Zori Noi, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7240-7265)

1971-04-22 / nr. 7258

P.C.R., CONDUCĂTORUL LUPTEI PENTRU ÎNFĂPTUIREA REVOLUȚIEI POPULARE (Urmare din pag. I) prima dată în istoria Româ­niei moderne, a fost instaurat un guvern revoluționar de­mocrat, cu un pronunțat ca­racter muncitoresc - țărănesc. In fruntea acestui guvern de largă concentrare democrati­că a fost ales dr. Petru Groza, patriot de seamă, eminent om politic și de stat. O problemă importantă care frămînta ma­sele largi ale poporului era rezolvarea problemei agrare. Din inițiativa P.C.R., sub con­ducerea și cu ajutorul clasei muncitoare, încă din toamna anului 1944 țărănimea a tre­cut la împărțirea moșiilor, în­făptuind, astfel, pe cale revo­luționară, reforma agrară, care avea să fie legiferată în martie 1945. în focul luptei pentru pămînt s-a închegat a­­lianța dintre țărănimea mun­citoare și clasa muncitoare, înfăptuirea pe cale revoluțio­nară și legiferarea reformei agrare a marcat rezolvarea sarcinii fundamentale a desă­vârșirii revoluției burgheze­­democratice. ■ In perioada ce a urmat lui 23 August 1944, poporul ro­mân s-a angajat cu toate re­sursele materiale și umane în războiul drept, eliberator, antihitlerist. Armata română, cot la cot cu armata sovieti­că, a alungat prin lupte grele trupele hitleriste - hortiste din Transilvania de nord, elibe­­rînd întregul teritoriu al pa­triei, și a continuat acțiunile militare dincolo de hotare, lu­­înd parte activă la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Au­striei, luptînd cu eroism pînă la înfrîngerea definitivă a Germaniei fasciste. Ince­­pînd de la 23 August 1944 și pînă la 9 Mai 1945, efectivele militare ale României s-au ci­frat la peste jumătate de mi­lion de oameni, 170.000 de mi­litari au căzut la datorie, pe cimpul de luptă. Pentru fap­tele de vitejie dovedite, peste 300.000 de soldați, și ofițeri ai armatei subofițeri române au fost decorați cu ordine și medalii rom­ânești,­ sovietice, cehoslovace și ungare. Răs­­punzînd cu entuziasm chemă­rii „Totul pentru front, totul pentru­ victorie", oamenii muncii și-au înzecit eforturile pentru susținerea războiului. După o evaluare aproximati­vă, contribuția economică României în acest război se a cifrează la circa 770 milioane dolari. Lupta comună a osta­șilor români și sovietici împo­triva fascismului a pecetluit pe veci frăția de arme româ­no - sovietică, prietenia trai­nică dintre cele două popoa­re. In anul 1945, situația econo­mică a României era foarte grea : producția industrială scăzuse într-o serie de ramuri la circa 50 la sută față de ni­velul antebelic, agricultura, secătuită de jaful hitleriștilor, de rechiziții, furniza doar treime din producția medie de o cereale de dinainte de război. Transporturile erau dezorga­nizate. La toate acestea se a­­dăugau seceta, sabotajul reac­­țiunii, blocarea valutei și de­vizelor țării în occident. Problema refacerii și dez­voltării economiei patriei noastre a făcut obiectul dis­cuției primului forum al co­muniștilor români după eli­berare — Conferința Naționa­lă a P.C.R., ce și-a desfășurat lucrările între 16 — 21 octom­brie 1945. Conferința Naționa­lă a afirmat rolul și influența P.C.R. ca partid de guvernă­­mînt în viața social - politică a României, a definit clar, ști­ințific, programul partidului în condițiile noi ale revoluției populare. Conferința a elabo­rat un vast program de întă­rire a puterii populare, pen­tru consolidarea independen­ței naționale și reconstrucția țării pe baza valorificării tu­turor resurselor interne, con­strucția unei puternice indus­trii ca temelie a dezvoltării social - economice a ță­rii. Raportul Comitetului Cen­tral, prezentat de Gheorghe Gheorghiu - Dej, sublinia că „progresul țării noastre este în directă și nemijlocită legă­tură cu progresul industriali­zării țării". în toată această