acest oraș are o vechime de 24 de secole, sa cauți vestigiile unui trecut zbuciumat, pati­na unor vremuri demult apuse, cum de altfel ești gata s-o faci în oricare altă citadelă cu o vechime similara. Dar, în zadar vei căuta urma timpu­rilor trecute, pentru că Belgradul nu a reușit sâ păstreze edificii care sä fie o dovadă a istoriei sale agitate. Gazdele afirmă că este greu de gă­sit un alt oraș în lume care, de-a lungul existenței sale, sâ fi fost dis­trus și devastat de 40 de ori și tot de atîtea ori sǎ se ridice din ruine, re­­nascînd din cenușă, ca pasărea Phoe­nix. Nu se poate spune, desigur, ca gazdele, nu ar avea multe de arătat unui străin venit la Belgrad ; îl vor conduce prin cele vreo 30 de muzee și galerii de artă, îi vor povesti istoria tumultuoasă a orașului și îi vor arăta mărturii­le existenței sale de 24 de veacuri. Dar patina timpului nu va putea fi arătată, deoarece cei mai noi dintre cuceritori distrugeau edifi­ciile înainte ca timpul să-și lase ur­mele pe ziduri. încă din secolul IV i.e.n., celții au sesizat importanța locurilor pe care se afla actuala capitala și au construit primele fortificații pe platoul Kale­­megdan, care domină confluența Savei cu Dunărea. Această situare a făcut ca Belgradul sa fie ocupat, rînd pe rînd, de romani (care l-au nu­mit Singidunum), avari, turci, austro­­ungari. De sub ultima ocupație, a­­ceea a fasciștilor germani, a fost e­­liberat acum un sfert de veac, cind a devenit cu adevărat liber. Acest sfert de veac a schimbat ra­dical înfățișarea Belgradului de odi­nioară. El a devenit un important centru industrial. Greva cifre, compa­rative cu anul 1939, sunt edificatoare in această privința. Din totalul popu­lației de peste un milion, aproape S. MORCOVESCU (Continuare in pagina a ll-a) Belgradul după 24 de secole

Next