Zori Noi, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7318-7344)

1971-07-22 / nr. 7336

j > > A > PROLETARI DIN TOATE TARILE. M­IH­VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXV nr. 7336 joi 22 iulie 1971 4 pagini 30 bani important eveniment în viata UNITĂȚILOR ECONOMICE Adunările generale ale salariaților In unitățile economice ale județului, urmează a se des­fășura adunările generale ale salariaților, respectiv ale re­prezentanților salariaților, fo­ruri superioare de conducere colectivă, expresie a demo­cratismului vieții noastre eco­nomice. Supunînd spre dez­batere experienței și pricepe­rii colective probleme de o excepțională însemnătate pen­tru activitatea prezentă și de perspectivă a întreprinderilor, adunările generale ale sala­riaților sînt chemate să stabi­lească, răspunzînd cerințelor imediate și de viitor ale pro­ducției, soluții optime pentru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor de plan și a angaja­mentelor asumate în întrece­rea socialistă, să pregătească, încă de pe acum, condițiile ne­cesare desfășurării normale a procesului de producție în 1972. Pe de altă parte, va fi supus analizei modul în care sunt înfăptuite prevederile contractului colectiv. Adunările generale ale sa­lariaților se desfășoară în a­­cest an sub puternicul ecou al prețioaselor învățăminte iz­­vorîte din Expunerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu consfătuirea de lucru a actu­­a vului de partid din domeniul ideologiei și al activității po­litice și cultural - educative și al totalei adeziuni a între­gului popor față de măsurile de deosebită importanță adop­tate de către conducerea su­perioară de partid. Document de o profundă valoare teore­tică și practică, expunerea se­cretarului general al partidu­lui reprezintă, pentru organi­zațiile de partid, pentru toți comuniștii, un vast program de activitate privind făurirea omului nou, cu o înaltă con­știință, deplin răspunzător de faptele sale, participant neo­bosit la opera de edificare a societății socialiste multilate­ral dezvoltate. Comitetele de direcție, orientate în activita­tea lor de către organizațiile de partid, trebuie să transfor­me adunările generale într-o adevărată pîrghie de educare a tuturor salariaților, în spi­ritul respectării legilor statu­­­lui, al folosirii cu grijă a ma­teriilor prime și materialelor, al utilizării raționale, cu indici tehnico - economici superioa­­ri, a zestrei tehnice. Comuniș­tii în primul rînd, toți sala­riații, în calitatea dublă pe care o au, de proprietari ai mijloacelor de producție și de roducători ai bunurilor ma­teriale, sunt chemați să parti­cipe efectiv, cu spirit de răs­pundere față de mersul acti­vității economice, la desfășurare­a adunărilor buna ge­nerale. Acestea trebuie să-și desfășoare lucrările intr-un deplin cadru democratic, res­­pectîndu-se întocmai princi­piul muncii și conducerii co­lective, evidențiindu-se expe­riența pozitivă, dar spunîn­­du-se, totodată, pe nume, cu curaj, cu combativitate revo­luționară, insuficiențelor e­­xistente, care diminuează, în­tr-o măsură mai mare sau mai mică, rezultatele productive, împotriva formalismului, a încercărilor de atenuare criticii, se impune o atitudine­a hotărîtă, în primul rînd din partea comuniștilor. Forul su­perior de conducere colectivă va trebui să se transforme în­tr-o puternică opinie de masă împotriva atitudinii necores­punzătoare a unor salariați față de muncă, a acelora care sînt nepăsători față de bunul obștesc, împotriva indolenței, a irosirii timpului de lucru, a tendinței de a duce o viață ușoară, muncind puțin, dar avînd pretenții la cîștiguri mari. Adunarea generală să constituie, în fiecare între­prindere un prilej de cultiva­re, în rîndul salariaților, simțului de răspundere pentru a îndeplinirea exemplară a sar­cinilor care le revin. Darea de seamă, înfățișînd multiplele aspecte ale activi­tății productive desfășurate în prima jumătate a anului, este, în fapt, raportul pe care orga­nul de conducere colectivă îl prezintă în fața adunării ge­nerale. O importantă atenție se va acorda relevării modu­lui în care au fost soluționate