perioadă, forțele retrograde au recurs la diferite manevre, cum au fost așa - zisa „grevă regală", pu­să la cale la sugestia și în în­țelegere cu cercurile imperia­liste, prin care regele a refu­zat să contrasemneze legile e­­mise de guvern, provocările fasciste de la 8 noiembrie 1945, încercările reacțiunii coalizate în jurul monarhiei, prin care doreau să oprească mersul înainte al istoriei, au eșuat, fiind zădărnicite de ac­țiunile revoluționare ale ma­selor populare. Forțele democratice, în frun­te cu P.C.R., au desfășurat o intensă activitate pentru zdro­birea reacțiunii și cîștigarea victoriei în alegerile parla­mentare din 1946. Victoria de la 19 noiembrie 1946 a Blocu­lui Partidelor Democratice o­­glindește baza social - politi­că largă pe care se sprijinea guvernul democratic, compro­miterea și izolarea de mase a partidelor burgheze reacționa­re, care, curînd, aveau să dis­pară de pe arena politică a țării. Adunarea Deputaților, care și-a deschis lucrările la 1 decembrie 1946, era expo­nentul forțelor democratice ale țării. Mai mult de o trei­me din numărul deputaților o formau muncitorii și țăranii. Expresie a voinței maselor, parlamentul a devenit un in­strument politic de seamă al puterii populare, avînd un im­portant rol în dezvoltarea și consolidarea democrației. Ca rezultat al înaintării to­rentului revoluționar, au fost înlăturați din guvern ultimii reprezentanți ai burgheziei. Ținînd seama de transformă­rile politice, economice și so­ciale petrecute în anii 1944— 1947, de noul raport al forțe­lor social - politice, partidul comunist a apreciat că erau coapte toate condițiile pentru înlăturarea monarhiei și in­staurarea republicii. Izolat și fără nici un sprijin politic sau din partea maselor, știind că orice împotrivire este sor­tită eșecului, regele a fost ne­voit să abdice și să părăseas­că țara. România a devenit republică populară, împlinin­­du-se, astfel, un vechi dezide­rat al poporului. La aflarea veștii proclamării republicii, masele populare au organizat impresionante manifestații de bucurie, prin care și-au expri­mat hotărîrea de a lupta cu toate forțele pentru înflorirea României noi. Evenimentele care au dus la proclamarea republicii de­monstrează că lupta pentru înfăptuirea unor­adinei prefa­ceri sociale a cunoscut o dez­voltare continuă, ascendentă. Elementul principal care a a­­sigurat victoria revoluției populare a fost închegarea a­­lianței muncitorești-țărănești sub conducerea partidului co­munist, unirea, pentru înfăp­tuirea acelorași năzuințe, în cadrul Frontului Național De­mocrat, a clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, a maselor lărgi populare, indi­ferent de naționalitate. Pro­clamarea republicii a marcat încheierea procesului de cuce­rire a întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, cu cele­lalte categorii de oameni ai muncii, a însemnat trecerea la înfăptuirea sarcinilor revo­luției socialiste. MANIFEST­A S­­I COM­SACRATE SEHICHI TEMmiLUI PARTIDULUI • IN SALA MICA A CASEI DE CUL­TURA a sindicatelor din municipiul Su­ceava, tovarășul Vasile Dumistrăcel, prim­­secretar al Comitetului județean al U.T.C., s-a întîlnit, zilele trecute, cu cîteva co­lective de tineri din instituțiile și între­prinderile orașului. Cu acest prilej, celor prezenți li s-a prezentat expunerea intitu­lată „Comunismul, idealul tînărului". Sco­­țînd în evidență înaltele trăsături etice ale membrilor partidului nostru, izvorîte din marile răspunderi sociale ce le revin, din îndatoririle pe care le au față de partid și popor, vorbitorul a relevat influența ho­­tărîtoare pe care o exercită profilul moral­­politic al comuniștilor asupra formării unui tineret înaintat, deplin conștient de rolul și misiunea sa socială, continuator al unor glorioase tradiții de luptă pentru înflorirea și propășirea patriei. • TOT LA CASA DE CULTURA a sin­dicatelor, Ion