Zori Noi, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7318-7344)
1971-07-31 / nr. 7344
ZORI NOI iN PAGINA 2r ÎN COOPERATIVELE MEȘTEȘUGĂREȘTI Subramură a industriei locale, avînd atribuții bine stabilite, în speță să asigure o variată gamă de prestații pentru populație, cooperația meșteșugărească se afirmă, an de an, nu numai în dezvoltarea cantitativă a activității, ci și în diversificarea serviciilor. Se înțelege, amplificarea activității depinde, în măsură hotărîtoare, de „meșteșugul" pe care îl dovedesc cei ce răspund de organizarea, de conducerea acestei importante rețele, răspîndită în numeroase localități ale județului. Luîndu-se în considerare cerințele formulate de cetățeni, au fost create, în ultima vreme, noi secții, cum ar fi cele privind execuția broderiei pentru lenjeria de pat, execuția de confecții pentru copii, stoparea îmbrăcăminții etc., s-au introdus noi forme de deservire, între care amintim pe cea cu privire la deplasarea unor caravane în mediul rural pentru repararea unor bunuri de folosință îndelungată. Asemenea preocupări se reflectă în bilanțul primei jumătăți a anului, în depășirea cu 20 la sută a planului la producția marfă. Apreciind rezultatele trebuie să facem observația că ele nu se corelează cu un indicator specific cooperației meșteșugărești, anume încasările de la populație. In timp ce, așa cum arătam, la producția marfă depășirea este de 20 la sută, la încasările de la populație surplusul este de 10 la sută. Rezultă din acest raport că gradul de satisfacere a cerințelor populației nu este corespunzător, că se acordă încă prioritate producției de mică serie, destinată sectorului de stat ori cooperatist. Normal ar fi ca asemenea eforturi să fie depuse, măcar în aceeași măsură, în direcția sporirii capacității de deservire a populației. Căci, dacă în 1965 încasările în numerar de la populație reprezentau 55 la sută din totalul producției marfă realizată, în 1970 aceasta se situa doar la 26,6 la sută. Care sunt cauzele acestei disproporții ? Au intervenit, desigur, unele modificări în structura activității cooperației meșteșugărești. Dar nu acestea sînt determinante, ci unele carențe, care și-au înscris, parcă, definitiv prezența în activitatea unor lucrători ai cooperației. Cîteva dintre ele au fost reevaluate, recent, cu prilejul unei acțiuni întreprinse de organele bancare. Parte din încasări, în loc să intre în realizările cooperativei, ajung în buzunarele lucrătorilor, căci se practică, încă, pe scară destul de largă, neînregistrarea unora dintre comenzi. In acțiunea întreprinsă au fost depistate 15 asemenea cazuri. Ele sunt localizate la cooperativele meșteșugărești „Unirea" Suceava, (centrul de primire nr. 1 pentru spălat și curățat chimic), „Dorna" (secțiile de spălătorie chimică și de cizmărie de comandă), „Zorile" Fălticeni (secția pentru reparat încălțăminte). Situația dovedește efectuarea unui insuficient control din partea organelor ierarhice. Deși asemenea fapte au mai fost constatate și altă dată, acestea nu intervin cu măsuri corespunzătoare. Sintifică numeroase deficiențe privind aplicarea tarifelor, ceea ce duce la îndepărtarea clienților, fiindcă li se percep încasări pentru operațiuni neexecutate. Unele lucrări, datorită faptului că nu se cunosc instrucțiunile, se încadrează greșit. Bonurile de comandă nu se completează cu toate datele, făcînd imposibilă identificarea întocmai a prestației executate. Exemplificând, notăm că la cooperativa meșteșugărească „Unirea", la secția de boiangerie și spălătorie chimică, pentru vopsitul îmbrăcăminții din fire fine, se aplică tarifele prevăzute într-o listă anexă (pe baza deciziei UCECOM nr. 17/1969), în care S includ unele operațiuni suplimentare, care ar trebui efectuate înainte de vopsire (repararea părților descusute, călcatul etc.), dar care, practic, nu se execută, motivîndu-se că ele nu sînt solicitate de clienți. Anomalii în aplicarea tarifelor au fost constatate și la cooperativa „Deta" Cîmpulung. Deficiențele cele mai mari