Zori Noi, iunie 1971 (Anul 24, nr. 7292-7317)
1971-06-25 / nr. 7313
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXV nr. 7313 J vineri 25 iunie 1971 J 4 pagini 30 bani Moderna fabrică de P.A.L. din Fălticeni capătă cu fiecare zi contururi tot mai pregnante immuniLE, o povară pentru eficiența economică a întreprinderilor Gospodărirea rațională a fondurilor materiale și bănești, existența unui echilibru normal între aprovizionare și desfacere sunt cerințe și laturi esențiale ale organizării producției, ele condiționînd, în final, eficiența economică a întreprinderilor. Măsurile luate în ultimul timp privind îmbunătățirea sistemului de aprovizionare tehnico - materială, reglementarea relațiilor contractuale dintre întreprinderi, perfecționarea sistemului de finanțare și creditare se concretizează, în multe unități economice, în folosirea cu mai mare eficiență a fondurilor pe care le au la dispoziție. O dovadă grăitoare o constituie rezultatele bune obținute, în județul nostru, în creșterea producției industriale, reducerea costurilor, obținerea unei rentabilități tot mai ridicate. Sîntem nevoiți însă să facem observația că nu în toate întreprinderile se manifestă o preocupare majoră și susținută pentru gospodărirea cu grijă a mijloacelor materiale bănești. Existența unor definiciențe, rezultat al abaterii de la disciplina de plan și financiară, face ca, în multe unități economice, imobilizările de fonduri — în stocuri supranormative și fără mișcare, debitori, deturnări de fonduri, documente refuzate și neîncasate în termen etc., să se mențină, de vreme îndelungată, în pondere destul de mare. După 5 luni de activitate economică din acest an, imobilizările depășesc suma de 27 milioane lei. Ele sunt localizate la Combinatul minier „Suceava" (care deține 31 la suită din totalul imobilizărilor existente la nivelul județului), Combinatul pentru exploatarea și industrializarea lemnului (24 la sută), Fabrica de încălțăminte „Străduința" (14 la sută), industria locală, reprezentată de întreprinderile din Fălticeni, Rădăuți și Suceava (10 la sută), Uzina de utilaje și piese de schimb (6 la sută) și altele. Ponderea imobilizărilor o dețin stocurile de materia prime și materiale, de producție neterminată și de produse finite. Faptul denotă, pe de o parte, existența unor deficiențe, în stabilirea necesarului de aprovizionat, iar pe de alta, că nu se urmărește îndeaproape realizarea ritmică și desfacerea produselor. Combinatul minier „Suceava" deține, din anii precedenți, piese de schimb fără utilizare, în valoare de aproape 2 milioane lei, pentru mijloace fixe care în prezent sunt scoase din funcțiune. Refuzurile de plată neclarificate și documentele neîncasate în termen depășesc cifra de 1,5 milioane lei. Tot aici, datorită abaterilor de la disciplina financiară, s-au făcut deturnări de fonduri, de la producție la alte activități, care sporesc volumul imobilizărilor cu încă 1,6 milioane lei. O situație similară se întîlnește la combinatul pentru exploatarea și industrializarea lemnului, unde, în luna aprilie, în urma reașezării planului de producție și schimbării normelor de consum, s-au identificat stocuri (materii prime, materiale, piese de schimb) de peste 1 milion lei. Imobilizările în refuzurile de plată constituie și aici o latură negativă a activității de producție și financiare. Greutăți financiare mari întîmpină, în continuare, Fabrica de încălțăminte „Străduința". Unitatea ar putea invoca existența unor cauze obiective. Realitatea este că nici conducerea întreprinderii, nici forurile ei superioare nu au depus suficiente eforturi pentru rezolvarea situației. Aceasta și ca efect generat de încălcarea cu multă ușurință a clauzelor contractuale asupra acestor deficiențe Insist deoarece unitatea la care mă refer întîmpină în permanență greutăți financiare, nu numai datorită neasigurării desfacerii, ci și pentru faptul că a NICOLAE TOTOESCU șeful serviciului creditarea industriei Sucursala județeană a Băncii Naționale Suceava (Continuare în pagina a lll-a) II Concomitent cu lucrările de pregătire a utilajelor pentru catorii de la S.M.A. Stroești au trecut la repararea mașinilor mpania de recoltat, mecanizade recoltat cartofi Foto , D. VINTILA In acest număr: • La Gura Humorului Succese și preocupări în întrecerea pentru util și frumos » OPINIA CETĂȚEANULUI • CONTRAPUNCT • SPORT — SPORT In pagina 2 • Viața de partid Factori de care depind calitatea și eficacitatea intervenției • De ziua grănicerilor Elogiu străjuitorilor