Zori Noi, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7318-7344)

1971-07-31 / nr. 7344

ZORI NOI iN PAGINA 2r ÎN COOPERATIVELE MEȘTEȘUGĂREȘTI Subramură a industriei lo­cale, avînd atribuții bine sta­bilite, în speță să asigure o va­riată gamă de prestații pentru populație, cooperația meșteșu­gărească se afirmă, an de an, nu numai în dezvoltarea can­titativă a activității, ci și în diversificarea serviciilor. Se înțelege, amplificarea activi­tății depinde, în măsură hotă­­rîtoa­re, de „meșteșugul" pe care îl dovedesc cei ce răs­pund de organizarea, de con­ducerea acestei importante re­țele, răspîndită în numeroase localități ale județului. Luîn­­du-se în considerare cerințele formulate de cetățeni, au fost create, în ultima vreme, noi secții, cum ar fi cele privind execuția broderiei pentru len­jeria de pat, execuția de con­fecții pentru copii, stoparea îmbrăcăminții etc., s-au in­trodus noi forme de deservi­re, între care amintim pe cea cu privire la deplasarea unor caravane în mediul rural pen­tru repararea unor bunuri de folosință îndelungată. Aseme­nea preocupări se reflectă în bilanțul primei jumătăți a a­­nului, în depășirea cu 20 la sută a planului la producția marfă. Apreciind rezultatele tre­buie să facem observația că ele nu se corelează cu un in­dicator specific cooperației meșteșugărești, anume încasă­rile de la populație. In timp ce, așa cum arătam, la pro­ducția marfă depășirea este de­ 20 la sută, la încasările de la populație surplusul este de 10 la sută. Rezultă din acest raport că gradul de satisfacere a cerințelor populației nu este corespunzător, că se acordă încă prioritate producției de mică serie, destinată sectoru­lui de stat ori cooperatist. Nor­mal ar fi ca asemenea efor­turi să fie depuse, măcar în aceeași măsură, în direcția sporirii capacității de deservi­re a populației. Căci, dacă în 1965 încasările în numerar de la populație reprezentau 55 la sută din totalul producției marfă realizată, în 1970 aceas­ta se situa doar la 26,6 la sută. Care sunt cauzele acestei dis­proporții ? Au intervenit, de­sigur, unele modificări în structura activității coopera­ției meșteșugărești. Dar nu a­­cestea sînt determinante, ci u­­nele carențe, care și-au în­scris, parcă, definitiv prezen­ța în activitatea unor lucrători ai cooperației. Cîteva dintre ele au fost reevaluate, recent, cu prilejul unei acțiuni întreprin­se de organele bancare. Parte din încasări, în loc să intre în realizările cooperati­vei, ajung în buzunarele lu­crătorilor, căci se practică, încă, pe scară destul de largă, neînregistrarea unora dintre comenzi. In acțiunea între­prinsă au fost depistate 15 a­­semenea cazuri. Ele sunt lo­calizate la cooperativele meș­teșugărești „Unirea" Suceava, (centrul de primire nr. 1 pen­tru spălat și curățat chimic), „Dorna" (secțiile de spălăto­rie chimică și de cizmărie de comandă), „Zorile" Fălticeni (secția pentru reparat încăl­țăminte). Situația dovedește efectuarea unui insuficient control din partea organelor ierarhice. Deși asemenea fap­te au mai fost constatate și altă dată, acestea nu inter­vin cu măsuri corespunzătoa­re. Sint­ifică numero­ase de­ficiențe privind aplicarea ta­rifelor, ceea ce duce la înde­părtarea clienților, fiindcă li se percep încasări pentru o­­perațiuni neexecutate. Unele lucrări, datorită faptului că nu se cunosc instrucțiunile, se încadrează greșit. Bonurile de comandă nu se completea­ză cu toate datele, făcînd im­posibilă identificarea întoc­mai a prestației executate. Exemplificând, notăm