Zori Noi, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7240-7265)

1971-04-22 / nr. 7258

) 4/ PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7258 joi 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani RITMICITATEA presupune o perfectă reglare a mecanismului de conducere a producției Integrarea într-un ritm su­perior al producției, impus de utilizarea deplină a capacității utilajelor, reprezintă unul din­tre obiectivele de primă impor­tanță, care condiționează acti­vitatea în ansamblu a colecti­vului de muncă al Fabricii de tricotaje din Suceava. Sarcini­le zilnice cunosc, de la o eta­pă la alta, sporuri substanțiale. Salturile spre nivele supe­rioare necesită, cum este și normal, o atentă pregătire a producției, eforturi susținute din partea muncitorilor, mai cu seamă în ceea ce privește însușirea unor noi cunoștințe­, știut fiind că fabrica este tînă­­ră, iar majoritatea cadrelor lipsite de experiență. Luna a­­prilie a debutat cu rezultate situate mult sub cifra pla­nificată. E drept, că ulte­rior, în decada a doua, du­pă ce s-au înlăturat unele ne­reguli privind aprovizionarea cu ambalaje și s-a urmărit cu mai multă rigurozitate desfă­șurarea producției, au fost zile în care s-au consemnat depă­șiri. ■ Totuși, în intervalul care a trecut din luna a­­prilie, rezultatele sunt în urma sarcinilor de plan. O principală cauză o constituie faptul că nivelul de realizare a normelor nu este încă satis­făcător. Evidențele arată că în primul trimestru, 27 la sută din muncitorii care au lucrat în acord au realizat un nivel de îndeplinire a normelor sub 90 la sută. Evident, este o si­tuație nefavorabilă. Ea are la bază, pe de o parte, asigurarea cu întîrziere a efectivelor de muncitori, iar pe de alta, sla­ba calificare a multora dintre aceștia. Iată de ce conducerea fabri­cii trebuie să acționeze în așa fel, încît nivelul de produc­ție realizat în unele zile din decada a doua să fie menținut și, eventual, dezvoltat. După cum sîntem informați, în a­­cest scop au și fost luate unele măsuri. Muncitorii care nu-și realizează normele vor urma un curs de reciclare. Ei vor lu­cra, după orele de program, pe un agregat „școală", compus din toată gama de mașini pen­tru confecționat. Ceea ce ni se pare esențial este că în cadrul cursului se va insista asupra pregătirii practice. Instructorii, recrutați dintre muncitorii cu o bogată experiență, vor de­monstra, practic, cum trebuie efectuată fiecare operație, ur­mărind apoi executarea ei co­rectă de către cursanți. Tot pentru mai buna organizare a producției, utilizarea mai efi­cientă a forței de muncă, au fost luate măsuri în vederea folosirii mai raționale a agre­gatelor. Prin aceasta, ca și prin perfecționările aduse, se va im­prima producției un ritm mai intens, ceea ce se va reflecta în mod favorabil asupra ni­velului de îndeplinire a nor­melor, implicit asupra produc­tivității muncii. Este de la sine înțeles că înscrierea fabricii în ritmul de producție planificat impu­ne rezolvarea unei multitudini de probleme. Neîndeplinirea normelor de către o parte din muncitori are la bază cîteva cauze imediate, pe care le-am amintit. Ele se desprind, însă, dintr-o cauză cu caracter ge­neral. Greutățile întîmpinate în primul trimestru, restanțe­le înregistrate în luna aprilie au fost determinate de faptul că producția acestui an, care, cum cunoaștem, este mult mai mare, n-a fost minuțios pregă­tită. De aceea, este nevoie ca, în activitatea de viitor, acor­­dînd o mare atenție creșterii nivelului de cunoștințe profe­sionale ale muncitorilor, con­ducerea fabricii să nu piardă din­ vedere alte laturi, foarte importante, cum sunt progra­marea producției, pregătirea stocurilor de semifabricate, a­­provizionarea ritmică a locuri­lor de muncă cu piese croite etc. De asemenea, se cuvin a­­duse perfecționări sistemului , de lansare a planului către secții, în sensul ca acestea din urmă să cunoască din timp sarcinile ce vor trebui să le realizeze în perioada următoa­re și, în funcție de acestea, să fie luate măsurile de pregătire N.