propunerile făcute în aduna­rea generală anterioară, cau­zele care au făcut ca unele dintre acestea să nu fie apli­cate, dacă au fost atrași mun­citorii la rezolvarea probleme­lor tehnice ale întreprinderii. Evidențiind lipsurile, darea de seamă să precizeze cui apar­țin acestea, iar autorii lor să fie trași la răspundere. In a­­celași timp, trebuie să se fa­că referiri amănunțite asu­pra modului în care sunt fo­losite utilajele, aparatele de măsură și control (există, în unitățile economice sucevene un mare număr de aparate de măsură și control care stau nefolosiite­­), cum se acționea­ză pentru creșterea produc­ției destinată exportului, ce se întreprinde pentru diminu­area importurilor, cum se a­­plică programele de autodota­­re etc. Referirile asupra mo­dului de rezolvare a măsuri­lor scadente din contractul colectiv pe acest an vor insis­ta, acolo unde este cazul, a­­supra cauzelor nerealizărilor. Măsurile care se vor între­prinde pentru completarea planului de măsuri tehnice­­organi­zatorice vor avea meni­rea să asigure îndeplinirea e­­xemplară a prevederilor de plan, a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă, în cea de-a doua jumătate a an­ului. Acolo unde există restanțe în realizarea unor in­dicatori, a unor sortimente, este necesar să se întocmească programe concrete, cu terme­ne precise, pentru recupera­rea rămînerilor în urmă și integrarea într-o activitate e­­conomică corespunzătoare. Un alt obiectiv de seamă a­­flat pe agenda de lucru a a­­dunărilor generale ale sala­riaților îl constituie prezenta­rea sarcinilor planului de stat pe anul 1972 și a planului de măsuri tehnico - organizatori­ce, acesta avînd rolul de a crea condițiile șutării normale a optime destă­producției. Al doilea an al actualului cin­cinal trebuie să se caracterize­ze, în fiecare mică, printr-o unitate econo­activitate su­perioară, nu numai cantitati­vă, ci și calitativă. Toți sala­riații sînt chemați ca, printr-o continuă activitate creatoare, punînd în evidență rezervele interne, să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea sarcini­ (Continuare în pagina a ll-a) LA PORȚILE DE FIER Ecluza de pe malul românesc a fost dată in exploatare în etapa definitivă Corespondentul Agerpres, Marin Coandă, transmite : Miercuri, eclu­za de pe malul românesc al Du­nării a fost dată în exploatare în etapa definitiva. Vasele românești „Slatina", „Porțile de Fier" și vasul bulgăresc de pasageri „Dimităr Blagoev" au fost primele nave fluviale care au traversat,­ printr-o dubla ecluzare, dinspre Tr. Severin, spre Orșova, imensul culoar din beton și oțel ce se întinde pe aproape 700 m. Operațiile de ecluzare — ne-a precizat Stelian Dedu, inginer-șef al centralei hidroelectrice, au de­curs în condiții optime, instalațiile purtînd marca de fabricație a U­­zinelor constructoare de mașini Reșița, Șantierului naval Galați și Uzinei constructoare de mașini a­­gricole și construcții metalice din Bocșa s-au comportat excepțional. Timpul total al manevrelor a însu­mat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut în proiecte. Potrivit informațiilor furnizate de ing. Alexandru Petrescu, reprezen­tantul țârii noastre în Administra­ția fluvială a Porților de Fier, prin darea ecluzei românești în exploa­tare definitiva și în urma amena­jării culoarului similar de pe ma­lul drept al Dunării, operație ce va avea loc în următoarele două luni, timpul de trecere a navelor prin sectorul Porțile de Fier, sector ce se întinde pe 117 km, între Tr. Severin și Moldova Veche, se va scurta de aproximativ patru ori. Va crește viteza de deplasare și tonajul pe vas și se vor îmbună­­t­ăți condițiile de navigație; în fi­nal, traficul fluvial în aceasta zo­nă va ajunge la aproximativ 50-60 milioane tone pe an. (Agerpres). îmbinare de frumuseți în peisajul industrial din lunca Sucevei. Ma­gistralele luminii aduc aici energia electrică necesară bunei funcțio­nări a modernelor uni­tăți economice înălțate în ultimii ani. Foto: V. DUMITRU Industria laptelui Cîmpulung. Aici a in­trat recent în funcțiu­ne o modernă mașină de ambalat, de mare randament, deservită de