țin, însă, de deservirea propriu-zisă a populației, o dovadă în acest sens constituind-o numărul mare de reclamații înregistrate de către cooperativele meșteșugărești. Numai la centrul de primirepredare pentru curățat, spălat și vopsit chimic al cooperativei „Unirea" s-au făcut, în prima parte a acestui an, 45 de reclamații, ele reprezentînd tot atâtea nemulțumiri ale clienților, fără a le mai lua în considerare pe cele exprimate verbal. Tot la aceeași secție, datorită calității necorespunzătoare a prestațiilor executate, au fost refuzate, de către clienți, 14 articole. O consecință a calității necorespunzătoare a lucrărilor efectuate o reprezintă neridicarea în termen, ba chiar abandonarea obiectelor aduse la cooperativă pentru remediere. După evidența reclamațiilor făcute de clienți, s-ar părea că la cooperativa meșteșugărească „Zorile" Fălticeni totul este în regulă. In aparență numai, deoarece aici, recurgîndu-se la o practică cel puțin ciudată, nu se înregistrează reclamațiile făcute de populație. Căci la această cooperativă, la diferite secții, s-au găsit 55 de obiecte neridicate, unele abandonate, valoarea prestațiilor situîndu-se la 19.000 lei. La cooperativa „Libertatea" din Rădăuți, la secția curățătorie - boiangerie, au fost abandonate, de mai mult de un an, 15 articole, deoarece curățarea lor n-a fost executată corespunzător. La secția radio - televizoare a aceleiași cooperative, beneficiarii au renunțat la 26 de aparate. Continuând exemplificările, amintim că la secția „Romarta" aparținând cooperativei „Confecția" din Suceava, clienții, nemulțumiți de calitatea execuției, n-au ridicat în termen 105 perechi de încălțăminte și alte obiecte în sumă de peste 17.000 lei. Deservirea nu se situează întotdeauna la nivelul cerințelor și datorită faptului că unele secții nu sunt dotate cu utilaje corespunzătoare, orci nu sunt asigurate cu baza materială necesară. De pildă, secția de reparații auto a cooperative meșteșugărești „Libertatea" Rădăuți, care este mult solicitată, pe lîngă faptul că are un amplasament necorespunzător și nu dispune de suficient spațiu, nu posedă aparatajul strict necesar efectuării diverselor verificări și reglări ale ansamblelor autoturismelor. Tot la Rădăuți, secția boiangerie este înzestrată doar cu o singură centrifugă, toate celelalte operațiuni efectuîndu-se manual. Programul de activitate al uniunii județene a cooperației meșteșugărești, pornind de la necesitatea satisfacerii cerințelor populației, prevede dezvoltarea unor secții, crearea altora, cu profil diversificat. In multe cazuri, această preocupare a rămas în stadiul intenției. Unele cooperative nu au înființat, în totalitate, secțiile sau activitățile prevăzute. La cooperativa „Libertatea" Rădăuți nu i s-au creat activitățile de încărcare a acumulatoarelor, extinderea muncii la domiciliu, confecționarea numerelor de circulație, iar la cooperativa „Dorna" nu s-a înființat secția de alte cazuri, marochinărie. In unor secții cu greu înființate nu li s-au asigurat condiții corespunzătoare de funcționare, unele dintre ele avînd o activitate extrem de redusă, altele fiind chiar desființate. Spre exemplu, la Rădăuți a fost desființată secția pentru repararea mobilei și tapițeriei, activități, de altfel, mult solicitate. La cooperativa meșteșugărească „Prestarea" Fălticeni, existența atelierului moto este doar simbolică; la Cîmpulung, deși există numeroase cereri, s-a prevăzut înființarea unei secții automoto abia în anul viitor, iar a unei spălătorii și vopsitorii chimice în... 1975. Insuficiențele existente se soldează, cum este de aștepșitot, cu rezultate economice financiare necorespunzătoare. Cooperativa meșteșugărească „Libertatea” Rădăuți realizează doar în procent de 55 la sută rentabilitatea planificată, datorită, pe de o parte, neîndeplinirii, de către unele secții, a sarcinilor de plan, iar pe de alta, fiindcă se suportă amortismente pentru mijloace fixe inactive (stau nefolosite, de peste un an, o mașină de tăiat colți, două mașini de