Alexandrescu, redactor al Agenției române de presă Agerpres, a sus­ținut în fața unui mare număr de oameni ai muncii expunerea „R.S.R., stat al oame­nilor muncii de la orașe și sate, stat su­veran, independent și unitar“. Au fost re­levate cu acest prilej principiile de bază ale politicii interne și externe a României, principii care se bucură de­ un tot mai înalt prestigiu pe plan internațional. • LA ȘCOALA PROFESIONALA UCECOM din orașul Fălticeni, 140 de elevi s-au întîlnit cu tovarășul Vasile Nedelcu, secretar al Comitetului orășenesc U.T.C., care a prezentat expunerea „Tinerețe, nă­zuințe, idealuri". Susținîndu-și alocuțiunea cu exemple oferite de activitatea organiza­țiilor de tineret din localitate, vorbitorul a reliefat, ca o trăsătură caracteristică a tineretului patriei noastre, străduința aces­tuia de a răspunde prin fapte încrederii ce-i este acordată de partidul comunist, de statul nostru socialist. In continuare, tov. V. Nedelcu s-a referit la diversitatea și bo­găția de forme pe care se îmbracă viața spirituală a tineretului, la aspirația sa con­tinuă spre perfecționare, spre a se realiza deplin și multilateral atît pe plan etic, cît și profesional. ál Spre locuri de popas Foto: D. VÎNTU RITMICITATEA presupune o perfectă reglare a mecanismului de conducere a producției (Urmare din pagina I) care se impun. Eventualele mo­dificări ale planului, cunoscute uneori doar la nivel de servi­cii, să fie transmise operativ la secții, așa fel incit interven­țiile ce decurg de aici să se facă cit mai repede. Insistăm asupra unei sarcini majore care solicită, in conti­nuare, un deosebit interes din partea comitetului de direcție, anume temeinica pregătire a cadrelor. Sunt prevăzute, în a­­cest sens, cursuri de reciclare, de calificare și de perfecționa­re. Preocuparea pentru creș­terea eficienței cursurilor se impune a fi împletită cu a­­ceea de a se utiliza rațional cadrele calificate. Subliniem aceasta deoarece, pînă în pre­zent, 300 de muncitori calificați în fabrică au plecat în alte u­­nități, fără ca să fie întreprin­se măsuri pentru stabilitate la locul de muncă. Or, se știe, pentru pregătirea lor s-au cheltuit însemnate sume de bani, s-a pierdut timp. Eforturi se cer a fi făcute și in ceea ce privește creșterea profesio­nală a cadrelor inginerești, fiindcă în prezent majoritatea inginerilor sunt tineri, fără ex­periență. Ne-am­­ referi, în final, pe scurt, la cîteva aspecte ale sti­lului de muncă. Comitetul de direcție a făcut în ultima vre­me unele progrese în ceea ce privește soluționarea proble­melor pe care le ridică pro­ducția, acționează pentru a crea o atmosferă de lucru, pen­tru a întrona disciplina. Con­siderăm că această preocupa­re se cuvine a fi desfășurată pe un plan mai larg. In atenția salariaților, mai cu seamă a cadrelor tehnice, trebuie să se afle în permanență buna des­fășurare a producției, nu in­terese minore, de afirmare a propriei persoane, în detrimen­tul îndeplinirii­ exemplare a sarcinilor. Am solicita, apoi, conducerii Combinatului textil din Iași să-i determine pe sa­lariații săi, de la diverse servi­cii, să-și îmbunătățească ei înșiși stilul de muncă. Autorul acestor rînduri a fost martorul unei îndelungate discuții tele­fonice între directorul fabricii, care încerca să explice că pen­tru ceea ce se întîmplă în u­­nitate poartă un salariat al răspunderea, și combinatului, care ținea cu orice preț să transmită o sancțiune prin in­termediul firului telefonic. Nu cunoaștem dacă sancțiunea ar fi fost oportună ori nu, dar nu putem fi de acord cu ase­menea mod de soluționare a problemelor. Fabrica de tricotaje se află la începutul activității. Sunt necesare eforturi din partea colectivului pentru integrarea în ritmul normal de producție. Cadrelor tehnice le revine, în acest sens, o mare răspundere. Dar și sprijinul din partea combinatului să fie