Zori Noi, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7240-7265)
1971-04-01 / nr. 7240
* <JL 21‘A £ i PROLETARI DIN TOATE' TARILE. UNm-VAI Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7240 joi 1 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 EXPERIENȚĂ §1 PREOCUPĂRI PRIVIND CULTURA CARTOFULUI Factori determinanți ai eficienței Cîștigîndu-și un bun renume în cultivarea cartofului, lucrătorii fermei de stat Sinăuți au reușit ca, chiar în condiții mai vitrege de climă, să obțină producții superioare multor unități din județ. Referindu-se la experiența dobîndită, ing. Aurora Ieșanu ne preciza : „Fiind situată într-o zonă deosebit de favorabilă culturii cartofului, era și normal ca ferma noastră să se specializeze în această direcție. Drept rezultat, am reușit să obținem în mod curent două vagoane de tuberculi la hectar, față de numai 13.000- 15.000 kg./ha, cît se recoltau în urmă cu cîțiva ani. Și aceasta, de pe 210 hectare, ceea ce reprezintă 60 la sută din suprafața totală a fermei, procent care va crește în anii viitori. Producțiile care ne-au situat pe un loc fruntaș nu presupun vreun secret. Cultivăm soiuri productive, ca Mercur, Ora și Ostara, nedegenerate, fertilizăm fiecare hectar cu cîte 30 tone gunoi de grajd, 300 — 400 kg. superfosfat,*250 kg. azotat de amoniu și 100 kg. sare potasică. Dar, se cere s-o spunem, între factorii care au condus la aceste producții, pe prim plan se situează dorința de autodepășire a mecanizatorilor fermei. Există o adevărată întrecere pentru perfecționire și modului de a lucra, în vederea aplicării întocmai a tehnologiei recomandate acestei culturi". Cele spuse de șeful fermei erau întregite de fapte. In ziua vizitei noastre, toți mecanizatorii acționau la fertilizarea solelor destinate culturii cartofului. Cele 8 tractoare, 4 mașini de plantat, grapele cu discuri și celelalte mijloace mecanice erau reparate, gata pregătite pentru a fi folosite în campania de primăvară. Controlul exigent al inginerei Aurora Ieșanu privind uniformitatea administrării îngrășămintelor, starea de păstrare a tuberculilor de sămînță aflați în silozuri, împreună cu celelalte condiții create pentru reușita culturii, ne oferă certitudinea că, în acest an, ferma Sinăuți va realiza producții superioare celor de pînă acum. OCTAVIAN ZUS Cooperare în vederea sporirii producției Ferma de stat Vicșani, aparținînd I. A. S. Suceava, și :~1 _ malhAlX _] _ v-tjdpci citi vciaginura vx_ pro_<ducție Mușenița, deși vecine, au obținut, an de an, producții diferite la cultura cartofului. In 1970, bunăoară, cantitatea de tuberculi recoltată la ferma amintită a fost aproape dublă față de cea realizată de cooperatorii din Mușenița. In vederea sporirii producției la această cultură, consiliul de conducere al C.A.P. a cerut sprijinul fermei pentru a coopera în aplicarea unei tehnologii adecvate cartofului. Acceptînd propunerea conducerea fermei a și făcută, suat măsuri ca, pe cele 20 hectare delimitate, să se administreze mecanicis hscîsi c"f^r rv îngrășăminte chimice și 20 tone gunoi de grajd. O dată cu venirea primăverii, sarcinile care derivă din agrotehnica cultivării celor 20 hectare cu cartofi se vor împărți între fermă și cooperativă. Astfel, pregătirea terenului, plantarea mecanică a cartofilor, lucrările de întreținere cu cultivatorul, stropitul mecanic al plantelor cu ierbicide și insecte fungicide pentru combaterea buruienilor și dăunătorilor vegetali și animali vor reveni ca obligații ale fermei de stat Vicșani. In acest timp, cooperativa va atroc ca n + o conuna Sodor\n. v \_1_* UUVUL ALA, OU JJUUUIU UIOJOO zine sămînța de calitate și să asigure forța de muncă necesară lucrărilor de întreținere și de recoltare a cartofilor. După cum este preconizat, efectul economic al acestor eforturi conjugate va consta în obținerea unui spor de 4.500 kg. cartofi la fiecare hectar cultivat prin cooperare, adică 22.500 kg./ha., față de 18.000 kg./ha, cît s-a planificat să se realizeze pe restul terenului destinat plantării cartofilor în cooperativa agricolă. ION BANCESCU TELEX I • In pavilionul „B“ al Complexului expozițional din Piața Scinteii s-a deschis miercuri dimineața o expoziție de aparate de 1 măsură și control, organizatâ de întreprinderea de comerț exterior „Metrim- >pex" din Budapesta. Expoziția râmîne deschisâ pînă la 9 aprilie. ^ • La stația radio a D.M.M. „NAVROM“ Con ^stanța a fost recepționată următoarea radiogramă de la bordul cargoului „București", plecat din Kenyai spre Kuweit: „Azi, 30 martie, ora 12 Greenwich, am ^ îmbarcat pe nava noastră expediția științifică romănească transafricană, condusă de prof. univ. dr. do 1 cent Nicolae Bodnariuc". . • Mesajul este semnat de 1 comandantul navei, Victor si Rădulescu. 