cusut sîrmă). Cu pierderi și-au încheiat, în unele perioade, activitatea mai multe secții ale cooperativei „Deia" Cîmpulung (analiza prețului de cost al unor produse s-a făcut după ce ele au fost deja executate). Există și la Cîmpulung mijloace fixe neutilizate, între care o ștanță procurată anul trecut cu intenția de a dezvolta secția cizmărie, intenție la care însă s-a renunțat. Rezultă cu claritate că în cooperația meșteșugărească suceveană se impune, de urgență, aplicarea unor măsuri menite să înlăture deficiențele existente. Nu se poate admite ca, tolerînd indisciplina, sub multiplele ei aspecte, tratînd cu indiferentă solicitările populației, să fie lăsate nevalorificate rezervele existente în acest domeniu de activitate nu lipsit de importanță. Acțiunile care se impun, orientate spre o deplină satisfacere a cerințelor populației, trebuie să aibă ca obiectiv central continua sporire a rentabilității tuturor secțiilor. T. VIZITIU, șef de serviciu la Sucursala Suceava a Băncii Naționale Calitatea deservirii, componentă a eficienței economice ! punct ! Apropo de sarcina educativă... 1 <5 v Maistrul Constantin Munteanu a „închis" ochii ; paznicul contractual Ioan Schipor s-a făcut că are „orbul găinilor" ; și, astfel, tînărul muncitor Aurel Anton a fost prins de controlul obștesc in timp ce încerca să scoată produse furate pe poarta întreprinderii de industrializare a laptelui din Vatra Dornei. Infractor cunoscut, respectivului tînăr i se oferise să muncească aici pentru a recâștiga încrederea oamenilor. Maistrul avea și el un mare rol in educația acestuia. Era o sarcină dată de întreaga opinie muncitorească, dar după cum și-a indeplinit-o... se văd efectele ! Mîini pătate de... urmele necinstei In articolul 11 al Ordinului nr. 300 emis de ministrul transporturilor și telecomunicațiilor se enunță clar: „conducătorii unităților de transporturi auto vor lua măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă celor care efectuează curse clandestine, transportă fraudulos călători, precum și in cazul parcării repetate a autovehiculelor in alte locuri decit cele stabilite". Mai sunt unii pentru care tentația însușirii banului nemuncit este mai atrăgătoare. Vasile Scheul (autobaza Vatra Dornei) a fost găsit cu 8 călători cărora, deși le luase banii, nu le emisese bilete. Fapta va fi pedepsită nu numai disciplinar, dar și penal. Atenție pentru șoferii care pe autobuzele de călători sunt și gestionari. Nu vă pătați mâinile cu urme ale necinstei I MOTO Semnalăm citeva „cazuri" în care persoane odată urcate la volan devin pericole pe drumurile publice : Pavel Drobet (oficiul județean farmaceutic) conducea mașina 1 Sv. 1148, în completă stare de ebrietate ; Gh. Atizieni se „distrează" cu regula priorității in timp ce se află pe autocamion . Liliana Irimescu (oficiul farmaceutic) uită că pe aceeași șosea mai circulă și alte vehicule și nici nu se sinchisește de regulile de depășire și prioritate. In condițiile acestea, respectivilor li s-a indicat să... mai lase mașina I Rubrică realizată de VICTOR MICU II Vedere parțială a orașului Cîmpulung Foto : I. MALIȘ Acțiuni voluntar-patriotice ale tineretului Cu entuziasmul lor caracteristic, tinerii din județul nostru continua să participe la acțiunile de muncă voluntar-patriotică, respectîndu-și în felul acesta angajamentele asumate la începutul anului. mai Un prim bilanț relevă și cuprinzător aceasta , volumul lucrărilor efectuate înseamnă economii de 9,2 milioane lei. La obținerea acestor rezultate, o contribuție însemnată au adus acțiunile desfășurate în silvicultură. In acest sector s-au plantat 9.500 pomi în aliniament, 11.500 pomi fructiferi și arbuști, au fost amenajate în vederea irigării 110 ha., iar pe o suprafață de 115 ha. au fost executate operații de desecare. Muncile agricole au solicitat, din plin, sprijinul tineretului . 