Zori Noi, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7240-7265)
1971-04-22 / nr. 7258
P.C.R., CONDUCĂTORUL LUPTEI PENTRU ÎNFĂPTUIREA REVOLUȚIEI POPULARE (Urmare din pag. I) prima dată în istoria României moderne, a fost instaurat un guvern revoluționar democrat, cu un pronunțat caracter muncitoresc - țărănesc. In fruntea acestui guvern de largă concentrare democratică a fost ales dr. Petru Groza, patriot de seamă, eminent om politic și de stat. O problemă importantă care frămînta masele largi ale poporului era rezolvarea problemei agrare. Din inițiativa P.C.R., sub conducerea și cu ajutorul clasei muncitoare, încă din toamna anului 1944 țărănimea a trecut la împărțirea moșiilor, înfăptuind, astfel, pe cale revoluționară, reforma agrară, care avea să fie legiferată în martie 1945. în focul luptei pentru pămînt s-a închegat alianța dintre țărănimea muncitoare și clasa muncitoare, înfăptuirea pe cale revoluționară și legiferarea reformei agrare a marcat rezolvarea sarcinii fundamentale a desăvârșirii revoluției burghezedemocratice. ■ In perioada ce a urmat lui 23 August 1944, poporul român s-a angajat cu toate resursele materiale și umane în războiul drept, eliberator, antihitlerist. Armata română, cot la cot cu armata sovietică, a alungat prin lupte grele trupele hitleriste - hortiste din Transilvania de nord, eliberînd întregul teritoriu al patriei, și a continuat acțiunile militare dincolo de hotare, luînd parte activă la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, luptînd cu eroism pînă la înfrîngerea definitivă a Germaniei fasciste. Incepînd de la 23 August 1944 și pînă la 9 Mai 1945, efectivele militare ale României s-au cifrat la peste jumătate de milion de oameni, 170.000 de militari au căzut la datorie, pe cimpul de luptă. Pentru faptele de vitejie dovedite, peste 300.000 de soldați, și ofițeri ai armatei subofițeri române au fost decorați cu ordine și medalii românești, sovietice, cehoslovace și ungare. Răspunzînd cu entuziasm chemării „Totul pentru front, totul pentru victorie", oamenii muncii și-au înzecit eforturile pentru susținerea războiului. După o evaluare aproximativă, contribuția economică României în acest război se a cifrează la circa 770 milioane dolari. Lupta comună a ostașilor români și sovietici împotriva fascismului a pecetluit pe veci frăția de arme româno - sovietică, prietenia trainică dintre cele două popoare. In anul 1945, situația economică a României era foarte grea : producția industrială scăzuse într-o serie de ramuri la circa 50 la sută față de nivelul antebelic, agricultura, secătuită de jaful hitleriștilor, de rechiziții, furniza doar treime din producția medie de o cereale de dinainte de război. Transporturile erau dezorganizate. La toate acestea se adăugau seceta, sabotajul reacțiunii, blocarea valutei și devizelor țării în occident. Problema refacerii și dezvoltării economiei patriei noastre a făcut obiectul discuției primului forum al comuniștilor români după eliberare — Conferința Națională a P.C.R., ce și-a desfășurat lucrările între 16 — 21 octombrie 1945. Conferința Națională a afirmat rolul și influența P.C.R. ca partid de guvernămînt în viața social - politică a României, a definit clar, științific, programul partidului în condițiile noi ale revoluției populare. Conferința a elaborat un vast program de întărire a puterii populare, pentru consolidarea independenței naționale și reconstrucția țării pe baza valorificării tuturor resurselor interne, construcția unei puternice industrii ca temelie a dezvoltării social - economice a țării. Raportul Comitetului Central, prezentat de Gheorghe Gheorghiu - Dej, sublinia că „progresul țării noastre este în directă și nemijlocită legătură cu progresul industrializării țării". în toată