­GROZA (Continuare in pagina a lll-a) Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava, înaltă precizie Foto: D. BALINT Campania de lucru a anu­lui 1971 este în plină desfă­șurare și in domeniul întreți­nerii și construcției de căi ru­tiere. In acest sens, Direcția județeană de drumuri și po­duri Suceava a reușit ca în primul trimestru al anului să realizeze 42 la sută din volu­mul de întrețineri cu balast preconizat pe anul in curs, sâ pună in funcțiune cu 15 zile înainte de termen toate cele 7 stații de preparare a asfaltu­lui, sâ repare și sâ asigure buna funcționare a tuturor u­­tilajelor terasiere. în acest an, personalul di­recției are de executat 50 km. drumuri asfaltate­­ cu 30 km, mai mult decit a fost prevă­zut prin planul de stat­­ și trebuie să m.l. poduri din construiască 406 beton armat. Un asemenea program de muncă se sprijină pe faptul că este al doilea an de cînd s-a introdus, în cadrul direcției, cu bune rezultate, practica e­­xecutării podurilor din beton armat precomprimat. Se pre­vede ca acest sistem de con­strucție să fie extins la maxi­mum, avînd în vedere că în anul 1971 va intra în dotare un set complet de utilaje pen­tru pretensionare. Pentru îmbunătățirea conti­nuă a calității lucrărilor, se preconizează organizarea la­boratoarelor de șantier pe lingă toate unitățile de bază. Laboratorul central al direc­ției va fi dotat cu un spațiu nou, corespunzător, cu apara­­taj modern. (De la ing. D. PENTIUC) pe ogoare Rstm intens la plantarea cartofilor și pregătirea terenului pentru porumb Realitatea arată că la plan­tarea cartofului s-au înregis­trat rezultate meritorii în ma­joritatea unităților. 17 coope­rative au raportat terminarea acestei lucrări pe întreaga su­prafață planificată. Totuși, la nivelul județului, au mai ră­mas de plantat încă 6.872 ha., din care în sectorul coopera­tist 5.943 ha. Redăm mai jos cîteva rela­tări dintr-un raid - anchetă întreprins de redacție pe o­­goarele județului, în zilele de marți și miercuri. La Fîntînele, eforturile me­canizatorilor Mihai Rusu, Gheorghe Balan și Ștefan Bu­hai sunt îndreptate spre ter­minarea semăn­ării celor 60 ha. cu sfeclă de zahăr, cu­ a mai rămas din 240 ha. planificate. Pentru semănarea porumbului, sunt pregătite 200 ha. și se lu­crează în continuare cu 5 discuri în tarlaua denumită „Lunca lui Stamate". Și la fer­ma de stat Verești, aparținînd de I.A.S. Suceava, se munceș­te din plin pentru terminarea plantării cartofilor. Din 306 ha. planificate, pînă ieri erau plantate peste 185 ha. Marți, se lucra intens cu 5 mașini. L-am întîlnit în mijlocul mecanizatorilor pe șeful fer­mei, tovarășul inginer Bene­dict Catană,­ în tarlaua denu­mită „Cocoradă", cu o supra­față de 115 ha. „Dorim ca, pînă la sfîrșitul acestei săptă­­mîni, să terminăm plantarea cartofilor — ne-a spus inter­locutorul nostru — ca, după aceea, să putem începe rebilo­­narea și erbicidarea întregii etiliuri. In condiți!