competent, el să constea într-un ajutor concret, la fața locului, renun­­țîndu-se la unele procedee ine­ficiente, ca cel notat mai sus. Hora din Piața Republi­cii din Capitală, cu oca­zia proclamării R.P.R. ZOR! NOIPAGINA 3 Români care l-au văzut și cunoscut pe Lenin Se împlinesc 101 ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin. Această aniversa­re constituie un nou prilej pentru a releva personalitatea genialului gînditor și condu­cător revoluționar marxist, e­­coul pe care l-au avut ideile sale în rîndul proletariatului internațional și al mișcării muncitorești din țara noastră. Numeroși fruntași ai mișcă­rii muncitorești și democrati­ce din țara noastră l-au văzut, cunoscut și ascultat, după cum mulți muncitori, țărani și intelectuali români au fost martori ai evenimentelor în centrul cărora s-a aflat Lenin. Mărturiile celor care l-au în­­tîlnit redau în cuvinte simple, emoționante, aspecte intere­sante din viața și activitatea lui Vladimir Ilici, readucînd în memoria noastr­ă figura strălucită a întemeietorului partidului de tip nou al cla­sei muncitoare și al statului sovietic. Dintre amintirile ce­lor care l-au văzut pe Lenin, evocăm cîteva cu valoare de document, ce păstrează neșters chipul remarcabilei personali­tăți care a înrîurit profund gîndirea și viața contempora­nă, încă înaintea victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie, o serie de socialiști ro­mâni au avut prilejul să-l cu­noască pe Lenin la diferite congrese muncitorești interna­ționale. O corespondență boga­tă a întreținut V.I. Lenin cu unele personalități de seamă ale mișcării revoluționare din țara noastră. In anul 1916, Lenin și C. Do­­brogeanu - Gherea se aflau în Elveția, fapt care le-a înlesnit posibilitatea să se întîlnească și să discute diferite probleme privind întărirea legăturilor dintre mișcarea muncitorească din România și cea din Rusia. Inginerul român C. Vidic, care a luat parte la aceste întreve­deri, îl descrie pe Lenin ca pe „un tovarăș nu prea înalt de statură, foarte ager, cu ochii albaștri pătrunzători. . Fruntașul mișcării socialiste din România, C. Dobrogeanu- Gherea, impresionat de perso­nalitatea lui Vladimir Ilici, i-a declarat într-o zi inginerului : „Acesta va deveni cu­ de cu­rînd un mare om... care după o muncă și pregătire temeini­că va revoluționa omenirea în­treagă“. Scriitorul Victor Eftimiu l-a întîlnit pe Lenin în aceeași țară, în timpul primului război mondial. „L-am văzut pe Lenin, spre sfîrșitul celuilalt război într-o cafenea din Ge­neva — scria în 1947 Eftimiu. . . . Vladimir Ilici își trăia pe țărmul Lemanului ultimele luni de exil elvețian". Refe­­rindu-se la popularitatea lui Lenin în rîndurile tinerei ge­nerații, V. Eftimiu sublinia: „Tineretul și veșnic tinerii lup­tători pentru un ideal de li­bertate și de dreptate vedeau în Lenin pe... realizatorul ma­rilor aspirații ale celor obidiți, pe conducătorul predestinat“. Cunoscutul publicist N. D. Cocea s-a aflat în ajunul și în timpul Revoluției din Octom­brie 1917 la Petrograd în cali­tate de corespondent. Sub titlul „Din Rusia revoluționară. Le­nin. Intîia viziune", Cocea ni-l prezintă pe Vladimir Ilici în plină campanie pentru răs­turnarea lui Kerenski și înce­tarea războiului. „L-am văzut pentru întîia oară într-o noap­te de mai (1917 — nota noas­tră), o noapte tulbure ca un a­­m­urg sub cerul decolorat de reflexul aurorei boreale — scria Cocea în ziarul „Omul liber“ din 28 aprilie 1918. ... Deodată însă, se făcu o mișcare neașteptată în valuri­le mulțimii. Oratorii improvi­zați tăcură... și o mie de gla­suri îi răspunseră în cor : — Trăiască revoluția". N.D. Cocea a luat parte ca ziarist la al II-lea Congres general al Sovietelor, ținut la Petrograd, între 7 și 8 noiem­brie 1917, unde a vorbit Lenin. Descriind momentul votării celebrelor decrete ale Puterii Sovietice scrise de Vladimir