această perioadă, forțele retrograde au recurs la diferite manevre, cum au fost așa - zisa „grevă regală", pusă la cale la sugestia și în înțelegere cu cercurile imperialiste, prin care regele a refuzat să contrasemneze legile emise de guvern, provocările fasciste de la 8 noiembrie 1945, încercările reacțiunii coalizate în jurul monarhiei, prin care doreau să oprească mersul înainte al istoriei, au eșuat, fiind zădărnicite de acțiunile revoluționare ale maselor populare. Forțele democratice, în frunte cu P.C.R., au desfășurat o intensă activitate pentru zdrobirea reacțiunii și cîștigarea victoriei în alegerile parlamentare din 1946. Victoria de la 19 noiembrie 1946 a Blocului Partidelor Democratice oglindește baza social - politică largă pe care se sprijinea guvernul democratic, compromiterea și izolarea de mase a partidelor burgheze reacționare, care, curînd, aveau să dispară de pe arena politică a țării. Adunarea Deputaților, care și-a deschis lucrările la 1 decembrie 1946, era exponentul forțelor democratice ale țării. Mai mult de o treime din numărul deputaților o formau muncitorii și țăranii. Expresie a voinței maselor, parlamentul a devenit un instrument politic de seamă al puterii populare, avînd un important rol în dezvoltarea și consolidarea democrației. Ca rezultat al înaintării torentului revoluționar, au fost înlăturați din guvern ultimii reprezentanți ai burgheziei. Ținînd seama de transformările politice, economice și sociale petrecute în anii 1944— 1947, de noul raport al forțelor social - politice, partidul comunist a apreciat că erau coapte toate condițiile pentru înlăturarea monarhiei și instaurarea republicii. Izolat și fără nici un sprijin politic sau din partea maselor, știind că orice împotrivire este sortită eșecului, regele a fost nevoit să abdice și să părăsească țara. România a devenit republică populară, împlinindu-se, astfel, un vechi deziderat al poporului. La aflarea veștii proclamării republicii, masele populare au organizat impresionante manifestații de bucurie, prin care și-au exprimat hotărîrea de a lupta cu toate forțele pentru înflorirea României noi. Evenimentele care au dus la proclamarea republicii demonstrează că lupta pentru înfăptuirea unoradinei prefaceri sociale a cunoscut o dezvoltare continuă, ascendentă. Elementul principal care a asigurat victoria revoluției populare a fost închegarea alianței muncitorești-țărănești sub conducerea partidului comunist, unirea, pentru înfăptuirea acelorași năzuințe, în cadrul Frontului Național Democrat, a clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, a maselor lărgi populare, indiferent de naționalitate. Proclamarea republicii a marcat încheierea procesului de cucerire a întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, cu celelalte categorii de oameni ai muncii, a însemnat trecerea la înfăptuirea sarcinilor revoluției socialiste. MANIFESTA SI COMSACRATE SEHICHI TEMmiLUI PARTIDULUI • IN SALA MICA A CASEI DE CULTURA a sindicatelor din municipiul Suceava, tovarășul Vasile Dumistrăcel, primsecretar al Comitetului județean al U.T.C., s-a întîlnit, zilele trecute, cu cîteva colective de tineri din instituțiile și întreprinderile orașului. Cu acest prilej, celor prezenți li s-a prezentat expunerea intitulată „Comunismul, idealul tînărului". Scoțînd în evidență înaltele trăsături etice ale membrilor partidului nostru, izvorîte din marile răspunderi sociale ce le revin, din îndatoririle pe care le au față de partid și popor, vorbitorul a relevat influența hotărîtoare pe care o exercită profilul moralpolitic al comuniștilor asupra formării unui tineret înaintat, deplin conștient de rolul și misiunea sa socială, continuator al unor glorioase tradiții de luptă pentru înflorirea și propășirea patriei. • TOT