*? arestn­ an, obținerea unei producții medii de 23.000 kg. cartofi la ba. nu ne mulțumește, vrem să depășim prevederile planu­lui cu cel puțin 2.000 kg.". A­­ceastă idee a fost împărtășită și de mecanizatorul Ioan Hu­­lubei, care are experiența 20 campanii agricole, iar re­­­cent a fost decorat cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România clasa a V-a". Terminînd, în cea mai mare parte, semănarea culturilor din prima epocă, mecanizato­rii din Roșcani au trecut la însămînțarea primelor hectare cu porumb, împreună cu ingi­nera cooperativei, tovarășa Cornelia Coca Onișor, ne-am deplasat pe tarlaua „Rezervă" (40 ha.), unde mecanizatorii Vasile Pricop și Mihai Rusu încorporau, cu ajutorul mași­nilor 2 SPC 2 și­­ SPC 6, în­tr-un sol pregătit „grădinăreș­­te", boabele de porumb. Con­comitent cu aceștia, mecani­zatorii Anton Avîrvarei, Ni­­colae Lupu și Alexandru Mo­­raru lucrau la pregătirea te­renului pe alte 30 hectare, în tarlaua denumită „Hulupărie". „Dacă condițiile de climă vor permite — ne relata tovarașa inginer — în următoarele 6—7 zile vom termina și semăna­­rea celor 240 ha. cu porumb, cu­ avem planificate, rămînîn­­du-ne să însămînțăm 28 ha. cu cînepă pentru fuior și 17 ha. cu soia". Și la C.A.P. Salcea se lu­crează intens la pregătirea te­renului în vederea semănării porumbului. Pînă în prezent, sînt pregătite 325 ha. și se ac­ționează în continuare cu 4 agregate. Pe mecanizatorul Ion Siminiceanu l-am găsit în tarlaua „Putreda I", unde ter­minase de semănat cu porumb cele 35 ha. „Avînd teren pre­gătit și mașinile bine puse la punct, aici se depun eforturi ca, în următoarele zile, să se raporteze terminarea semănă­rii porumbului pe cele 540 ha. planificate". Dar, în raidul întreprins de noi,­ în cursul zilei de ieri, de data aceasta într-o zonă în ca­re, prin specificul solurilor e­­xistente, mai reci și mai ume­de, campania de primăvară în­cepe mai tîrziu, ne-a fost dat să găsim situații necorespun­zătoare. Ieri dimineața, la orele 7, deși tractoarele secției de me­canizare erau în cîmp, la pre­gătirea terenului (două din ele staționau, unul din tractoriști fiind plecat cu „ceva treburi" la Rădăuți), la magazia C.A.P. Bilca, în prezența conducerii unității, abia se încărcau­ sacii, cu ovăz,de sămînță pentru a fi transportați pe tarlale la­ locul de semănat. De abia­ îmn­ jurul orei 8, au plecat de la­ sediu. Iată două ore de în­­­tîrziere, timp în care se putea1 lucra din plin în cîmp! Interesîndu-ne de stadiul plantării cartofilor, secretarul comitetului comunal de par­tid, tovarășul Ștefan Ga­lan, ne-a informat că la această cultură vor lucra 3 brigăzi. Președintele C.A.P., Simion Mihăilă, n-a mai fost însă atît de sigur. S-a expri­mat că se va semăna ovăz,­ dar se vor planta și ceva car­tofi, în special în brigăzile a V-a și I. Dar, brigadierii Gh. Vicovan și Eufrosina Cîrdea ne-au dat alte lămuriri : „Nu avem încă pregătit terenul. Cum se va discui și grăpa, vom mobiliza cooperatorii la plantat cartofi manual ! Intîi vrem să semănăm tot ovăzul“. Am ascultat cu nedumerire a­­tîtea informații contradictorii și ne-am deplasat la brigada I. Aici, intr-adevăr, terenul era nediscuit, silozurile intacte, cartofii fiind „la păstrare", așa cum au stat peste iarnă ! „Am cerut de ieri 3 tractoa­re pentru a ne pregăti tere­nul, ne spunea brigadiera, dar nu ni s-au repartizat. Azi­­ ieri, ION BANCESCU GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a II-a) # Unele suprafețe din zona sudică a județului au și fost semănate cu porumb # De ce la Bilca dezinformarea stă ia loc de cinste ? # Lipsa de preocupare și răspundere își arată „roadele“: întîr­­zierea nepermisă a plantării cartofului Filatura de in și cînepă din Fălticeni. Aspect din sectorul de albire chimică a firelor Foto : I. MÎNDRESCU IN ACEST NUMĂR: CONTRAPUNCT ȘTIRI SPORTIVE DIALOG ANCHETA NOASTRĂ în pag. 2 MEMENTO — MEMENTO în pag. 3 îndeplinirea angajamentelor asuma­­te