Ilici, Cocea nota în ziarul „Chemarea“ din 20 aprilie 1919 : „Iar cînd a venit rîndul ultimului articol, al aceluia care încorona frază toată opera într-o singură de pace și socialism a unei nopți revolu­ționare, Lenin, aruncînd hîr­­tiile răvășite, a ridicat și el brațul în aer, a votat și a lă­sat să-i cadă palma întinsă, grea, masivă, peste toate pri­vilegiile trecute, ca un cuțit de ghilotină". Militant de frunte al mișcă­rii revoluționare din România, Alexandru Dobrogeanu - Ghe­rea a făcut parte din delegația socialiștilor români, care la 10 decembrie 1920 a fost primită la Moscova de către V. I. Le­­nin. Mai tîrziu, Al. Dobrogea­nu - Gherea scria în ziarul „Socialismul“ din 27 ianuarie 1924 : „Convorbirea cu un a­­semenea om decurge firesc, ca și cum ai fi alături de un vechi cunoscut. . . Nici un pic de jenă nu tulbură atmosfera de comunitate, aș putea zice chiar de intimitate, în care ne găsim fără să știm cum". Gheorghe Cristescu, veteran al mișcării muncitorești din România, care de­­ la crearea P.C.R., în mai 1921, și pînă la Congresul al III-lea al parti­dului comunist din 1924 a fost secretar general al partidului, ne relatează alte aspecte din întîlnirea delegației socialiști­lor români cu Lenin. „Vladimir Ilici — ne povestește Gheor­ghe Cristescu — era un bărbat de statură mijlocie, îmbrăcat simplu, cu fruntea bombată și largă, sub­ care descopereai o privire clară și pătrunzătoare, îmi amintesc că de la început Lenin a manifestat un interes deosebit față de mișcarea mun­citorească din România, pe care o cunoștea bine încă di­naintea victoriei Marii Revo­luții Socialiste din Octombrie“. In încheiere, Cristescu arată : „La plecare, Lenin a urat, prin intermediul delegației noastre, proletariatului român succes deplin în acțiunea istorică de transformare a partidului so­cialist într-un puternic partid comunist, apoi m-a îmbrățișat și mi-a strîns tare mîinile". Lucrețiu Pătrășcanu, militant de seamă al P.C.R., a partici­pat, în noiembrie - decembrie 1922, la al IV-lea Congres al Internaționalei Comuniste, un­de a luat cuvîntul V. I. Lenin. In după - amiaza zilei de 22 ia­nuarie 1946, în sala Operei Române din București, L. Pă­trășcanu a evocat împrejura­rea în care l-a cunoscut atunci pe Lenin. „Ultimele cuvinte ale raportului (prezentat de V. I. Lenin — nota noastră) dădură naștere unui nou val de entuziasm. Toată lumea a­­plauda, strigăte „Trăiască tovarășul nesfîrșite Lenin !“ și din nou sunetele „Interna­ționalei" cutremurară zidurile fostului palat al lui Alexan­dru II, în care se ținea con­gresul. In pauza care a urmat, Lenin a coborît în mijlocul congresiștilor, și atunci am a­­vut prilejul să mă apropii de el. . . Vorba lui era prietenoa­să și atunci cînd se apropie de grupul de congresiști în care mă aflam, găsi cuvinte de amiciție pentru acei din mijlo­cul nostru pe care avusese pri­lejul să-i cunoască, fie în emi­grație, fie la celelalte congrese ale Cominternului. Avea miș­cări iuți, fraza sacadată, dar se degajau nu o singură dată din privirea lui sclipiri de umor care-l făceau atît de o­­menesc și atît de apropiat de fiecare dintre noi. Atunci am înțeles iubirea sinceră și a­­dîncă ce-l înconjoară. Am în­țeles pentru ce întreaga lui persoană radiază simpatie, după cum am înțeles acele manifestări de dragoste care îi veneau din toate colțurile U­­niunii Sovietice și dincolo de hotarele ei“. Mărturiile prezentate reflec­tă legăturile strînse dintre mi­litanții mișcării muncitorești și democratice din România și V. I. Lenin, aprecierile deose­bite la adresa acestuia, păs­trate vii în memoria contem­­­poranilor români care l-au vă­zut și cunoscut pe marele das­căl al proletariatului interna­țional. Conf. univ. dr. ION BABICI EXPUNERE DESPRE VIATA SI ACTIVITATEA LUI V.I. LENIN In sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, prof. Vasile