Zori Noi, iunie 1971 (Anul 24, nr. 7292-7317)

1971-06-25 / nr. 7313

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXV nr. 7313 J vineri 25 iunie 1971 J 4 pagini 30 bani Moderna fabrică de P.A.L. din Fălticeni capătă cu fiecare zi contururi tot mai pregnante immuniLE, o povară pentru eficiența economică a întreprinderilor Gospodărirea rațională a fondurilor materiale și bă­nești, existența unui echilibru normal între aprovizionare și desfacere sunt cerințe și laturi esențiale ale organizării pro­ducției, ele condiționînd, în fi­nal, eficiența economică a în­treprinderilor. Măsurile luate în ultimul timp privind îmbu­nătățirea sistemului de apro­vizionare tehnico - materială, reglementarea relațiilor con­tractuale dintre întreprinderi, perfecționarea sistemului de finanțare și creditare se con­cretizează, în multe unități e­­conomice, în folosirea cu mai mare eficiență a fondurilor pe care le au la dispoziție. O do­vadă grăitoare o constituie re­zultatele bune obținute, în ju­dețul nostru, în creșterea pro­ducției industriale, reducerea costurilor, obținerea unei ren­tabilități tot mai ridicate. Sîntem nevoiți însă să fa­cem observația că nu în toate întreprinderile se manifestă o preocupare majoră și susținu­tă pentru gospodărirea cu gri­jă a mijloacelor materiale bănești. Existența unor defi­ni­ciențe, rezultat al abaterii de la disciplina de plan și finan­ciară, face ca, în multe uni­tăți economice, imobilizările de fonduri — în stocuri su­pranormative și fără mișcare, debitori, deturnări de fonduri, documente refuzate și neînca­sate în termen etc., să se mențină, de vreme îndelunga­tă, în pondere destul de mare. După 5 luni de activitate e­­conomică din acest an, imobi­lizările depășesc suma de 27 milioane lei. Ele sunt locali­zate la Combinatul minier „Suceava" (care deține 3­1 la suită din totalul imobilizărilor existente la nivelul județului), Combinatul pentru exploata­rea și industrializarea lemnu­lui (24 la sută), Fabrica de în­călțăminte „Străduința" (14 la sută), industria locală, repre­zentată de întreprinderile din Fălticeni, Rădăuți și Suceava (10 la sută), Uzina de utilaje și piese de schimb (6 la sută) și altele. Ponderea imobiliză­rilor o dețin stocurile de ma­teria prime și materiale, de producție neterminată și de produse finite. Faptul denotă, pe de o par­te, existența unor deficiențe, în stabilirea necesarului de a­­provizionat, iar pe de alta, că nu se urmărește îndeaproape realizarea ritmică și desface­rea produselor. Combinatul minier „Suceava" deține, din anii precedenți, piese­­ de schimb fără utilizare, în va­loare de aproape 2 milioane lei, pentru mijloace fixe care în prezent sunt scoase din funcțiune. Refuzurile de plată neclarificate și documentele neîncasate în termen depă­șesc cifra de 1,5 milioane lei. Tot aici, datorită abaterilor de la disciplina financiară, s-au făcut deturnări de fonduri, de la producție la alte activități, care sporesc volumul imobi­lizărilor cu încă 1,6 milioane lei. O situație similară se în­­tîlnește la combinatul pentru exploatarea și industrializa­rea lemnului, unde, în luna a­­prilie, în urma reașezării pla­nului de producție și schimbă­rii normelor de consum, s-au identificat stocuri (materii prime, materiale, piese de schimb) de peste 1 milion lei. Imobilizările în refuzurile de plată constituie și aici o latu­ră negativă a activității de producție și financiare. Greutăți financiare mari întîmpină, în continuare, Fa­brica de încălțăminte „Stră­duința". Unitatea ar putea in­voca existența unor cauze o­­biective. Realitatea este că nici conducerea întreprinderii, nici forurile ei superioare nu au depus suficiente eforturi pen­tru rezolvarea situației. A­­ceasta și ca efect generat de încălcarea cu multă ușurință a clauzelor contractuale­ asupra acestor deficiențe Insist de­oarece unitatea la care mă re­fer întîmpină