LA CASA DE CULTURA a sindicatelor, Ion Alexandrescu, redactor al Agenției române de presă Agerpres, a susținut în fața unui mare număr de oameni ai muncii expunerea „R.S.R., stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, stat suveran, independent și unitar“. Au fost relevate cu acest prilej principiile de bază ale politicii interne și externe a României, principii care se bucură de un tot mai înalt prestigiu pe plan internațional. • LA ȘCOALA PROFESIONALA UCECOM din orașul Fălticeni, 140 de elevi s-au întîlnit cu tovarășul Vasile Nedelcu, secretar al Comitetului orășenesc U.T.C., care a prezentat expunerea „Tinerețe, năzuințe, idealuri". Susținîndu-și alocuțiunea cu exemple oferite de activitatea organizațiilor de tineret din localitate, vorbitorul a reliefat, ca o trăsătură caracteristică a tineretului patriei noastre, străduința acestuia de a răspunde prin fapte încrederii ce-i este acordată de partidul comunist, de statul nostru socialist. In continuare, tov. V. Nedelcu s-a referit la diversitatea și bogăția de forme pe care se îmbracă viața spirituală a tineretului, la aspirația sa continuă spre perfecționare, spre a se realiza deplin și multilateral atît pe plan etic, cît și profesional. ál Spre locuri de popas Foto: D. VÎNTU RITMICITATEA presupune o perfectă reglare a mecanismului de conducere a producției (Urmare din pagina I) care se impun. Eventualele modificări ale planului, cunoscute uneori doar la nivel de servicii, să fie transmise operativ la secții, așa fel incit intervențiile ce decurg de aici să se facă cit mai repede. Insistăm asupra unei sarcini majore care solicită, in continuare, un deosebit interes din partea comitetului de direcție, anume temeinica pregătire a cadrelor. Sunt prevăzute, în acest sens, cursuri de reciclare, de calificare și de perfecționare. Preocuparea pentru creșterea eficienței cursurilor se impune a fi împletită cu aceea de a se utiliza rațional cadrele calificate. Subliniem aceasta deoarece, pînă în prezent, 300 de muncitori calificați în fabrică au plecat în alte unități, fără ca să fie întreprinse măsuri pentru stabilitate la locul de muncă. Or, se știe, pentru pregătirea lor s-au cheltuit însemnate sume de bani, s-a pierdut timp. Eforturi se cer a fi făcute și in ceea ce privește creșterea profesională a cadrelor inginerești, fiindcă în prezent majoritatea inginerilor sunt tineri, fără experiență. Ne-am referi, în final, pe scurt, la cîteva aspecte ale stilului de muncă. Comitetul de direcție a făcut în ultima vreme unele progrese în ceea ce privește soluționarea problemelor pe care le ridică producția, acționează pentru a crea o atmosferă de lucru, pentru a întrona disciplina. Considerăm că această preocupare se cuvine a fi desfășurată pe un plan mai larg. In atenția salariaților, mai cu seamă a cadrelor tehnice, trebuie să se afle în permanență buna desfășurare a producției, nu interese minore, de afirmare a propriei persoane, în detrimentul îndeplinirii exemplare a sarcinilor. Am solicita, apoi, conducerii Combinatului textil din Iași să-i determine pe salariații săi, de la diverse servicii, să-și îmbunătățească ei înșiși stilul de muncă. Autorul acestor rînduri a fost martorul unei îndelungate discuții telefonice între directorul fabricii, care încerca să explice că pentru ceea ce se întîmplă în unitate poartă un salariat al răspunderea, și combinatului, care ținea cu orice preț să transmită o sancțiune prin intermediul firului telefonic. Nu cunoaștem dacă sancțiunea ar fi fost oportună ori nu, dar nu putem fi de acord cu asemenea mod de soluționare a problemelor. Fabrica de tricotaje se află la începutul activității. Sunt necesare eforturi din partea colectivului pentru integrarea în ritmul normal de producție. Cadrelor