Ionescu, univ. dr. rectorul Institutului pedagogic de 3 ani, a prezentat, ieri sea­ră, în fața cursanților uni­versității populare și a u­­nui important număr de oameni ai muncii din în­treprinderi și instituții, o expunere despre viața și activitatea lui Vladimir Ilici Lenin, cu prilejul îm­plinirii a 101 ani de la nașterea marelui conducă­tor al proletariatului. Re­liefind pe larg rolul lui Lenin în dezvoltarea teore­tică și practică a marxis­mului, vorbitorul a subli­niat consecvența cu care partidul nostru aplică în mod creator principiile marxist - leniniste la con­dițiile concrete ale țării noastre, în opera de făuri­re a societății socialiste multilateral dezvoltate, a­­ducîndu-și, în felul aces­ta, o contribuție impor­tantă la dezvoltarea și îm­bogățirea continuă a teo­riei și practicii revoluțio­nare. In perioada 19—28 aprilie a.c., se desfășoară, in întreaga ța­ră, „Decada cărții româ­nești", manifestare culturală de prestigiu, menită să se a­­dauge numeroaselor acțiuni cu care întregul nostru popor în­­tîmpi­nă apropiata sărbătorire a semicentenarului P.C.R. Dezvoltarea și diversificarea pe care a cunoscut-o, în ulti­mii ani, activitatea editorială a ridicat considerabil rolul și ponderea cărții in ansamblul mijloacelor cultural - educati­ve, a sporit eficiența acesteia în procesul de ridicare a con­științei socialiste a maselor. Numai în cincinalul 1966-1970 media anuală a volumelor edi­tate a fost de peste 9.000 de titluri și aproape 100.000.000 exemplare. Acestei creșteri cantitative i se adaugă o esen­țială îmbunătățire a calității artistice și tehnice a tipăritu­rilor, o lărgire și o adîncire a ariei tematice, o mai judicioa­să coordonare a planurilor e­­ditoriale cu cerințele spiritua­le ale milioanelor de cititori. Organizată în acest cadru de efervescență și înnoiri structurale, ediția din acest an­ a „Decadei cărții românești" capătă un plus de semnificație, un substanțial spor de interes. Prin programul bogat și va­riat al manifestărilor pe care le prilejuiește - atît în unită­țile de difuzare a cărții cît și în întreprinderi și instituții - se urmărește popularizarea largă a celor mai importante cărți, îndeosebi a noilor apariții, a­­tenție specială acordindu-se a­­celora care se înscriu ca fiind contribuții valoroase pe li­nia glorioasei aniversări de la 8 Mai. Culegerea de studii „Presa muncitorească și socia­listă din România", vol. I (1917—1919), reeditarea cărții lui Lucrețiu Pătrășcanu „Cu­rente și tendințe în filozofia românească", evocarea epică a lui Nicolae Tăutu „Balada comunistului fără nume", ca și titlurile de literatură belestris­­tică semnate de Horia Lovi­­nescu, Fănuș Neagu, Ilie Tă­năsache sau Mircea Radu la colan se adaugă celor apă­rute în ultima vreme la diferi­tele case de editură. Desfășurate sub egida Co­mitetului județean pentru cul­tură și artă și Centrului de li­brării Suceava, expozițiile și standurile de cărți, întîlnirile unor scriitori cu cititorii, recen­ziile, expunerile și celelalte ac­țiuni prevăzute în planul „de­cadei" vor facilita cunoaște­rea de către toți iubitorii de li­­­teratură a problematicii atit de bogate a cărții românești de toate genurile. DECADA CĂRȚII .ROMANEȘTI BE^ESOTÄ-iaTsseafflisiii» MEMENTOMEMENTO VINERI 23 APRILIE PROGRAMUL I 6.00 De la 6.00 la 9.30. 7.00 Radio­jurnal. Buletin meteo - rutier. Sport. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Memoria pâmîntului românesc (reluare) 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzica popu­lară din Transilvania. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din folclorul muzical al popoa­relor. 11.15 Consultație juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. 12.00 Georges Moustaki — compozitor și interpret. 12.10 Un interpret și­ rolurile sale : Robert Merill. 12.30 intîlnire cu melo­dia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii : Antonio Vi­valdi. 