că la cooperativa meșteșugărească „Unirea", la secția de boian­­gerie și spălătorie chimică, pentru vopsitul îmbrăcămin­ții din fire fine, se aplică ta­rifele prevăzute într-o listă anexă (pe baza deciziei UCECOM nr. 17/1969), în care S­ includ unele operațiuni suplimentare, care ar trebui efectuate înainte de vopsire (repararea părților descusute, călcatul etc.), dar care, prac­tic, nu se execută, motivîn­­du-se că ele nu sînt solicitate de clienți. Anomalii în apli­carea tarifelor au fost con­statate și la cooperativa „Deta" Cîmpulung. Deficiențele cele mai mari țin, însă, de deservirea pro­­priu-zisă a populației, o do­vadă în acest sens constitu­­ind-o numărul mare de recla­mații înregistrate de către co­operativele meșteșugărești. Numai la centrul de primire­­predare pentru curățat, spă­lat și vopsit chimic al coope­rativei „Unirea" s-au făcut, în prima parte a acestui an, 45 de reclamații, ele repre­­zentînd tot atâtea nemulțu­miri ale clienților, fără a le mai lua în considerare pe cele exprimate verbal. Tot la aceeași secție, datorită calită­ții necorespunzătoare a pres­tațiilor executate, au fost re­fuzate, de­­ către clienți, 14 ar­ticole. O consecință a calită­ții necorespunzătoare a lucră­rilor efectuate o reprezintă neridicarea în termen, ba chiar abandonarea obiecte­lor aduse la cooperativă pen­tru remediere. După eviden­ța reclamațiilor făcute de clienți, s-ar părea că la coo­perativa meșteșugărească „Zo­rile" Fălticeni totul este în regulă. In aparență numai, deoarece aici, recurgîndu-se la o practică cel puțin ciudată, nu se înregistrează reclama­­țiile făcute de populație. Căci la această cooperativă, la di­ferite secții, s-au găsit 55 de obiecte neridicate, unele a­­bandonate, valoarea prestații­lor situîndu-se la 19.000 lei. La cooperativa „Libertatea" din Rădăuți, la secția cură­țătorie - boiangerie, au fost abandonate, de mai mult de un an, 15 articole, deoarece curățarea lor n-a fost execu­tată corespunzător. La secția radio - televizoare a aceleiași cooperative, beneficiarii au renunțat la 26 de aparate. Continuând exemplificările, amintim că la secția „Romar­­ta" aparținând cooperativei „Confecția" din Suceava, cli­enții, nemulțumiți de calita­tea execuției, n-au ridicat în termen 105 perechi de încăl­țăminte și alte obiecte în su­mă de peste 17.000 lei. Deservirea nu se situează întotdeauna la nivelul cerin­țelor și datorită faptului că unele secții nu sunt dotate cu utilaje corespunzătoare, orci nu sunt asigurate cu baza ma­terială necesară. De pildă, secția de reparații auto a co­operative­ meșteșugărești „Li­bertatea" Rădăuți, care este mult solicitată, pe lîngă fap­tul că are un amplasament necorespunzător și nu dispune de suficient spațiu, nu po­sedă aparatajul strict necesar efectuării diverselor verifi­cări și reglări ale ansam­­blelor autoturismelor. Tot la Rădăuți, secția boiangerie este înzestrată doar cu o sin­gură centrifugă, toate celelal­te operațiuni efectuîndu-se manual. Programul de activitate al uniunii județene a coopera­ției meșteșugărești, pornind de la necesitatea satisfacerii cerințelor populației, prevede dezvoltarea unor secții, crea­rea altora, cu profil diversi­ficat. In multe cazuri, aceas­tă preocupare a rămas în stadiul intenției. Unele coo­perative nu au înființat,­­ în totalitate, secțiile sau activi­tățile prevăzute. La coopera­tiva „Libertatea" Rădăuți nu i s-au creat activitățile de în­cărcare a acumulatoarelor, extinderea muncii la domici­liu, confecționarea