tehnice le revine, în acest sens, o mare răspundere. Dar și sprijinul din partea combinatului să fie competent, el să constea într-un ajutor concret, la fața locului, renunțîndu-se la unele procedee ineficiente, ca cel notat mai sus. Hora din Piața Republicii din Capitală, cu ocazia proclamării R.P.R. ZOR! NOIPAGINA 3 Români care l-au văzut și cunoscut pe Lenin Se împlinesc 101 ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin. Această aniversare constituie un nou prilej pentru a releva personalitatea genialului gînditor și conducător revoluționar marxist, ecoul pe care l-au avut ideile sale în rîndul proletariatului internațional și al mișcării muncitorești din țara noastră. Numeroși fruntași ai mișcării muncitorești și democratice din țara noastră l-au văzut, cunoscut și ascultat, după cum mulți muncitori, țărani și intelectuali români au fost martori ai evenimentelor în centrul cărora s-a aflat Lenin. Mărturiile celor care l-au întîlnit redau în cuvinte simple, emoționante, aspecte interesante din viața și activitatea lui Vladimir Ilici, readucînd în memoria noastră figura strălucită a întemeietorului partidului de tip nou al clasei muncitoare și al statului sovietic. Dintre amintirile celor care l-au văzut pe Lenin, evocăm cîteva cu valoare de document, ce păstrează neșters chipul remarcabilei personalități care a înrîurit profund gîndirea și viața contemporană, încă înaintea victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, o serie de socialiști români au avut prilejul să-l cunoască pe Lenin la diferite congrese muncitorești internaționale. O corespondență bogată a întreținut V.I. Lenin cu unele personalități de seamă ale mișcării revoluționare din țara noastră. In anul 1916, Lenin și C. Dobrogeanu - Gherea se aflau în Elveția, fapt care le-a înlesnit posibilitatea să se întîlnească și să discute diferite probleme privind întărirea legăturilor dintre mișcarea muncitorească din România și cea din Rusia. Inginerul român C. Vidic, care a luat parte la aceste întrevederi, îl descrie pe Lenin ca pe „un tovarăș nu prea înalt de statură, foarte ager, cu ochii albaștri pătrunzători. . Fruntașul mișcării socialiste din România, C. Dobrogeanu- Gherea, impresionat de personalitatea lui Vladimir Ilici, i-a declarat într-o zi inginerului : „Acesta va deveni cu de curînd un mare om... care după o muncă și pregătire temeinică va revoluționa omenirea întreagă“. Scriitorul Victor Eftimiu l-a întîlnit pe Lenin în aceeași țară, în timpul primului război mondial. „L-am văzut pe Lenin, spre sfîrșitul celuilalt război într-o cafenea din Geneva — scria în 1947 Eftimiu. . . . Vladimir Ilici își trăia pe țărmul Lemanului ultimele luni de exil elvețian". Referindu-se la popularitatea lui Lenin în rîndurile tinerei generații, V. Eftimiu sublinia: „Tineretul și veșnic tinerii luptători pentru un ideal de libertate și de dreptate vedeau în Lenin pe... realizatorul marilor aspirații ale celor obidiți, pe conducătorul predestinat“. Cunoscutul publicist N. D. Cocea s-a aflat în ajunul și în timpul Revoluției din Octombrie 1917 la Petrograd în calitate de corespondent. Sub titlul „Din Rusia revoluționară. Lenin. Intîia viziune", Cocea ni-l prezintă pe Vladimir Ilici în plină campanie pentru răsturnarea lui Kerenski și încetarea războiului. „L-am văzut pentru întîia oară într-o noapte de mai (1917 — nota noastră), o noapte tulbure ca un amurg sub cerul decolorat de reflexul aurorei boreale — scria Cocea în ziarul „Omul liber“ din 28 aprilie 1918. ... Deodată însă, se făcu o mișcare neașteptată în valurile mulțimii. Oratorii improvizați tăcură... și o mie de glasuri îi răspunseră în cor : — Trăiască revoluția". N.D. Cocea a luat parte ca ziarist la al II-lea Congres general al Sovietelor, ținut la