14.40 Muzică populară. 15.00 Buletin de știri. 15.Q5 Revista econo­mica. 15.30 Pagini vocale și orches­trale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. 16.15 Muzică de promenadă. 16.30 Cîntece de Camelia Dascalescu și Gelu Solomonescu.­ 17.00 Pentru pa­trie. 17.30 Concert de muzică popu­lară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii prefe­rate. 20.40 Din repertoriul Măriei Tâ­­nase. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijute­rii muzicale. 21.25 Consemnări de Paul Popescu Neveanu. 21.30 Revista șla­gărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de­­ știri, 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele: 2.00, 5.00). PROGRAMUL NI 6.00 - 8.10 Program muzical de di­mineață. 6.05 Buletin de știri, 7.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pio­nieri). 8.25 Mari interpreți — dirijorul Leopold Stokowski. 9.00 Cîntecul săp­­tămînii. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Omagiu par­tidului. 9.55 Matineu teatral. „Mielul turbat" de Aurel Baranga. 11.20 Cîn­­tece de ieri și de azi. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Avanpremieră cotidia­na. 12.15 Estrada melodiilor. 12.40 Se­­lecțiuni din operete. 13.00 Radiojur­nal. 13.15 Concert de prînz. 14.00 Bu­letin de știri. 14.05 Muzică populară. 14.30 Odă limbii române. 15.00 Cine­tece de Aurel Giroveanu. 15.20 Melo­dii populare. 15.30 Radio - școală. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - ru­tier. 16.15 Cîntă Tereza Kessovja. 16.30 Recital Ion Piso. 16­55 Sfatul medi­cului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Al­bum de muzică populară. 17.30 Biblio­tecă de poezie românească. Ion Brad. 18.20 Ani de plenitudine artistică 18.55 Partidului, inima și versul. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Cîntecul e pre­tutindeni. 19.30 Momente din istoria partidului și literatura lor. 19.50 Noap­te bună, copii. 20.00 Seară de operă: „Decebal“ de Gheorghe Dumitrescu. în pauză : Buletin de știri. 22.30 Dez­bateri culturale. 22.50 Formația Paul Ghentzer. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Concert Wartburg 1970. 23.45 Muzică de cameră. 0.55 - 1.00 Buletin de știri. televiziune JOI 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiu­ne în limba maghiară. 18.30 La vo­lan - emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. 19.15 Publicitate. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 - 50 de ani în 50 de evocări. 20.20 România în lume. In circuitul economic și teh­nico - științific mondial. 20.50 Cîntece și jocuri populare din zona de șes a Banatului. 21.05 Planeta se grăbește Film documentar de montaj. 21.45 L- misiune literara. 22.05 Telediverti­ment. Selecțiuni din musical-urile A­meo și Julieta. 22.50 Telejurnalul noapte. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile Vremea se menține frumoasă­ și călduroasă, cu cerul varia­bil. Vîntul va sufla slab moderat. Temperaturile mini la­me vor oscila între 2 și 6 gra­de, iar maximele, între 16 și 22 grade. PE ECRAN­ JOI 22 APRILIE SUCEAVA * „Modern’' : Haidu­cii lui Șaptecai ; „Tineretului"' : Degetul de fier. „Arta": King Kong evadează. „Burdujeni": Intîlnire la vechea moschee; CÎMPUL­UNG : „Luceafărul": Ultimul mohican ; „Moldova": Omul din Sierra; FĂL­TICENI : „Doina": Lokis; „Popu­lar": Barbă roșie; RĂDĂUȚI : „Flacăra": Cinci pentru infern ; „Unirea": Ghici cine vine la cină?; VATRA DORNEI : „Doina": Geno­veva de Brabant; GURA HUMO­RULUI : „Lumina": B. D. intra în acțiune; SOLCA : „Solca": Sala­riul groazei; ȘIRET: „Șiretul": In arșița­­ nopții ; DOLHASCA: „Dol­­hasca": Răzbunarea Sfîntului; FAL­­CAU: „FALCau" : Sentința; FRA­SIN: „Frasin": Cîntecele mării ; IACOBENI: „Minerul": Patricia și muzica; MOLDOVIȚA: „Moldovița": De șapte ori șapte, VAMA : „Vama": Moll Flanders. MEMENTO % MEMENTO © MEMENTO

Next