numerelor de circulație, iar la coopera­tiva „Dorna" nu s-a înființat secția de alte cazuri, marochinărie. In unor secții cu greu înființate nu li s-au a­­sigurat condiții corespunză­toare de funcționare, unele dintre ele avînd o activitate extrem de redusă, altele fiind chiar desființate. Spre exem­plu, la Rădăuți a fost desfiin­țată secția pentru repararea mobilei și tapițeriei, activi­tăți, de altfel, mult solicita­te. La cooperativa meșteșu­gărească „Prestarea" Fălti­ceni, existența atelierului moto este doar simbolică; la Cîmpulung, deși există nu­meroase cereri, s-a prevăzut înființarea unei secții auto­­moto abia în anul viitor, iar a unei spălătorii și vopsitorii chimice în... 1975. Insuficiențele existente se soldează, cum este de aștep­și­tot, cu rezultate economice financiare necorespunză­toare. Cooperativa meșteșu­gărească „Libertatea” Rădăuți realizează doar în procent de 55 la sută rentabilitatea pla­nificată, datorită, pe de o par­te, neîndeplinirii, de către u­­nele secții, a sarcinilor de plan, iar pe de alta, fiindcă se suportă amortismente pen­tru mijloace fixe inactive (stau nefolosite, de peste un an, o mașină de tăiat colți, două mașini de cusut sîrmă). Cu pierderi și-au încheiat, în unele perioade, activitatea mai multe secții ale coopera­tivei „Deia" Cîmpulung (ana­liza prețului de cost al unor produse s-a făcut după ce ele au fost deja executate­­). E­­xistă și la Cîmpulung mijloa­ce fixe neutilizate, între care o ștanță procurată anul tre­cut cu intenția de a dezvolta secția cizmărie, intenție la care însă s-a renunțat. Rezultă cu claritate că în cooperația meșteșugărească suceveană se impune, de ur­gență, aplicarea unor măsuri menite să înlăture deficiențe­le existente. Nu se poate ad­mite ca, tolerînd indiscipli­na, sub multiplele ei aspecte, tratînd cu indiferentă solici­tările populației, să fie lăsate nevalorificate rezervele exis­tente în acest domeniu de ac­tivitate nu lipsit de impor­tanță. Acțiunile care se im­pun, orientate spre o deplină satisfacere a cerințelor popu­lației, trebuie să aibă ca o­­biectiv central continua spo­rire a rentabilității tuturor secțiilor. T. VIZITIU, șef de serviciu la Sucursala Suceava a Băncii Naționale Calitatea deservirii, componentă a eficienței economice ! punct ! Apropo de sarcina educativă... 1 <5 v Maistrul Constantin Munteanu a „închis" ochii ; pazni­cul contractual Ioan Schipor s-a făcut că are „orbul găini­lor" ; și, astfel, tînărul muncitor Aurel Anton a fost prins de controlul obștesc in timp ce încerca să scoată produse fu­rate pe poarta întreprinderii de industrializare a laptelui din Vatra Dornei. Infractor cunoscut, respectivului tînăr i se ofe­rise să muncească aici pentru a recâștiga încrederea oame­nilor. Maistrul avea și el un mare rol in educația acestuia. Era o sarcină dată de întreaga opinie muncitorească, dar după cum și-a indeplinit-o... se văd efectele ! Mîini pătate de... urmele necinstei In articolul 11 al Ordinului nr. 300 emis de ministrul transporturilor și telecomunicațiilor se enunță clar: „con­ducătorii unităților de transporturi auto vor lua măsura des­facerii disciplinare a contractului de muncă celor care efec­tuează curse clandestine, transportă fraudulos călători, pre­cum și in cazul parcării repetate a autovehiculelor in alte locuri decit cele stabilite". Mai sunt unii pentru care tentația însușirii banului nemuncit este mai atrăgătoare. Vasile Scheul (autobaza Vatra Dornei) a fost găsit cu 8 călători cărora, deși le luase