Petrograd, între 7 și 8 noiembrie 1917, unde a vorbit Lenin. Descriind momentul votării celebrelor decrete ale Puterii Sovietice scrise de Vladimir Ilici, Cocea nota în ziarul „Chemarea“ din 20 aprilie 1919 : „Iar cînd a venit rîndul ultimului articol, al aceluia care încorona frază toată opera într-o singură de pace și socialism a unei nopți revoluționare, Lenin, aruncînd hîrtiile răvășite, a ridicat și el brațul în aer, a votat și a lăsat să-i cadă palma întinsă, grea, masivă, peste toate privilegiile trecute, ca un cuțit de ghilotină". Militant de frunte al mișcării revoluționare din România, Alexandru Dobrogeanu - Gherea a făcut parte din delegația socialiștilor români, care la 10 decembrie 1920 a fost primită la Moscova de către V. I. Lenin. Mai tîrziu, Al. Dobrogeanu - Gherea scria în ziarul „Socialismul“ din 27 ianuarie 1924 : „Convorbirea cu un asemenea om decurge firesc, ca și cum ai fi alături de un vechi cunoscut. . . Nici un pic de jenă nu tulbură atmosfera de comunitate, aș putea zice chiar de intimitate, în care ne găsim fără să știm cum". Gheorghe Cristescu, veteran al mișcării muncitorești din România, care de la crearea P.C.R., în mai 1921, și pînă la Congresul al III-lea al partidului comunist din 1924 a fost secretar general al partidului, ne relatează alte aspecte din întîlnirea delegației socialiștilor români cu Lenin. „Vladimir Ilici — ne povestește Gheorghe Cristescu — era un bărbat de statură mijlocie, îmbrăcat simplu, cu fruntea bombată și largă, sub care descopereai o privire clară și pătrunzătoare, îmi amintesc că de la început Lenin a manifestat un interes deosebit față de mișcarea muncitorească din România, pe care o cunoștea bine încă dinaintea victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octombrie“. In încheiere, Cristescu arată : „La plecare, Lenin a urat, prin intermediul delegației noastre, proletariatului român succes deplin în acțiunea istorică de transformare a partidului socialist într-un puternic partid comunist, apoi m-a îmbrățișat și mi-a strîns tare mîinile". Lucrețiu Pătrășcanu, militant de seamă al P.C.R., a participat, în noiembrie - decembrie 1922, la al IV-lea Congres al Internaționalei Comuniste, unde a luat cuvîntul V. I. Lenin. In după - amiaza zilei de 22 ianuarie 1946, în sala Operei Române din București, L. Pătrășcanu a evocat împrejurarea în care l-a cunoscut atunci pe Lenin. „Ultimele cuvinte ale raportului (prezentat de V. I. Lenin — nota noastră) dădură naștere unui nou val de entuziasm. Toată lumea aplauda, strigăte „Trăiască tovarășul nesfîrșite Lenin !“ și din nou sunetele „Internaționalei" cutremurară zidurile fostului palat al lui Alexandru II, în care se ținea congresul. In pauza care a urmat, Lenin a coborît în mijlocul congresiștilor, și atunci am avut prilejul să mă apropii de el. . . Vorba lui era prietenoasă și atunci cînd se apropie de grupul de congresiști în care mă aflam, găsi cuvinte de amiciție pentru acei din mijlocul nostru pe care avusese prilejul să-i cunoască, fie în emigrație, fie la celelalte congrese ale Cominternului. Avea mișcări iuți, fraza sacadată, dar se degajau nu o singură dată din privirea lui sclipiri de umor care-l făceau atît de omenesc și atît de apropiat de fiecare dintre noi. Atunci am înțeles iubirea sinceră și adîncă ce-l înconjoară. Am înțeles pentru ce întreaga lui persoană radiază simpatie, după cum am înțeles acele manifestări de dragoste care îi veneau din toate colțurile Uniunii Sovietice și dincolo de hotarele ei“. Mărturiile prezentate reflectă legăturile strînse dintre militanții mișcării muncitorești și democratice din România și V. I. Lenin, aprecierile deosebite la adresa acestuia, păstrate vii în memoria contemporanilor români care l-au văzut și cunoscut pe marele dascăl