în permanență greutăți financiare, nu numai datorită neasigurării desface­rii, ci și pentru faptul că a­ NICOLAE TOTOESCU șeful serviciului creditarea industriei Sucursala județeană a Băncii Naționale Suceava (Continuare în pagina a lll-a) I­I Concomitent cu lucrările de pregătire a utilajelor pentru ca­torii de la S.M.A. Stroești au trecut la repararea mașinilor mpania de recoltat, mecaniza­­de recoltat cartofi Foto , D. VINTILA In acest număr: • La Gura Humorului Succese și preocupări în întrecerea pentru util și frumos » OPINIA CETĂȚEANULUI • CONTRAPUNCT • SPORT — SPORT In pagina 2 • Viața de partid Factori de care depind calitatea și eficacitatea intervenției • De ziua grănicerilor Elogiu străjuitorilor patriei • MEMENTO - MEMENTO In pagina 3 1­1 SUCCESE ÎN ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR La fel ca în celeilalte uni­tăți economice de pe cuprin­sul județului, iar Uzi­na de re­parații auto Suceava există o susținută preocupare pentru reali­zarea în condiții cores­punzătoare a sarcinilor de plan și înfăptuirea­ angaja­mentelor asumate în întrece­rea socialistă. Eforturile de­puse, măsurile întreprinse pentru o mai bună organiza­re a producției și a muncii au permis obținerea unor rezul­tate bune. In perioada care a trecut din acest an se con­semnează, la producția glo­bală, o depășire valorică de 2,7 milioane lei, iar la pro­ducția marfă vîndută și înca­sată de 3,8 milioane lei. SOLUȚII ORIGINALE IN STUDIUL SPECIALIȘTILOR La Uzina de utilaje și pie­se de schimb din Suceava, specialiștii lucrează la elabo­rarea unor studii, avind ca scop micșorarea consumuri­lor specifice de materiale și, totodată, obținerea unei im­portante producții suplimen­tare. Acoperirea electrozilor de la cuptoarele electrice cu o peliculă refractară, rezis­tentă la temperaturi înalte, va permite micșorarea consu­mului la acest important ma­terial și obținerea unor în­semnate economii. Pentru re­ducerea consumului de cocs la topirea fontei, se fac ulti­mele pregătiri în vederea construirii unui sistem de in­­suflare a aerului cald, în cu­­bilouri, în timpul elaborării șarjelor. Soluțiile tehnice pre­conizate impun eforturi deo­sebite, deoarece pînă în pre­zent nu au fost utilizate încă asemenea procedee. UN NOU OFICIU POȘTAL Pentru îmbunătățirea de­servirii populației, in munici­piul nostru a fost deschis un nou oficiu poștal. Este vorba de Oficiul PTTR Suceava , si­tuat la parterul unui bloc din cartierul Arini. Noua unitate asigură o gamă largă de prestații de poștă și teleco­municații (mesagerii, mandate, telegrame, reco­mandate) și cuprinde în raza sa de activitate o parte din ansamblul Mihail Viteazul, precum și cartierele Arini și Zamca. Tot aici urmează să se deschidă, intr-un viitor apro­piat, și un serviciu de tele­foane dotat cu 6 cabine. CONCERT CORAL Două prestigioase formații artistice de amatori, distinse la ediția Concursului muzi­cal coregrafic „Omagiu par­tidului" cu Marele Premiu și cu titlul de laureat, se vor în­­tîlni mîine seară pe scena Ca­sei de cultură din munici­piu, în cadrul unui concert extraordinar. Este vorba de corul de cameră al sindicatu­lui sanitar din București, diri­jat de dr. Mircea Diaconescu, și corul de cameră al Casei de cultură a sindicatelor din Suceava de sub bagheta prof. Ștefan Pintillie. Pe lângă bucăți cunoscute ale compo­zitorilor noștri, cele două for­mații camerale vor interpreta bucăți diin creația clasică și preclasică a muzicii univer­sale. i tv\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V DUPĂ VIZITELE OFICIALE DE PRIETENIE INTREPRISE H HP. CHINEZE. R.P.O. COREEANA, R.D. VIETNAM ,1 R.P. MONGOLĂ Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, s-a înapoiat în Capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de par­tid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chinez­ă, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democra­tă