banii, nu le emisese bilete. Fapta va fi pedepsită nu numai disciplinar, dar și penal. Atenție pen­tru șoferii care pe autobuzele de călători sunt și gestionari. Nu vă pătați mâinile­ cu urme ale necinstei I­ MOTO Semnalăm citeva „cazuri" în care persoane odată ur­cate la volan devin pericole pe drumurile publice : Pavel Drobet (oficiul județean farmaceutic) conducea mașina 1 Sv. 1148, în completă stare de ebrietate ; Gh. Atizieni­ se „distrează" cu regula priorității in timp ce se află pe autocamion . Liliana Irimescu (oficiul farmaceutic) uită că pe aceeași șosea mai circulă și alte vehicule și nici nu se sinchisește de regulile de depășire și prioritate. In con­dițiile acestea, respectivilor li s-a indicat să... mai lase ma­șina I Rubrică realizată de VICTOR MICU II Vedere parțială a orașului Cîmpulung Foto : I. MALIȘ Acțiuni voluntar-patriotice ale tineretului Cu entuziasmul lor carac­teristic, tinerii din județul nostru continua să participe la acțiunile de muncă vo­­luntar-patriotică, respectîn­­du-și în felul acesta angaja­mentele asumate la începu­tul anului. mai Un prim bilanț relevă și cuprinzător aceasta , volumul lucrărilor efectuate înseamnă economii de 9,2 milioane lei. La obținerea a­­cestor rezultate, o contri­buție însemnată au adus acțiunile desfășurate în sil­vicultură. In acest sector s-au plantat 9.500 pomi în alinia­ment, 11.500 pomi fructiferi și arbuști, au fost amenaja­te în vederea irigării 110 ha., iar pe o suprafață de 115 ha. au fost executate operații de desecare. Muncile agri­cole au solicitat, din plin, sprijinul tineretului . 4.500 elevi, 1.700 tineri muncitori au contribuit la întreținerea culturilor, la ameliorarea u­­nor suprafețe de teren, între­ținerea a 11.300 ha, pășuni naturale. Merită a fi mențio­nate cîteva șantiere locale care găzduiesc, în continua­re, zeci și sute de tineri. Intre acestea se află cel de la C.A.P. Rădăuți, de amenaja­re a unor sisteme de iriga­ții de la Păstrăuți, Zvoriștea, Moara, Gura Humorului, Complexul „Dumbrava minu­­nata" din Fălticeni unde lu­crările efectuate pînă acum se ridică la un milion lei. Merită a fi consemnat de asemenea faptul că tinerii au strîns 1570 tone fier vechi, 50 tone de hîr­­tie și altele. In aceste zile organizații­le U.T.C. și-au sporit pre­ocuparea în vederea mobi­lizării tinerilor pentru strîn­­gerea plantelor medicinale, semințelor forestiere și a fructelor de pădure. Munca voluntar - patrioti­că, expresie a entuziasmu­lui­­ norilor, a dorinței majo­rității lor de a fi, în orice mo­ment, utili societății, se ma­terializează cotidian în au­tentice valori. Activitatea pa­triotică posedă, în aceeași măsură, multiple valențe e­­ducative. Sentimentul dra­gostei pentru muncă, al gri­jii pentru avutul obștesc, hărnicia, conștiinciozitatea, spiritul colectivist pot fi să­dite, în primul rînd, prin m­ncă. De aceea, munca voluntar - patriotică a stat mereu în centrul preocupă­rilor organizației județene a U.T.C. In municipiul Suceava, în orașele Rădăuți, V. Dor­nei, Fălticeni, la Exploatarea minieră Leșu Ursului, ca și în comunele Iacobeni, Cîrliba­­ba, Cornu Luncii, Broșteni, Frasin, Cacica, Marginea, Grănicești, Dolhești, organi­zațiile de tineret au îmbinat sarcinile muncii voluntar-pa­triotice cu cele cultural - e­­ducative. Aici, activitățile pa­triotice desfășurate pînă in prezent, au constituit un pri­lej de întîlnire a tinerilor cu foști brigadieri ai șantierelor naționale, cu activiști de partid și ai­ U.T.C., conducă­tori ai unităților