al proletariatului internațional. Conf. univ. dr. ION BABICI EXPUNERE DESPRE VIATA SI ACTIVITATEA LUI V.I. LENIN In sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, prof. Vasile Ionescu, univ. dr. rectorul Institutului pedagogic de 3 ani, a prezentat, ieri seară, în fața cursanților universității populare și a unui important număr de oameni ai muncii din întreprinderi și instituții, o expunere despre viața și activitatea lui Vladimir Ilici Lenin, cu prilejul împlinirii a 101 ani de la nașterea marelui conducător al proletariatului. Reliefind pe larg rolul lui Lenin în dezvoltarea teoretică și practică a marxismului, vorbitorul a subliniat consecvența cu care partidul nostru aplică în mod creator principiile marxist - leniniste la condițiile concrete ale țării noastre, în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, aducîndu-și, în felul acesta, o contribuție importantă la dezvoltarea și îmbogățirea continuă a teoriei și practicii revoluționare. In perioada 19—28 aprilie a.c., se desfășoară, in întreaga țară, „Decada cărții românești", manifestare culturală de prestigiu, menită să se adauge numeroaselor acțiuni cu care întregul nostru popor întîmpină apropiata sărbătorire a semicentenarului P.C.R. Dezvoltarea și diversificarea pe care a cunoscut-o, în ultimii ani, activitatea editorială a ridicat considerabil rolul și ponderea cărții in ansamblul mijloacelor cultural - educative, a sporit eficiența acesteia în procesul de ridicare a conștiinței socialiste a maselor. Numai în cincinalul 1966-1970 media anuală a volumelor editate a fost de peste 9.000 de titluri și aproape 100.000.000 exemplare. Acestei creșteri cantitative i se adaugă o esențială îmbunătățire a calității artistice și tehnice a tipăriturilor, o lărgire și o adîncire a ariei tematice, o mai judicioasă coordonare a planurilor editoriale cu cerințele spirituale ale milioanelor de cititori. Organizată în acest cadru de efervescență și înnoiri structurale, ediția din acest an a „Decadei cărții românești" capătă un plus de semnificație, un substanțial spor de interes. Prin programul bogat și variat al manifestărilor pe care le prilejuiește - atît în unitățile de difuzare a cărții cît și în întreprinderi și instituții - se urmărește popularizarea largă a celor mai importante cărți, îndeosebi a noilor apariții, atenție specială acordindu-se acelora care se înscriu ca fiind contribuții valoroase pe linia glorioasei aniversări de la 8 Mai. Culegerea de studii „Presa muncitorească și socialistă din România", vol. I (1917—1919), reeditarea cărții lui Lucrețiu Pătrășcanu „Curente și tendințe în filozofia românească", evocarea epică a lui Nicolae Tăutu „Balada comunistului fără nume", ca și titlurile de literatură belestristică semnate de Horia Lovinescu, Fănuș Neagu, Ilie Tănăsache sau Mircea Radu la colan se adaugă celor apărute în ultima vreme la diferitele case de editură. Desfășurate sub egida Comitetului județean pentru cultură și artă și Centrului de librării Suceava, expozițiile și standurile de cărți, întîlnirile unor scriitori cu cititorii, recenziile, expunerile și celelalte acțiuni prevăzute în planul „decadei" vor facilita cunoașterea de către toți iubitorii de literatură a problematicii atit de bogate a cărții românești de toate genurile. DECADA CĂRȚII .ROMANEȘTI BE^ESOTÄ-iaTsseafflisiii» MEMENTOMEMENTO VINERI 23 APRILIE PROGRAMUL I 6.00 De la 6.00 la 9.30. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. Sport. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Memoria pâmîntului românesc (reluare) 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzica populară din Transilvania. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor. 11.15 Consultație juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. 