4.500 elevi, 1.700 tineri muncitori au contribuit la întreținerea culturilor, la ameliorarea unor suprafețe de teren, întreținerea a 11.300 ha, pășuni naturale. Merită a fi menționate cîteva șantiere locale care găzduiesc, în continuare, zeci și sute de tineri. Intre acestea se află cel de la C.A.P. Rădăuți, de amenajare a unor sisteme de irigații de la Păstrăuți, Zvoriștea, Moara, Gura Humorului, Complexul „Dumbrava minunata" din Fălticeni unde lucrările efectuate pînă acum se ridică la un milion lei. Merită a fi consemnat de asemenea faptul că tinerii au strîns 1570 tone fier vechi, 50 tone de hîrtie și altele. In aceste zile organizațiile U.T.C. și-au sporit preocuparea în vederea mobilizării tinerilor pentru strîngerea plantelor medicinale, semințelor forestiere și a fructelor de pădure. Munca voluntar - patriotică, expresie a entuziasmului norilor, a dorinței majorității lor de a fi, în orice moment, utili societății, se materializează cotidian în autentice valori. Activitatea patriotică posedă, în aceeași măsură, multiple valențe educative. Sentimentul dragostei pentru muncă, al grijii pentru avutul obștesc, hărnicia, conștiinciozitatea, spiritul colectivist pot fi sădite, în primul rînd, prin mncă. De aceea, munca voluntar - patriotică a stat mereu în centrul preocupărilor organizației județene a U.T.C. In municipiul Suceava, în orașele Rădăuți, V. Dornei, Fălticeni, la Exploatarea minieră Leșu Ursului, ca și în comunele Iacobeni, Cîrlibaba, Cornu Luncii, Broșteni, Frasin, Cacica, Marginea, Grănicești, Dolhești, organizațiile de tineret au îmbinat sarcinile muncii voluntar-patriotice cu cele cultural - educative. Aici, activitățile patriotice desfășurate pînă in prezent, au constituit un prilej de întîlnire a tinerilor cu foști brigadieri ai șantierelor naționale, cu activiști de partid și ai U.T.C., conducători ai unităților economice, care le-au vorbit despre bogatele tradiții în acest domeniu. Au fost organizate întreceri în muncă, ele stimulînd îndeplinirea cu succes a sarcinilor stabilite, educarea spiritului competitiv al tinerilor. Nu putem trece cu vederea că unele organizații n-au acordat suficientă atenție realizării ritmice a obiectivelor, caracterului permanent, educativ al muncii desfășurate. In acest sens pot fi menționate organizațiile orășenești Cîmpulung, Siret și unele organizații comunale. Se impune, de aceea, ca în actualul semestru să-și coordoneze mai bine activitatea, antrenînd întregul tineret la acțiuni voluntar - patriotice organizate, prin care să contribuie efectiv alături de toate organizațiile U.T.C. din județ la sporirea realizărilor economice, la educarea prin muncă și pentru muncă a acestora. N. BUZOIANU Aspect din secția croitorie a întreprinderii de industrie locală din Fălticeni Foto : I. MIHU In legea nr. 5/1971, cu privire la actele de identitate ale cetățenilor români, precum și la procedura schimbării domiciliului și a reședinței, printre alte obligații se prevede și sistemul înregistrării persoanelor în cărțile de imobil. Cartea de imobil, după cum prevede art. 23, se încredințează de organele miliției administratorilor de imobil sau unuia dintre locatari, care sunt obligați să înscrie persoanele ce domiciliază sau își au reședința în imobilul respectiv. In același articol se prevede că persoanele care își schimbă domiciliul sau reședința sunt obligate să ceară înscrierea în curtea de imobil la noua lor locuință, în termen de 5 zile de la sosirea în imobil. La hoteluri sau alte asemenea locuri de cazare, înscrierea se face la sosire. Cu ocazia controalelor desfășurate de organele de miliție s-a constatat că, în general, cetățenii care și-au schimbat domiciliul sau reședința în localități urbane au anunțat acest lucru în termenul legal și au fost trecuți și în cărțile de imobil. Sînt, însă, și cazuri cînd unele persoane nesocotesc dispozițiile neanunțîndu-se la miliție legii, și nesocotind obligația de a se înscrie în cartea de imobil. De exemplu, la Viorescu Aurel din Suceava, str. Alexandru cel Bun, ap. 5, a fost găsită Lungu Viorica, fată de serviciu, fără să aibă viza de la miliție și fără contract. La Airinei Vasile, tot din