în întrecerea socialistă reprezintă o preocupare de seama a colectivului de munca de la Salina Cacica. In perioada care a trecut de la începu­tul anului s-au înregistrat importante depășiri ale planului de producție. Evidențele arată, între altele, că la producția globală s-a înscris o de­pășire valorică de peste 1,5 milioane lei, iar la producția marfă de peste 1,6 milioane lei. în același timp, mă­surile adoptate pentru o mai bună organizare a producției au permis obținerea unui spor al productivității muncii de 2,7 la sută. Intrată recent in producție, noua secție a cooperativei „Unirea“ din Suceava meșteșugărești lucrează din plin, în acest an, aici vor fi confec­ționate pentru fondul pieței diferite tipuri de mobilă în valoare de peste 1.000.000 lei. Printre acestea, se află­ garnituri de bucătărie tip „Sibiu“ și „Polar", mesele „Modern" și „Con­­cept", etajere „Doina", mobilă pentru sufragerie și altele. Executată din PAL furniruit cu nuc, avînd o linie moder­nă, mobila confecționată de „Unirea“ întrunește de acum aprecierile bene­ficiarilor. In acest an, cooperativa are de o­­norat și o comandă pentru piața ex­ternă, 1.000 de mesaje tip „Sibiu", pentru aparate de radio și televizoa­re. Din această comandă, 300 de pie­se se află în stadiul de finisare. Stațiunea balneară Vatra Dornei, atît de cunoscută și apreciată pentru efectele curative ale apelor carboga­­zoase și nămolului de turbă, își spo­rește continuu capacitatea de cazare și tratament. Numărul oamenilor mun­cii care au beneficiat aici de odihnă și îngrijire în trimestrul I al acestui an depășește cu circa 500 pe cel din perioada corespunzătoare a anului trecut, îmbunătățirea condițiilor de cazare, precum și folosirea unor pro­cedee de tratament eficiente vor a­­trage, desigur, și pe viitor tot mai mulți oameni ai muncii în această frumoasă stațiune din județul nostru. Teatrul de stat "Mihai­­ Emi­nes­cu" din Botoșani prezintă vineri, 23 apri­lie, anul curent, în premieră pe țară două spectacole cu piesa Claudiei Million Minulescu intitulată „Veronica Miele“. Regia artistică este semnată de Zoe Anghel Stanca, rolurile prin­cipale fiind deținute de cîțiva actori cunoscuți : Ana Vladescu Aron (rolul titular), Sorin Geoge Zavulovici (E­­minescu) și Igor Hancu (Creangă). Din distribuție mai fac parte Dorina și Dorin Brădescu, Smaranda Petres­­cu, Ion Plâieșanu și alții. FILE DE ISTORIE PARTIDUL COMUNIST ROMÂN, CONDUCĂTORUL LUPTEI PENTRU ÎNFĂPTUIREA REVOLUȚIEI POPULARE După victoria insurecției ar­mate, masele largi populare au desfășurat, sub conducerea Partidului Comunist Român, o largă acțiune pentru duce­rea războiului de eliberare a întregului teritoriu al patriei și participarea în continuare, alături de armata sovietică, la lupta pentru victoria fina­lă, împotriva fascismului, pentru înfăptuirea unor re­forme democratice și îndeo­sebi a celei agrare, democra­tizarea țării, instaurarea unui guvern care să garanteze rea­lizarea acestor năzuințe. Pen­tru înfăptuirea obiectivelor propuse, partidul comunist și-a reorganizat activitatea în noile condiții, ale legalității. Munca de organizare a parti­dului s-a împletit cu o largă activitate politică de masă, cu puternice demonstrații, care­ au avut loc în întreaga­­ țară,), la care au participat oameni ai muncii de toate categoriile. In lupta lor, masele popu­lare au trebuit să înfrîngă o­­poziția cercurilor reacționare și a monarhiei, care conside­rau actul de la 23 August ca punct terminus al luptei­ populare și doreau ca lucruri­le să reintre pe făgașul ante­rior și totul să rămînă așa­ cum fusese în trecut, în opoziție cu aceste for­țe retrograde, forțele