1 ? Cei opt membri ai expe idiției, care au străbătut un lung și complex itiner i rar transafrican, urmeaz Iza să sosească in țară in ț prima parte a lunii iunie. | l_______________I Efectul inovației - prelungirea parcursului locomotivelor De puțină vreme, la Depoul C.F.R. Cîmpulung - Est s-a încheiat montarea, la locomotive, a unui nou tip de dispozitiv de ungere a bandajului. Este o inovație aparținînd montorului Gheorghe Casian și tehnicianului Vasile Cernei care are ca efect prelungirea parcursului locomotivelor. înainte de aplicarea inovației, după un parcurs de 20.000 km., locomotivele se introduceau în atelier, spre a se crea profile noi la bandaje. Perfecționarea adusă are ca efect prelungirea acestui parcurs pînă la 50.000 km. (De la ART. IGNATESCU) Teren redat circuitului agricol Preocupîndu-se de folosirea judicioasă a fondului funciar, cooperatorii din Chitișeni, comuna Udești, au hotârît în adunarea generală atragerea în circuitul agricol a unei suprafețe de 30 hectare teren cu exces de umiditate situat între satele Știrbuț și Chiușeni. Cu sprijinul specialiștilor au fost trasate canalele de evacuare a apei, iar strădaniile depuse de țăranii cooperatori fac ca lucrarea să fie încheiată în următoarele zile. Astfel, suprafața amintită va putea fi însemințată cu culturi de primăvară. Dintre harnicii cooperatori evidențiați în această acțiune gospodărească notăm doar cîteva nume : Ion Barbulata, Constantin Buzatu, Savel Maitaru, Vasile Botezatu. (De la I. MARȚOLEA) Concurs comunal de teatru de amatori In prezența unui public numeros, la Căminul cultural din satul Budeni, comuna Dolhasca, noul colectiv de actori amatori a prezentat un spectacol cu piesa „Preșul" de la Băieșu, la pregătirea căreia au dat un sprijin competent Eugen Halban și Gheorghe Costan respectiv, interpret — regizor și, de bază al celeilalte formații, deținătoare a multor distincții la festivalurile de teatru de amatori „I. L. Caragiale". Manifestarea se înscrie în preocupările din ultima vreme ale comitetului comunal de partid și ale căminului cultural, de a intensifica, in toate satele si de primăvară la Gura Humorului Foto . I. MÎNDRESCU afiliate, acest gen de artă, prin reorganizarea echipelor vechi sau prin formarea de noi colective de amatori. A fost inițiat, astfel, un concurs „Pentru cel mai bun spectacol de teatru" la care, pe lângă formația din Budeni, este antrenat fiecare cămin cultural sătesc. Repertoriul cuprinde numai piese românești de actualitate, adecvate posibilităților și preocupărilor interpreților și publicului spectator. „O partidă cu noi născuți" de Paul Everac, la Probota, „Recreația mare" de Tiberiu Bănulescu, la Gulia, „Poetul comunal" de Ion Băieșu, la Vămeni, „Chirița pe șantier" de Paul Everac, la Siliștea — sunt titlurile cu care s-au angajat în competiție actorii amatori respectivi. Fiecare formație este sprijinită efectiv de către interpreți cu experiență ai binecunoscutului colectiv teatral de la centrul de comună. t POLITICA PARTIDULUI, EXPRESIE A VOINȚEI Și ASPIRAȚIILOR NOASTRE • Puternica industrializare — mijloc de valorificare superioară a resurselor materiale și umane • Grija constantă pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor și localităților țării • Continua perfecționare, dominantă a activității noastre cotidiene . Satul, pe noi coordonate economice și de civilizație . In spiritul echității și dreptății sociale . Cu sprijinul nemijlocit al maselor omului bunăstarea materială și spirituală s \ ? „ 1 f.p.c.u.. ....f.. (in pagina 6) / TM rafiind tmii rut ieri, la Suceava, s-au desfășurat lucrările sesiunii de referate științifice organizată de Stațiunea experimentală agricolă Suceava și Stațiunea experimentală pomicolă Fălticeni, în colaborare cu Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Manifestare festivă, consacrată semicentenarului Partidului Comunist Român, sesiunea a reunit cercetători, specialiști din unitățile agricole de stat și cooperatiste, cadre