Suceava, str. Alexandru cel Bun, bloc I, op. 13, locuiește, din 2 februarie, Vinda Viorica, din comuna Drăgoești, muncitoare la fabrica de tricotaje, fără să aibă viză de flotant, fapt constatat încă în luna mai, cu ocazia unor verificări. Este o obligație ca toți cetățenii să rețină faptul că după 45 zile (respectiv, 24 ore în localitate zonă de frontieră) trebuie să se prezinte la organul de miliție în raza căruia își stabilește reședința, pentru a solicita viză de flotant pe perioada șederii în acea localitate. De asemenea, legea nr. 5/1971 prevede că persoanele LEGE și legauTnei RĂSPUNDERII care își schimbă domiciliul sunt obligate ca, în termen de 5 zile de la obținerea dovezii din care să rezulte că au locuință asigurată, să se prezinte la organul de miliție pentru înscrierea mențiunii în actul de identitate și a solicita la responsabilul cu cartea de imobil înscrierea în aceasta. Nelegal a procedat numitul Popovici Vasile din Suceava, care locuia de mai mult timp pe Aleea Ion Grămadă, bloc 1, sc. B, ap. 3, fără să-și facă mutația de pe str. Ștefan Dracinschi. Faptele specificate mai sus se sancționează cu amendă pînă la 400 lei. Din practica muncii de evidență a populației s-a constatat că unele persoane, cum sunt Arca Silvia din Cîmpulung, Cazac Vera, Dascălu Elena, Maxim Constantin din Suceava, Moraru Ana din Fălticeni și altele (de ordinul sutelor!) nu și-au preschimbat buletinele de identitate, cu toate că le-a expirat valabilitatea începând din luna ianuarie a.c. O situație mai deosebită este aceea că înșiși responsabilii cu cărțile de imobil nu și-au preschimbat buletinele de identitate. Ce exemple pot fi față de colocatari responsabilii cu cărțile de imobil Balaban Maria din Fălticeni, strada Gheorghe Doja nr. 15 (care nu și-a preschimbat buletinul de identitate, a cărui valabilitate a expirat la 24 februarie a.c.), Horman Florea-Todor și Juravle Sevastian, ambii din orașul Rădăuți, Dobresenciuc Vilma-Elena, Botez Maria și Gromic Mihai, din Suceava și alții ? Indiferent de funcție, de preocupări etc., toți cetățenii trebuie să-și pună la punct actele de identitate necesare legitimării în orice ocazie. Spre a ajuta efectiv organele de miliție, responsabilii cu cărțile de imobil sunt chemați să depună mai mult interes în verificarea corectă și la timp a tuturor colocatarilor, prin aceasta prevenindu-se încălcarea prevederilor legale. Maior IOAN AMARIEI din I.M.J. Suceava CARIILE DE IMOBIL GRIGORE DOBRIN Leșu Ursului. Aspectul pe care îl sesizați a fost criticat în două rînduri în ziarul nostru. E bine să ne informați imediat ce constatați nereguli de genul la care vă referiți ! ZAHARIE CIORNEI Pirtești de Jos . Drepturile bănești ale fiului dv. au fost calculate corect. Dacă doriți amănunte, le puteți cere direct fabricii în cauză. NICOLAE PETROV Manolea . Aveți dreptul, pe acest an, la concediu de odihnă proporțional cu timpul lucrat în cele două întreprinderi, numai dacă transferarea de la una la alta a fost făcută în interesul serviciului : sarcina de a vi-1 acorda revine ultimei unități. Oricum ar fi, de la șantierul Săvinești trebuie neapărat să vă faceți lichidarea (cu care ocazie se vor preciza și respectivele drepturi) și să vă luați cartea de mutcă, pe care s-o depuneți la școala de șoferi i vechimea în muncă rămîne, indiferent de continuitatea vechimii în aceeași întreprindere, dar aceasta e cea care stabilește numărul zilelor de concediu. RADU CONSTANTIN Rișca : Adresați-vă casei județene a creației populare. VASILE CHICOVAț și alții Măriței, întreprinderea de transporturi auto, care a analizat cele semnalate de dv., ne precizează că, deocamdată, întrucît nu are parc disponibil, nu poate introduce încă o cursă pe traseul respectiv; are în vedere suplimentarea pentru viitor, pe măsură ce va primi autobuze. S-au dat, din nou, dispoziții șoferilor în legătură cu mai buna deservire, pe vehiculele existente, a abonaților, mereu mai numeroși. IACOB GHINȚA Fălticeni: Reținem din scrisoarea cv.că muncitorii forestieri de la Rișca