demo­cratice revoluționare apreciau acest act drept începutul lup­tei pentru înfăptuirea unor a­­dînci prefaceri sociale, care să lichideze definitiv vechea si­tuație și să du­că la făurirea unei noi orîn­­duiri sociale — orînduirea so­cialistă. Partidul co­munist s-a pre­ocupat intens de unirea tutu­ror forțelor în această luptă, de la clasa mun­citoare pînă la grupări ale bur­gheziei, în ve­derea rezolvă­­­­rii marilor o­­biective ale desăvîrșirii revo­luției burghezo - democratice, a căror înfăptuire avea să deschidă calea trecerii la re­voluția socialistă. Politica partidului de largă colabora­re a tuturor forțelor interesa­te în dezvoltarea democratică și progresistă a țării și-a gă­sit expresie în crearea, la 12 octombrie 1944, a Frontului Național Democrat. In proiec­tul de platformă al F. N. D. elaborat de Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân, se sublinia susținerii războiului necesitatea antihit­lerist, democratizarea țării și a vieții politice, exproprierea moșierilor și împroprietărirea țăranilor, lua­rea unui com­plex de măsuri care să satisfa­că masele largi de la orașe și sate, înfăptui­rea acestor mă­suri impunea a­­ducerea în frun­tea țării a u­­nui guvern ca­re să reprezin­te toate forțele naționale și de­mocratice ale țării și care să se sprijine pe masele largi populare. Sub conducerea Partidului Comunist Român au avut loc ample bătălii revoluționare, în care masele au cuprins stra­da, cerînd înfăptuirea pro­gramului F.N.D. In cursul lu­nii februarie 1945, în întreaga țară, la marile demonstrații, lozinca „Vrem guvern F.N.D." a devenit un obiectiv central al luptei maselor populare, în timp ce creștea hotărîrea de luptă a maselor populare, spo­rea și gradul de împotrivire a reacțiunii grupate în jurul lui Rădescu și al palatului, care amenința chiar cu război ci­vil. Lupta forțelor democrati­ce a atins o maximă intensi­tate în ziua de 24 februarie, cînd în Capitală au participat la demonstrație 600.000 de oa­meni, la Ploiești aproape 70.000, la Timișoara circa 30.000, manifestații asemănă­toare avînd loc în întreaga ța­ră. Partidul comunist a desfă­șurat, în aceste momente, o vastă activitate organizatori­că și politică. Au fost mobi­lizate formațiunile patriotice muncitorești în vederea răs­turnării prin forță, dacă apă­rea necesar, a guvernului Ră­descu, împotriva guvernului reacționar au luat poziție re­prezentanți ai armatei, ai in­telectualității, ai cercurilor democratice, silindu-i, astfel, să demisioneze. La 6 Martie 1945, pentru CONSTANTIN DRAGUȘIN, GHEORGHE PÎRVULESCU cercetători științifici la Muzeul de istorie a Partidului Comu­nist, a mișcării revoluționare și democratice din România (Continuore in pagina a lll-a) ÎN CURÎND : „S U C E A V A" SUPLIMENT POLITIC, SOCIAL - CULTURAL, AL ZIARULUI „ZORI NOI" DIN CUPRINS: Partidul Comunist Român — forța și conștiința so­cietății noastre socialiste. O jumătate de secol de luptă pentru progres social. Momente din activitatea revoluționară a maselor muncitoare sucevene. Județul Suceava — geneze contemporane. Comuniștii — promotori ai progresului. Un larg cadru instituțional de afirmare a democra­ției socialiste. Nicolae Labiș — poet comunist. Știința și imperativele producției. Noi valențe ale vieții spirituale sucevene. Coordonate ale civilizației satului de azi. Probleme psihologice ale muncii independente la elevi. Gînduri despre Țara de Sus. Geografia aplicată și transformarea naturii. Acorduri ale spiritului popular cu sensibilitatea modernă. Versuri și proză. Eseuri, cronici literare și științifice, repere citadi­ne, note etc. 32 PAGINI, BOGAT ILUSTRATE.

Next