de conducere din agricultura județului. La lucrări a luat parte tovarășul Nicolae Morariu, primvicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean. Deschizînd lucrările sesiunii, tovarășul ing. Mihai Cristea, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice, directorul Stațiunii experimentale agricole Suceava, a arătat multiplele semnificații ale acestei manifestări, relevînd cîteva din cele mai elocvente rezultate dobîndite în ultimii ani de către cercetătorii suceveni și lalticeneni, ca și preocupările lor actuale și de perspectivă. In continuare, au fost prezentate referatele: „Rezultatele obținute în ameliorarea plantelor la Stațiunea experimentală agricolă Suceava“ — ing. Ilie Gáspár, „Soiuri de zmeur recomandate pentru nordul Moldovei“ — inng. Dumitru Iftimie, „Posibilitățile de sporire a producției agricole vegetale prin aplicarea acordului global în cooperativele agricole de producție" — ing. Vasile Costin, „Eficiența îngrășămintelor minerale și organice aplicate la cultura cartofului" — dr. ing. Leon Reichbach, „Tehnologia folosirii erbicidelor la principalele plante de cultură în județul Suceava" — ing. Dumitru Scurtu, „Influența monoculturii și a rotației asupra producției de grîu de toamnă în Podișul Sucevei“ — ing. Dumitru Catargiu, „Influența diferiților portațivi generativi locali asupra producției unor soiuri de păr” — ing. Mircea Movileanu, „Contribuții privind aplicarea îngrășămintelor și amendamentelor pe podzolul argiloiluvial de la Horodnic" — ing. Ioan Buzdugan, „Eficiența relațiilor cercetare - producție în condițiile cooperativei agricole Dumbrăveni" — ing. Gheorghe Macarie, „Influența folosirii semințelor din verigi biologice superioare și a metodelor noi de furajare a tineretului taurin, în creșterea producției și a veniturilor la C.A.P. Reuseni“ — ing. loan Cordoș, „Contribuții la stabilirea metodelor de combatere a manei cartofului prin tratamente chimice" — ing. Ioan Ignătescu, „Tehnologia producerii de sămînță la principalele plante de pajiști" — ing. Dumitru Popovici, „Rezultatele obținute în producerea unor substituienți de lapte pentru viței" — ing. Nicolae Foca. Pe marginea referatelor s-au purtat discuții și s-au făcut valoroase propuneri. Luînd cuvîntul în cadrul sesiunii, tovarășul Nicolae Morariu, după ce a transmis participanților un călduros salut din partea biroului comitetului județean de partid și al comitetului executiv al consiliului popular județean, i-a felicitat pe cercetători pentru bunele rezultate dobîndite și le-a adresat îndemnul de a-și spori eforturile pentru ca activitatea lor să se desfășoare într-o cît mai strînsă legătură cu cerințele producției și să se reflecte în promovarea largă a noului științific, în obținerea unor recolte bogate în agricultura județului. Avem în față două scrisori, ambele tratînd, din unghiuri diferite, dar circumscrise în aria unor lacune similare, aceeași problemă : calificarea. Raportîndu-le la adoptarea, de către Marea Adunare Națională, a Legii privind perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unitățile socialiste, care a consfințit ridicarea unor asemenea preocupări la rangul de politică de stat, cu necesitate vitală pentru dezvoltarea în continuare, la noi parametri calitativi, a economiei naționale, faptele înfățișate în cele două scrisori prezintă importanță, făcînd și mai evidentă obligativitatea unor foarte serioase intervenții în această materie. Să o parcurgem pe prima, semnată de corespondentul nostru, F. Deleanu, care spune : „Gradul de calificare a viitorilor muncitori depinde, în primul rînd, de cunoștințele acumulate în perioada practicii în producție, de felul cum se desfășoară aceasta. Sondaje efectuate în rîndul elevilor practicanți, de la Grupul școlar de industrializare a lemnului din Suceava (loc de muncă , C.C.H.), au pus, însă, în evidență necesitatea unui sprijin mai activ din partea conducerii unităților unde este prestată practica și, bineînțeles, a conducerii școlilor profesionale. Aceasta pentru că cei mai mulți dintre elevi, și în marea majoritate a timpului, sînt folosiți la munci care nu au nimic comun cu viitoarea lor meserie. Așa se întîmplă ziu numai la anul II, ci și la cei care mai au doar un singur trimestru de școlarizare și, deci, ar trebui să fie cît mai „în meserie“. — Avem (ne spune E. Z., anul III) o