economice, care le-au vorbit despre bo­gatele tradiții în acest do­meniu. Au fost organizate între­ceri în muncă, ele stimulînd îndeplinirea cu succes a sar­cinilor stabilite, educarea spiritului competitiv al tine­rilor. Nu putem trece cu vederea că unele organizații n-au a­­cordat suficientă atenție rea­lizării ritmice a obiectivelor, caracterului permanent, edu­cativ al muncii desfășurate. In acest sens pot fi mențio­nate organizațiile orășenești Cîmpulung, Siret și unele or­ganizații comunale. Se impu­ne, de aceea, ca în actualul semestru să-și coordoneze mai bine activitatea, antre­­nînd întregul tineret la ac­țiuni voluntar - patriotice or­ganizate, prin care să con­tribuie efectiv alături de toa­te organizațiile U.T.C. din ju­deț la sporirea­ realizărilor e­­conomice, la educarea prin muncă și pentru muncă a a­­cestora. N. BUZOIANU Aspect din secția croito­rie a întreprinderii de industrie locală din Făl­ticeni Foto : I. MIHU In legea nr. 5/1971, cu pri­vire la actele de identitate ale cetățenilor români, precum și la procedura schimbării domi­ciliului și a reședinței, printre alte obligații se prevede și sis­temul înregistrării persoane­lor în cărțile de imobil. Cartea de imobil, după cum prevede art. 23, se încredin­țează de organele miliției ad­ministratorilor de imobil sau u­­nuia dintre locatari, care sunt obligați să înscrie persoanele ce domiciliază sau își au reșe­dința în imobilul respectiv. In același articol se prevede că persoanele care își schimbă domiciliul sau reședința sunt obligate să ceară înscrierea în curtea de imobil la noua lor locuință, în termen de 5 zile de la sosirea în imobil. La hoteluri sau alte asemenea locuri de cazare, înscrierea se face la sosire. Cu ocazia controalelor des­fășurate de organele de mili­ție s-a constatat că, în gene­ral, cetățenii care și-au schim­bat domiciliul sau reședința în localități urbane au anun­țat acest lucru în termenul legal și au fost trecuți și în cărțile de imobil. Sînt, însă, și cazuri cînd unele persoane nesocotesc dispozițiile neanunțîndu-se la miliție legii, și nesocotind obligația de a se înscrie în cartea de imobil. De exemplu, la Viorescu Aurel din Suceava, str. Alexandru cel Bun, ap. 5, a fost găsită Lungu Viorica, fată de servi­ciu, fără să aibă viza de la mi­liție și fără contract. La Ai­­rinei Vasile, tot din Suceava, str. Alexandru cel Bun, bloc I, op. 13, locuiește, din 2 februa­rie, Vinda Viorica, din comu­na Drăgoești, muncitoare la fabrica de tricotaje, fără să aibă viză de flotant, fapt con­statat încă în luna mai, cu ocazia unor verificări. Este o obligație ca toți ce­tățenii să rețină faptul că du­pă 45 zile (respectiv, 24 ore în localitate zonă de frontieră) trebuie să se prezinte la orga­nul de miliție în raza căruia își stabilește reședința, pentru a solicita viză de flotant pe perioada șederii în acea loca­litate. De asemenea, legea nr. 5/1971 prevede că persoanele LEGE și legauT­n­ei RĂSPUNDERII care­ își schimbă domiciliul sunt obligate ca, în termen de 5 zile de la obținerea dovezii din care să rezulte că au lo­cuință asigurată, să se prezin­te la organul de miliție pen­tru înscrierea mențiunii în ac­tul de identitate și a solicita la responsabilul cu cartea de imobil înscrierea în aceasta. Nelegal a procedat numitul Popovici Vasile din Suceava, care locuia de mai mult timp pe Aleea Ion Grămadă, bloc 1, sc. B, ap. 3, fără să-și facă mutația de pe str. Ștefan Dra­­cinschi. Faptele specificate mai sus se sancționează cu amen­dă pînă la 