Vietnam și Republica Popu­lară Mongolă. t­ Din delegație au făcut par­tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost saluta­tă de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheor­ghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guver­nului, conducători ai instituți­ilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști ro­mâni și corespondenți ai pre­sei străine. Au fost de față V.I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten­ Juan, în­sărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, în­sărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R.P. Mongole în Repu­blica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acredi­tați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de par­tid și guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.", „Ceaușescu — P. C. R.“, „Ceaușescu și poporul“, expri­­mîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune fa­ță de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a fă­cut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mîna a numeroși oameni ai muncii, veniți în întâmpinare. Pionieri și tineri români, chi­nezi, coreeni, vietnamezi mongoli au înconjurat pe se­și­cretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delega­ției, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) RELATĂRI in legă­tură cU ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN REPUBLICA POPULARA MONGOLA In pagina a IV-a COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România in Republica Populară Mongolă La invitația Comitetul Cen­tral al Partidului Popular Re­voluționar Mongol și a Guver­nului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condu­să de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită ofi­cială de prietenie în Republi­ca Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înso­țit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republi­ca Populară Mongolă, delega­ția de partid și guvernamen­tală a României a vizitat în­treprinderi industriale și insti­tuții de cultură din orașul U­­lan Bator, s-a întîlnit cu­­ membrii unei unități agricole din aimacul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din­ Republica Popu­lară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospitali­tatea cu care a fost înconjura­tă, văzînd în aceasta o mani­festare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii Socialiste România și Republi­cii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul căro­ra s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea re­lațiilor româno - mongole asupra unor probleme de In­­i­teres comun ale vieții interna­ționale și mișcării comuniste și muncitorești. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, în spirit de prietenie și sin­ceritate. La convorbiri au participat 1­i din partea română, to­varășii­i Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Manea Mănescu, membra Comitetului Executiv, al Pre­as­zidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, vice­președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, prim-secretar al Comi­tetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion­ Iliescu, membru supleant (Continuare în pagina a IV-a) In zona agricolă a județului nostru, zilnic, pot fi întîlniți pe ogoare mii de țărani coopera­tori care lucrează cu hărnicie și pricepere la întreținerea cul­turilor. Fiecare este interesat să obțină rezultate cît mai bu­ne, știind că plata se va face după cantitatea și calitatea muncii prestate, exprimate în producțiile obținute. La C.A.P. Pleșești, de pildă, aspectele referitoare la folosi­rea acordului global în retri­buirea muncii au fost dezbătu­te și explicate pe larg în cele 6 brigăzi și două echipe specia­lizate (construcții, pomicolă), încă din timpul iernii. Rezul­tatul imediat al însușirii aces­tora de către