preparatorul Vasile Lu­­pescu Foto. D. HUȘANU É ^\\\\V\\\\N\\\\\N\V\\\ I MANIFESTĂRI 0MA8IALE - VASILE ALECSANORI • „Vasile Alecsandri, cîntăreț­ul vitejiei stră­moșești” este titlul sub care s-a desfășurat seara literară organizată de că­tre Casa de cultură din Cîmpulung în colaborare cu Biblioteca orășenească. Un numeros public a ur­mărit cu interes aspecte din bogata activitate pe tărîm politic și social a bardului de la Mircești, evocările privind partici­parea sa directă la revo­luția de la 1848 și înfăp­tuirea Unirii Principate­lor — act fundamental pentru istoria modernă a României. Creația literară a fost relevată prin lec­tura unor versuri, frag­mente de proză și piese de teatru ilustrative în ceea ce privește persona­­litea complexă, animată de un profund patriotism al scriitorului. • In sala Casei de cul­tură din Gura Humorului, peste 150 de oameni ai muncii au urmărit meda­lionul literar „Vasile A­­lecsandri — scriitor mili­tant“. Tovarășul halaș, metodist al D. Mi­­casei de cultură, care a susți­nut expunerea, a insistat îndeosebi asupra rolului pe care l-a avut creația poetului moldovean în dezvoltarea literaturii ro­mânești. IN ACEST NUMĂR FAPTELE-OGANDA A CONȘTIINȚEI S • A TE INTEGRA ÎN SUFLUL GENERAL AL­­ SOCIETĂȚII. . . © Colocviu cu tinerețea : E­­DUCAȚIE ȘI RĂSPUNDERE • Foileton: ÎN \ GOANĂ DUPĂ. . . ARGUMENTE STERPE •­­ \ CONTRAPUNCT - S s Consfătuire de lucru La Exploatarea minie­ră „Leșu Ursului", o con­sfătuire de lucru a cadre­lor tehnico-inginerești a dezbătut, recent, în spiri­tul exigențelor majore și al răspunderii față de acti­vitatea economică a uni­tății, procedeele de îmbu­nătățire a calității mine­reului și de valorificare pe scară cit mai largă a rezervelor interne. Dezba­terile au fost cu atît mai eficiente cu cit fiecare vorbitor care s-a antrenat în discuții a făcut referiri concrete la sectorul de care răspunde, la propria sa activitate și experien­ță, făcînd totodată, im­portante propuneri. Rodnică activitate creatoare Activitatea cr­eatoare cunoaște, la întreprinde­rea mecanică din Sucea­va, o largă participare, a­­tît a cadrelor tehnice, cît și a muncitorilor. Con­structorii de mașini, an­trenați în acțiunea de per­fecționare a produselor pe care le execută, cau­tă noi soluții tehnice, noi procedee, în scopul obți­nerii unei productivități superioare. In ultimul timp, la întreprinderea suceveana au fost aplica­te 10 propuneri de inova­ții. 21 de propuneri au fost admise spre a fi ex­perimentate, iar altele 6, din care 2 propuneri de invenții se află în stu­diu. Eficiența antecalcu­­lată a propunerilor apli­cate se situează la aproa­pe 300.000 lei. Intre ino­vațiile mai importante a­­mintim dispozitivul de prindere a colțurilor pen­tru executarea operațiilor de găurire și filetare, realizat de Aurel Burcă, împreună cu un colectiv — acesta permițînd reali­zarea, în cursul unui an, a 117.000 lei economii. Expoziție de pictură Intr-una din sălile Pa­latului Culturii din Bra­șov a fost deschisă, zilele acestea, o expoziție de pictură aparținînd artis­tei plastice sucevene Ve­ronica Gridinoc. Cele 35 acuarele, găzduite în ora­șul de la poalele Tîmpei, în cadrul relațiilor de co­laborare stabilite între cenaclul din Suceava Filiala brașoveană a Mni­si­unii Artiștilor Plastici, înfățișează peisaje, în cea mai mare parte inspirate din frumusețile naturale ale Țării de Sus, compo­ziții, flori etc. reprezenta­tive pentru evoluția pic­toriței. Privită de pe oricare dintre co­linele ce-o înconjoară, Suceava de astăzi se înfățișează privirilor într-o ipostază cu totul deosebi­tă de ceea ce a fost cîndva : noi­le ansambluri moderne care com­pun cartierele „Ana Ipătescu“, „Mihai Viteazul“, „Tudor­ Vladi­­mirescu“, „Arini“ sau „Zam­ca", cu diversitatea lor cromatică și arhitecturală — îmbinare­a ele­mentelor tradiționale cu cele contemporane — oferă, alături de impunătoarele uzine și com­binate industriale, o replică din­tre cele mai grăitoare vechilor vestigii ale Cetății de Scaun a Moldovei. Faptul că 70 la sută din populația actuală a Sucevei locuiește în apartamente noi con­stituie dovada elocventă a ritmu­lui, într-adevăr