400 lei. Din practica muncii de evi­dență a populației s-a consta­tat că unele persoane, cum sunt Arca Silvia din Cîmpulung, Cazac Vera, Dascălu Elena, Maxim Constantin din Sucea­va, Moraru Ana din Fălticeni și altele (de ordinul sutelor!) nu și-au preschimbat buleti­nele de identitate, cu toate că le-a expirat valabilitatea în­cepând din luna ianuarie a.c. O situație mai deosebită este aceea că înșiși responsa­bilii cu cărțile de imobil nu și-au preschimbat buletinele de identitate. Ce exemple pot fi față de colocatari responsa­bilii cu cărțile de imobil Balaban Maria din Fălticeni, strada Gheorghe Doja nr. 15 (care nu și-a preschimbat bu­letinul de identitate, a cărui valabilitate a expirat la 24 februarie a.c.), Horman Flo­­rea-Todor și Juravle Sevasti­an, ambii din orașul Rădăuți, Dobresenciuc Vilma-Elena, Botez Maria și Gromic Mihai, din Suceava și alții ? Indife­rent de funcție, de preocupări etc., toți cetățenii trebuie să-și pună la punct actele de iden­titate necesare legitimării în orice ocazie. Spre a ajuta e­­fectiv organele de miliție, res­ponsabilii cu cărțile de imobil sunt chemați să depună mai mult interes în verificarea co­rectă și la timp a tuturor colo­catarilor, prin aceasta preve­­nindu-se încălcarea prevederi­lor legale. Maior IOAN AMARIEI din I.M.J. Suceava CARIILE DE IMOBIL GRIGORE DOBRIN Leșu Ursului. Aspectul pe care îl sesizați a fost criticat în două rînduri în ziarul nostru. E bine să ne informați imediat ce consta­tați nereguli de genul la ca­re vă referiți ! ZAHARIE CIORNEI Pirtești de Jos . Drepturile bănești ale fiului dv. au fost calculate corect. Dacă doriți amănunte, le pu­teți cere direct fabricii în cauză. NICOLAE PETROV Manolea . Aveți dreptul, pe acest an, la concediu de odihnă pro­porțional cu timpul lucrat în cele două întreprinderi, nu­mai dacă transferarea de la una la alta a fost făcută în interesul serviciului : sarcina de a vi-1 acorda revine ulti­mei unități. Oricum ar fi, de la șantierul Săvinești trebuie neapărat să vă faceți lichida­rea (cu care ocazie se vor pre­ciza și respectivele drepturi) și să vă luați cartea de mut­­că, pe care s-o depuneți la școala de șoferi i vechimea în muncă rămîne, indiferent de continuitatea vechimii în ace­eași întreprindere, dar aceas­ta e cea care stabilește numă­rul zilelor de concediu. RADU CONSTANTIN Rișca : Adresați-vă casei județene a creației populare. VASILE CHICOVAț și alții Măriței, întreprinderea de transpor­turi auto, care a analizat cele semnalate de dv., ne preci­zează că, deocamdată, întrucît nu are parc disponibil, nu poate introduce încă o cursă pe traseul respectiv; are în vedere suplimentarea pentru viitor, pe măsură ce va primi autobuze. S-au dat, din nou, dispoziții șoferilor în legătu­ră cu mai buna deservire, pe vehiculele existente, a abona­ților, mereu mai numeroși. IACOB GHINȚA F­ălticeni: Reținem din scrisoarea cv.­că muncitorii forestieri de la Rișca se bucură, cum e și fi­resc, de condiții corespunză­toare de trai , bibliotecă, dor­mitoare curate, cabane bine a­­menajate, cu dotări de confort uzual, magazin alimentar sa­tisfăcător aprovizionat etc. Sunt fapte curente, pe care le puteți întîlni pretutindeni și care se află în continuă înmul­țire și îmbunătățire. Mica publicitate • Școala de șoferi Siret an­gajează profesori la disciplina cunoaștere auto și maiștri in­structori pentru practica con­ducerii automobilului. Condiții de angajare — H.C.M. 2841/1968. Concediul anual de odihnă — 62 zile. In­formații suplimentare