12.00 Georges Moustaki — compozitor și interpret. 12.10 Un interpret și rolurile sale : Robert Merill. 12.30 intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii : Antonio Vivaldi. 14.40 Muzică populară. 15.00 Buletin de știri. 15.Q5 Revista economica. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Cîntece de Camelia Dascalescu și Gelu Solomonescu. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Din repertoriul Măriei Tânase. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 Consemnări de Paul Popescu Neveanu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri, 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele: 2.00, 5.00). PROGRAMUL NI 6.00 - 8.10 Program muzical de dimineață. 6.05 Buletin de știri, 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți — dirijorul Leopold Stokowski. 9.00 Cîntecul săptămînii. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Omagiu partidului. 9.55 Matineu teatral. „Mielul turbat" de Aurel Baranga. 11.20 Cîntece de ieri și de azi. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Avanpremieră cotidiana. 12.15 Estrada melodiilor. 12.40 Selecțiuni din operete. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Concert de prînz. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Muzică populară. 14.30 Odă limbii române. 15.00 Cinetece de Aurel Giroveanu. 15.20 Melodii populare. 15.30 Radio - școală. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. 16.15 Cîntă Tereza Kessovja. 16.30 Recital Ion Piso. 1655 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Album de muzică populară. 17.30 Bibliotecă de poezie românească. Ion Brad. 18.20 Ani de plenitudine artistică 18.55 Partidului, inima și versul. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Cîntecul e pretutindeni. 19.30 Momente din istoria partidului și literatura lor. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Seară de operă: „Decebal“ de Gheorghe Dumitrescu. în pauză : Buletin de știri. 22.30 Dezbateri culturale. 22.50 Formația Paul Ghentzer. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Concert Wartburg 1970. 23.45 Muzică de cameră. 0.55 - 1.00 Buletin de știri. televiziune JOI 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan - emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. 19.15 Publicitate. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 - 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 România în lume. In circuitul economic și tehnico - științific mondial. 20.50 Cîntece și jocuri populare din zona de șes a Banatului. 21.05 Planeta se grăbește Film documentar de montaj. 21.45 L- misiune literara. 22.05 Teledivertiment. Selecțiuni din musical-urile Ameo și Julieta. 22.50 Telejurnalul noapte. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile Vremea se menține frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab moderat. Temperaturile mini lame vor oscila între 2 și 6 grade, iar maximele, între 16 și 22 grade. PE ECRAN JOI 22 APRILIE SUCEAVA * „Modern’' : Haiducii lui Șaptecai ; „Tineretului"' : Degetul de fier. „Arta": King Kong evadează. „Burdujeni": Intîlnire la vechea moschee; CÎMPULUNG : „Luceafărul": Ultimul mohican ; „Moldova": Omul din Sierra; FĂLTICENI : „Doina": Lokis; „Popular": Barbă roșie; RĂDĂUȚI : „Flacăra": Cinci pentru infern ; „Unirea": Ghici cine vine la cină?; VATRA DORNEI : „Doina": Genoveva de Brabant; GURA HUMORULUI : „Lumina": B. D. intra în acțiune; SOLCA : „Solca": Salariul groazei; ȘIRET: „Șiretul": In arșița nopții ; DOLHASCA: „Dolhasca": Răzbunarea Sfîntului; FALCAU: „FALCau" : Sentința; FRASIN: „Frasin": Cîntecele mării ; IACOBENI: „Minerul": Patricia și muzica; MOLDOVIȚA: „Moldovița": De șapte ori șapte, VAMA : „Vama": Moll Flanders. MEMENTO % MEMENTO © MEMENTO