se bucură, cum e și firesc, de condiții corespunzătoare de trai , bibliotecă, dormitoare curate, cabane bine amenajate, cu dotări de confort uzual, magazin alimentar satisfăcător aprovizionat etc. Sunt fapte curente, pe care le puteți întîlni pretutindeni și care se află în continuă înmulțire și îmbunătățire. Mica publicitate • Școala de șoferi Siret angajează profesori la disciplina cunoaștere auto și maiștri instructori pentru practica conducerii automobilului. Condiții de angajare — H.C.M. 2841/1968. Concediul anual de odihnă — 62 zile. Informații suplimentare se pot obține la telefon 253, Siret. • Caut fată la copil de doi ani. Adresati-vă strada Mitocel nr. 22, Burdujeni. Strîngerea grabnică a recoltei, imperativul acestor zile! (Urmare din pagina I) la județ și Mircea Spiru, primarul comunei. „Vom începe de îndată transportarea griului la ariile de treier — ne relata inginerul cooperativei. Pentru aceasta avem la dispoziție 30 atelaje și o remorcă special amenajată". Din cele constatate în unitățile amintite, cit și în altele, reiese că în multe unități sunt încă mari posibilități de grăbire a secerișului și, mai ales, de diminuare a decalajului existent între recoltarea griului și treieriș. Afirmăm aceasta, deoarece, ieri, pe județ, din cele 190 batoze existente în dotarea secțiilor pentru mecanizarea agriculturii, doar 63 se găseau în lucru, în arii. Este un fapt cu totul nejustificat, mai ales în condițiile actuale, cînd timpul bun dă putința executării treierișului în condițiuni optime și fără pierderi. Astfel, cum pot justifica conducerile cooperativelor agricole de producție din raza de activitate a stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii din Gălănești, Ilișești, Iacobești, Rădăuți și Todirești, unde, pînă ieri, nu lucra încă nici o batoză ? Asemănător, la Dărmănești lucrau două batoze din 11, la Siret 2 din 16, Spătărești 1 din 19. Considerăm că această stare de lucruri se datorește, în bună parte, încetinelii cu care se organizează munca și, în special, transportul în unele cooperative agricole de producție, cât și faptului că se așteaptă să se adune girezi mari de cereale și abia apoi să se treiere, ceea ce este un fapt necorespunzător. Pentru operativitate maximă, trebuie ca toate batozele, precum și combinele care nu lucrează în lan să funcționeze la întreaga lor capacitate, de dimineață pînă seara. Neajunsuri există și în modul în care se asigură de către conducerile C.A.P. forța de muncă necesară recoltării în condiții bune a griului, cit și deservirii mijloacelor mecanizate. Astfel, la Cajvana și, mai ales, la Poeni Solea, pe „considerentul" că griul e îmburuienat, mulți cooperatori adună griul cosit în grămezi, ca pe fin. Este un neajuns care va duce cert la micșorarea recoltei, prezentînd, totodată, și pericolul unor pierderi mai mari, in cazul unor eventuale ploi. La Costîna, cosașii n-au fost repartizați pentru a recolta piscurile de grîu căzut și, de aceea, randamentul combinelor este mult prea mic. O neînțelegere a imperativului acestor zile, ca orice mijloc mecanic de recoltare a cerealelor să funcționeze pe tot timpul unei zile-lumină, și ca atare la întreaga capacitate, s-a constatat și la Manolea. Aici, o combină staționa neavînd cine s-o deservească. De asemenea, pe tarlaua „Șuvar" (22 ha.), aparținînd C.A.P. Iaslovăț, se aflau combine, două din ele fiind defecte, cu toate că se găseau abia la a doua zi de funcționare. Discutînd cu mecanicul secției, Mihai Dascaliuc, acesta ne-a asigurat că imediat vor fi remediate și se va putea începe lucrul. La magazia de cereale a unității l-am avut ca interlocutor pe responsabilul acesteia, Pricop Solovăstru, care ne-a informat că 5 cîntare din cele 7 existente se află încă la S.M.A. Rădăuți pentru reparații, deși au fost duse acolo cu o lună în urmă. Este, oare, permis ca acum, cînd producția trebuie cîntărită și înregistrată, să lipsească aparatele de măsură . Răspunsul îl așteptăm din partea celor care se fac vinovați de aceste deficiente.c