singură zi de practică pe săptămînă. De fiecare dată sîntem, totuși, „sustrași" de la locul de muncă și duși la sortarea sacilor, îndeletnicire care n-are nici în plin, nici în mînecă cu specializarea noastră ca. . . operatori. — Unii dintre muncitorii mai vechi — completează S. I., anul III — ne tratează, cînd le solicităm diverse explicații, cu cîte un „n-am timp" sau „mai tîrziu", în ciuda faptului că sînt convinși (așa cum foarte frumos s-a exprimat maistra atelierului saci, Margareta Stetz) că un elev practicant, mai mult ajutat, ar putea fi oricînd un bun și util înlocuitor al muncitorului. E datoria maiștrilor instructori să ne furnizeze asemenea amănunte, dar ei, trebuie spus deschis, nu dau prea multă atenție asigurării unui climat corespunzător desfășurării practicii, conținutului calitativ al acesteia. Așa se explică de ce — e drept, în cazuri mult mai rare — apare, la unii elevi, dezinteresul față de practică, bagatelizarea ei, transformarea orelor ce i s-au afectat într-un fel de modalitate nefolositoare de a acoperi, formal, un punct al programului de pregătire. Și, atunci, ne întrebăm elevul de azi, cu elementarele cunoștințe pe care le deține despre mașina la care lucrează (doar? cu numele), va putea, mîine, s-o pună în funcțiune, s-o deservească optim, cu randamente maxime și fără a-i știrbi integritatea ? Cine poate avea interesul ca, peste cîtva timp, să se trezească în producție cu muncitori posedînd certificat de absolvenți ai unei școli profesionale, dar cu mulțime de lacune în ceea ce o privește practica ?". Prea multe n-ar mai fi de adăugat, pentru sunt clare și, din că lucrurile nefericite reale și exacte. Transformarea elevilor în „forță de șoc" pentru rezolvarea unor urgențe ale întreprinderii nu se practică numai la C.C.H., ci și în alte locuri. La Fabrica de conserve din Fălticeni, nu prea de mult, ei deveniseră. . . încărcători de vagoane, în gară, sau manipulanți în depozit. Surprinde, însă, atitudinea mărunt-egoistă a unora dintre cei pe care corespondentul nostru îi numește muncitori mai vechi. Sigur, ei își au sarcinile lor, normele lor de producție, și nu întotdeauna pot sta la dispoziția „curioșilor“, chiar dacă aceștia nu-i deranjează cu lucruri mărunte. Dar, oare, nu există printre dînșii nici unul care să-și amintească felul cum a învățat el însuși meserie, care să ia poziție — pe loc sau cu ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a ll-a) DE CE „CAD LA EXAMEN“ UNII ORGANIZATORI $1 BENEFICIARI AI PREGĂTIRII PROFESIONALE Sosit la Belgrad, ești tentat, avizat fiind de faptul că acest oraș are o vechime de 24 de secole, sa cauți vestigiile unui trecut zbuciumat, patina unor vremuri demult apuse, cum de altfel ești gata s-o faci în oricare altă citadelă cu o vechime similara. Dar, în zadar vei căuta urma timpurilor trecute, pentru că Belgradul nu a reușit sâ păstreze edificii care sä fie o dovadă a istoriei sale agitate. Gazdele afirmă că este greu de găsit un alt oraș în lume care, de-a lungul existenței sale, sâ fi fost distrus și devastat de 40 de ori și tot de atîtea ori sǎ se ridice din ruine, renascînd din cenușă, ca pasărea Phoenix. Nu se poate spune, desigur, ca gazdele, nu ar avea multe de arătat unui străin venit la Belgrad ; îl vor conduce prin cele vreo 30 de muzee și galerii de artă, îi vor povesti istoria tumultuoasă a orașului și îi vor arăta mărturiile existenței sale de 24 de veacuri. Dar patina timpului nu va putea fi arătată, deoarece cei mai noi dintre cuceritori distrugeau edificiile înainte ca timpul să-și lase urmele pe ziduri. încă din secolul IV i.e.n., celții au sesizat importanța locurilor pe care se afla actuala capitala și au construit primele fortificații pe platoul Kalemegdan, care domină confluența Savei cu Dunărea. Această situare a făcut ca Belgradul sa fie ocupat, rînd pe rînd, de romani (care l-au numit Singidunum), avari, turci, austroungari. De sub ultima ocupație, aceea a fasciștilor germani, a fost eliberat acum un sfert de veac, cind a devenit cu adevărat liber. Acest sfert de veac a schimbat radical înfățișarea Belgradului de odinioară. El a devenit un important centru industrial. Greva cifre, comparative cu anul 1939, sunt edificatoare in această privința. Din totalul populației de peste un milion, aproape S. MORCOVESCU (Continuare in pagina a ll-a) Belgradul după 24 de secole