membrii coope­ratori s-a concretizat în înscri­erea la lucru a 200 brațe mun­că ce anul trecut nu activau în cooperativă sau participau cu totul sporadic. In primăvară, întreaga supra­față cultivată cu plante prăși­­toare (554 ha.) a fost repartiza­tă pe formațiuni de muncă și pe oameni, individualizîndu-se, astfel, răspunderea ce revine fiecăruia. Drept urmare, prima prașilă a fost terminată în în­tregime, iar la cultura cartofu­lui și a sfeclei de zahăr, care dețin 214 ha., s-a încheiat și cea de a II-a prașilă manuală. Dis­cutând cu președintele coopera­tivei, tovarășul Mihai Șuman, acesta ne-a relatat că, după fe­lul cum sunt întreținute lanu­rile, există premise pentru de­pășirea planului la cartofi cu 7000 kg./ha., iar la sfeclă de zahăr cu 8000 kg./ha. Aceleași păreri ne-au fost împărtășite și de numeroși țărani coopera­tori, printre care Elena Grosu, Constantin Iancu, Gheorghe Știrbu, Ioana Ciubotaru, Dumi­tru Grosu. Cunoașterea temeinică, de către fiecare țăran cooperator, a sarcinilor de producție ce îi revin, precum și mărimea re­tribuției pe care o va primi, după acordul sau produse), a global­­ în bani făcut ca, la Cooperativa agricolă Chilișeni, participarea la muncă să fie foarte bună. Corespondentul faptic al hărniciei oamenilor din această unitate se exprimă, acum, în încheierea campaniei de întreținere a culturilor pră­­șitoare pe întreaga suprafață planificată. După cum aprecia șeful contabil al cooperativei, tovarășul Gheorghe Dura, fac­torul dinamizator în obținerea acestor rezultate a fost înțele­gerea, de către toți oamenii, a faptului că retribuirea lor de­pinde exclusiv de cantitatea și calitatea muncii prestate, de producțiile obținute. Cunoscînd avantajele materiale ce li se o­­feră, cooperatorii au acordat o atenție deosebită calității lu­crărilor de întreținere a cultu­rilor, asigurînd, totodată, den­sitatea normală de plante pe ha. La cartofi, bunăoară, se prevede să se plătească, pentru realizarea unei producții de 19.800 kg. la ha., 2385 lei în nu­merar, 636 kg. porumb boabe, 381 kg. grîu, 795 kg. cartofi, 477 kg. coceni și 238 kg. paie. O do­vadă grăitoare a faptului că pe cooperatori îi preocupă calita­tea lucrării este că, acolo unde starea terenului a reclamat, s-au aplicat trei prașile manu­ale la cultura cartofului (ne re­ferim la tarlaua „Blaga" — 10 ha.). Muncind cu răspundere și tragere de inimă, cooperatorii din Chilișeni își văd de pe a­­cum conturate cîștigurile. Nu­mai în cursul lunii mai, nume­roși țărani, printre care se află Areta Dumitriu, Ștefan Ungu- ION BANCESCU (Continuare în pagina a ll-a) ACORDUL GLOBAL un puternic stimulent al hărniciei și calității muncii țăranilor cooperatori TELEX TELEX . In apropierea orașului Gherla a fost descoperit cel mai important zăcămînt de tuf dacitic din țară. A­­ceastă rocă vulcanică po­roasă poate înlocui cu suc­ces betonul celular și zidă­ria clasică, reducînd greu­tatea construcțiilor cu circa 30 la sută și asigurînd, în același timp, o izolație fo­nică și termică superioară, în plus, cărămizile sau pla­cajele din tuf dacitic eli­mină complet tencuielile interioare și exterioare, a­­vînd un aspect plăcut și o colorație naturală atrăgă­toare. • Joi a început la Pia­tra Neamț cea de-a 4-a Ediție a Festivalului și Concursului de muzică u­­șoară pentru amatori „Flo­rile Ceahlăului", manifes­tare intrată în tradiția vie­ții cultural - artistice a o­­rașului de pe Bistrița. La această ediție partici­pă 40 de concurenți din 28 de județe ale țării. • în portul Constanta a acostat, joi dimineața, na­va sovietică de pasageri „Taras Șevcenko", avînd la bord peste 350 de turiști vest - germani, care vor vizita litoralul românesc. „Pasagerul" sovietic efec­tuează, în vara aceasta, mai multe croaziere turis­tice în Marea Neagră și Marea Mediterană, înscriin­­du-și în itinerariu și por­tul nostru maritim.

Next