se pot obține la telefon 253, Siret. • Caut fată la copil de doi ani. Adresati-vă strada Mito­­cel nr. 22, Burdujeni. Strîngerea grabnică a recoltei, imperativul acestor zile! (Urmare din pagina I) la județ și Mircea Spiru, pri­marul comunei. „Vom începe de îndată transportarea griului la ariile de treier — ne relata inginerul cooperativei. Pentru aceasta avem la dispoziție 30 atelaje și o remorcă special a­­menajată". Din cele constatate în unită­țile amintite, cit și în altele, re­iese că în multe unități sunt încă mari posibilități de gră­bire a secerișului și, mai ales, de diminuare a decalajului e­­xistent între recoltarea griu­lui și treieriș. Afirmăm aceas­ta, deoarece, ieri, pe județ, din cele 190 batoze existente în do­tarea secțiilor pentru mecani­zarea agriculturii, doar 63 se găseau în lucru, în arii. Este un fapt cu totul nejustificat, mai ales în condițiile actuale, cînd timpul bun dă putința execu­tării treierișului în condițiuni optime și fără pierderi. Astfel, cum pot justifica conducerile cooperativelor agricole de pro­ducție din raza de activitate a stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii din Gălănești, Ili­­șești, Iacobești, Rădăuți și To­­direști, unde, pînă ieri, nu lu­cra încă nici o batoză ? Asemă­nător, la Dărmănești lucrau două batoze din 11, la Siret 2 din 16, Spătărești 1 din 19. Considerăm că această stare de lucruri se datorește, în bu­nă parte, încetinelii cu care se organizează munca și, în spe­cial, transportul în unele coo­perative agricole de producție, cât și faptului că se așteaptă să se adune girezi mari de cereale și abia apoi să se treiere, ceea ce este un fapt necorespunzător. Pentru operativitate maximă, trebuie ca toate batozele, pre­cum și combinele care nu lu­crează în lan să funcționeze la întreaga lor capacitate, de di­mineață pînă seara. Neajunsuri există și în mo­dul în care se asigură de către conducerile C.A.P. forța de muncă necesară recoltării în condiții bune a griului, cit și deservirii mijloacelor mecani­zate. Astfel, la Cajvana și, mai ales, la Poeni Solea, pe „consi­derentul" că griul e îmburu­­ienat, mulți cooperatori adună griul cosit în grămezi, ca pe fin. Este un neajuns care va duce cert la micșorarea recol­tei, prezentînd, totodată, și pe­ricolul unor pierderi mai mari, in cazul unor eventuale ploi. La Costîna, cosașii n-au fost repartizați pentru a recolta pis­curile de grîu căzut și, de a­­ceea, randamentul combinelor este mult prea mic. O neînțe­legere a imperativului acestor zile, ca orice mijloc mecanic de recoltare a cerealelor să funcționeze pe tot timpul unei zile-lumină, și ca atare la în­treaga capacitate, s-a constatat și la Manolea. Aici, o combină staționa neavînd cine s-o de­servească. De asemenea, pe tarlaua „Șuvar" (22 ha.), aparținînd C.A.P. Iaslovăț, se aflau combine, două din ele fiind de­­­fecte, cu toate că se găseau a­­bia la a doua zi de funcționa­re. Discutînd cu mecanicul sec­ției, Mihai Dascaliuc, acesta ne-a asigurat că imediat vor fi remediate și se va putea înce­pe lucrul. La magazia de cereale a uni­tății l-am­ avut ca interlocutor pe responsabilul acesteia, Pri­cop Solovăstru, care ne-a in­format că 5 cîntare din cele 7 existente se află încă la S.M.A. Rădăuți pentru reparații, deși au fost duse acolo cu o lună în urmă. Este, oare, permis ca acum, cînd producția trebuie cîntărită și înregistrată, să lip­sească aparatele de măsură . Răspunsul îl așteptăm din par­tea celor care se fac vinovați de aceste deficiente.c

Next