patriei • MEMENTO - MEMENTO In pagina 3 11 SUCCESE ÎN ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR La fel ca în celeilalte unități economice de pe cuprinsul județului, iar Uzina de reparații auto Suceava există o susținută preocupare pentru realizarea în condiții corespunzătoare a sarcinilor de plan și înfăptuirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Eforturile depuse, măsurile întreprinse pentru o mai bună organizare a producției și a muncii au permis obținerea unor rezultate bune. In perioada care a trecut din acest an se consemnează, la producția globală, o depășire valorică de 2,7 milioane lei, iar la producția marfă vîndută și încasată de 3,8 milioane lei. SOLUȚII ORIGINALE IN STUDIUL SPECIALIȘTILOR La Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava, specialiștii lucrează la elaborarea unor studii, avind ca scop micșorarea consumurilor specifice de materiale și, totodată, obținerea unei importante producții suplimentare. Acoperirea electrozilor de la cuptoarele electrice cu o peliculă refractară, rezistentă la temperaturi înalte, va permite micșorarea consumului la acest important material și obținerea unor însemnate economii. Pentru reducerea consumului de cocs la topirea fontei, se fac ultimele pregătiri în vederea construirii unui sistem de insuflare a aerului cald, în cubilouri, în timpul elaborării șarjelor. Soluțiile tehnice preconizate impun eforturi deosebite, deoarece pînă în prezent nu au fost utilizate încă asemenea procedee. UN NOU OFICIU POȘTAL Pentru îmbunătățirea deservirii populației, in municipiul nostru a fost deschis un nou oficiu poștal. Este vorba de Oficiul PTTR Suceava , situat la parterul unui bloc din cartierul Arini. Noua unitate asigură o gamă largă de prestații de poștă și telecomunicații (mesagerii, mandate, telegrame, recomandate) și cuprinde în raza sa de activitate o parte din ansamblul Mihail Viteazul, precum și cartierele Arini și Zamca. Tot aici urmează să se deschidă, intr-un viitor apropiat, și un serviciu de telefoane dotat cu 6 cabine. CONCERT CORAL Două prestigioase formații artistice de amatori, distinse la ediția Concursului muzical coregrafic „Omagiu partidului" cu Marele Premiu și cu titlul de laureat, se vor întîlni mîine seară pe scena Casei de cultură din municipiu, în cadrul unui concert extraordinar. Este vorba de corul de cameră al sindicatului sanitar din București, dirijat de dr. Mircea Diaconescu, și corul de cameră al Casei de cultură a sindicatelor din Suceava de sub bagheta prof. Ștefan Pintillie. Pe lângă bucăți cunoscute ale compozitorilor noștri, cele două formații camerale vor interpreta bucăți diin creația clasică și preclasică a muzicii universale. i tv\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V DUPĂ VIZITELE OFICIALE DE PRIETENIE INTREPRISE H HP. CHINEZE. R.P.O. COREEANA, R.D. VIETNAM ,1 R.P. MONGOLĂ Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, s-a înapoiat în Capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. t Din delegație au făcut partovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten Juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Mongole în Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.", „Ceaușescu — P. C. R.“, „Ceaușescu și poporul“, exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mîna a numeroși oameni ai muncii, veniți în întâmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi mongoli au înconjurat pe seșicretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) RELATĂRI in legătură cU ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN REPUBLICA POPULARA MONGOLA In pagina a IV-a COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România in Republica Populară Mongolă La invitația Comitetul Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a României a vizitat întreprinderi industriale și instituții de cultură din orașul Ulan Bator, s-a întîlnit cu membrii unei unități agricole din aimacul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Republica Populară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în aceasta o manifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea relațiilor româno - mongole asupra unor probleme de Initeres comun ale vieții internaționale și mișcării comuniste și muncitorești. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, în spirit de prietenie și sinceritate. La convorbiri au participat 1i din partea română, tovarășiii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membra Comitetului Executiv, al Preaszidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant (Continuare în pagina a IV-a) In zona agricolă a județului nostru, zilnic, pot fi întîlniți pe ogoare mii de țărani cooperatori care lucrează cu hărnicie și pricepere la întreținerea culturilor. Fiecare este interesat să obțină rezultate cît mai bune, știind că plata se va face după cantitatea și calitatea muncii prestate, exprimate în producțiile obținute. La C.A.P. Pleșești, de pildă, aspectele referitoare la folosirea acordului global în retribuirea muncii au fost dezbătute și explicate pe larg în cele 6 brigăzi și două echipe specializate (construcții, pomicolă), încă din timpul iernii. Rezultatul imediat al însușirii acestora de către membrii cooperatori s-a concretizat în înscrierea la lucru a 200 brațe muncă ce anul trecut nu activau în cooperativă sau participau cu totul sporadic. In primăvară, întreaga suprafață cultivată cu plante prășitoare (554 ha.) a fost repartizată pe formațiuni de muncă și pe oameni, individualizîndu-se, astfel, răspunderea ce revine fiecăruia. Drept urmare, prima prașilă a fost terminată în întregime, iar la cultura cartofului și a sfeclei de zahăr, care dețin 214 ha., s-a încheiat și cea de a II-a prașilă manuală. Discutând cu președintele cooperativei, tovarășul Mihai Șuman, acesta ne-a relatat că, după felul cum sunt întreținute lanurile, există premise pentru depășirea planului la cartofi cu 7000 kg./ha., iar la sfeclă de zahăr cu 8000 kg./ha. Aceleași păreri ne-au fost împărtășite și de numeroși țărani cooperatori, printre care Elena Grosu, Constantin Iancu, Gheorghe Știrbu, Ioana Ciubotaru, Dumitru Grosu. Cunoașterea temeinică, de către fiecare țăran cooperator, a sarcinilor de producție ce îi revin, precum și mărimea retribuției pe care o va primi, după acordul sau produse), a global în bani făcut ca, la Cooperativa agricolă Chilișeni, participarea la muncă să fie foarte bună. Corespondentul faptic al hărniciei oamenilor din această unitate se exprimă, acum, în încheierea campaniei de întreținere a culturilor prășitoare pe întreaga suprafață planificată. După cum aprecia șeful contabil al cooperativei, tovarășul Gheorghe Dura, factorul dinamizator în obținerea acestor rezultate a fost înțelegerea, de către toți oamenii, a faptului că retribuirea lor depinde exclusiv de cantitatea și calitatea muncii prestate, de producțiile obținute. Cunoscînd avantajele materiale ce li se oferă, cooperatorii au acordat o atenție deosebită calității lucrărilor de întreținere a culturilor, asigurînd, totodată, densitatea normală de plante pe ha. La cartofi, bunăoară, se prevede să se plătească, pentru realizarea unei producții de 19.800 kg. la ha., 2385 lei în numerar, 636 kg. porumb boabe, 381 kg. grîu, 795 kg. cartofi, 477 kg. coceni și 238 kg. paie. O dovadă grăitoare a faptului că pe cooperatori îi preocupă calitatea lucrării este că, acolo unde starea terenului a reclamat, s-au aplicat trei prașile manuale la cultura cartofului (ne referim la tarlaua „Blaga" — 10 ha.). Muncind cu răspundere și tragere de inimă, cooperatorii din Chilișeni își văd de pe acum conturate cîștigurile. Numai în cursul lunii mai, numeroși țărani, printre care se află Areta Dumitriu, Ștefan Ungu- ION BANCESCU (Continuare în pagina a ll-a) ACORDUL GLOBAL un puternic stimulent al hărniciei și calității muncii țăranilor cooperatori TELEX TELEX . In apropierea orașului Gherla a fost descoperit cel mai important zăcămînt de tuf dacitic din țară. Această rocă vulcanică poroasă poate înlocui cu succes betonul celular și zidăria clasică, reducînd greutatea construcțiilor cu circa 30 la sută și asigurînd, în același timp, o izolație fonică și termică superioară, în plus, cărămizile sau placajele din tuf dacitic elimină complet tencuielile interioare și exterioare, avînd un aspect plăcut și o colorație naturală atrăgătoare. • Joi a început la Piatra Neamț cea de-a 4-a Ediție a Festivalului și Concursului de muzică ușoară pentru amatori „Florile Ceahlăului", manifestare intrată în tradiția vieții cultural - artistice a orașului de pe Bistrița. La această ediție participă 40 de concurenți din 28 de județe ale țării. • în portul Constanta a acostat, joi dimineața, nava sovietică de pasageri „Taras Șevcenko", avînd la bord peste 350 de turiști vest - germani, care vor vizita litoralul românesc. „Pasagerul" sovietic efectuează, în vara aceasta, mai multe croaziere turistice în Marea Neagră și Marea Mediterană, înscriindu-și în itinerariu și portul nostru maritim.