impresionant, de dezvoltare pe care l-a cunoscut acest oraș îndeosebi în ultimii ani ai construcției socialiste. Dominate de verticala blocu­rilor turn, numeroasele obiective de larg interes social — devenite de-acum o prezență obișnuită pentru noi, Casa de­ cultură sindicatelor, Spitalul unificat, In­­­stitutul pedagogic, spațioasele lo­caluri de școală, hotelurile „Su­ceava“, „Balada“, „Arcașul“, ele­gantele unități comerciale — conferă întregului peisaj urbanis­tic al orașului un plus de fru­musețe, definindu-i, în același timp, un profil original și dis­tinct. Niciodată ca în acești ani de rodnice înfăptuiri Suceava nu și-a înscris mai pregnant, prin forța și energia oamenilor de aici, împlinirile sale. Dar acest drum luminos se află în plină ascensiune. Suceava continuă va continua să cunoască în peri­si­oada ce urmează alte dimensiuni înnoitoare. Cîteva dintre acestea ne-au fost prezentate de Gheor­ghe Chirilă, arhitectul șef al mu­nicipiului.­­ Recent, după cum vă este cunoscut, paralel cu încheierea ultimelor ansambluri din zona Zamca, au fost atacate lucrările de șantier din prima etapă a vii­torului cartier „George Enescu“. Amplasat în partea de vest a o­­rașului, noul în final, circa cartier va însuma­ 6.000 de aparta­mente. Aici vor fi dispuse nume­roase spații comerciale, unități de deservire și pentru prestări de servicii, școli, grădinițe, un cine­matograf, alte dotări edilitare și de interes general. In perimetrul viitorului cartier se vor muta a­­proape 20.000 de noi locatari, a­­cesta devenind cel mai mare an­samblu urbanistic al municipiu­lui ; de fapt, un adevărat orășel ce va modifica structural sau, mai bine zis, va deveni „punctul de greutate“ al Sucevei de mîi­­ne. Concomitent, pe planșele arhi­tecților suceveni, după cum ne preciza interlocutorul nostru, prind contur, ori au și fost fina­lizate alte noi edificii social-cul­­turale. Astfel, încă în toamna a­cestui an, în partea centrală a o­­rașului va începe construcția unui supermagazin cu trei nive­le, în cadrul căruia vor funcționa raioane specializate pentru des­facerea unei bogate și variate game de produse industriale. Tot aici, în imediata vecinătate, va fi amplasata o moderna casă de mode cu nu mai puțin de 6 eta­je. — Privind învățămîntul,­ aș vrea să menționez că în faza de proiectare se găsește un grup școlar sanitar cu 16 săli de clasă, internat și cantină pentru 300 de elevi, iar tînărul centru universi­tar se va întregi, în anul ce ur­mează, cu încă un cămin studen­țesc de 300 locuri și o cantină pentru 600 de mese. De asemenea, în zona fabricii de tricotaje „Zimbrul“, unde lu­crează un mare număr de sala­riate, se va construi o creșă pen­tru 100 de copii, iar în apropie­re — o mare bază sportivă inclu­­zînd și un patinoar pentru prac­ticarea sporturilor de­ iarnă. Nu s-a pierdut din vedere nici faptul că Suceava, ca centru de ION BELDEANU (Continuare in pagina a ll-a) CREION CU MINTEA­N 1 ENERGIA OAMENILOR DE AICI... • Proiectanții de la în­treprinderea „Metalotehni­­ca" din Tg. Mureș au de­finitivat documentațiile tehnice pentru noi mașini de tricotat și de cusut. Intre utilajele realizate în ultima perioadă se află o mașină de tricotat simul­tan două rînduri la o sin­gură cursă. Cu ajutorul u­­nui sistem de comandă - program, mașina schimbă automat culorile și reali­zează „scăderile și crește­rile" cerute de orice piesă de tricot. Astfel se obține direct din mașină piesa do­rită fără a mai fi nevoie de operația de croire. • Renunțind la import, întreprinderea pentru in­dustrializarea laptelui din Focșani a încheiat un con­tract cu uzinele „Tehno­­frig" din Cluj pentru o li­nie tehnologică necesară pasteurizării laptelui. In­trată zilele aceste in func­țiune, la capacitatea de 5.000 litri lapte pe oră, noua linie s-a dovedit su­perioară unor instalații a­­semănătoare importate. • La Sighetul Marmației a fost amenajat un com­plex turistic, construit în stilul vechi maramureșan. O nouă cabană turistică a fost pusă la dispoziția vi­zitatorilor în Munții Rod­­nei, zonă în care a fost ter­minată în acest an și con­strucția drumului național de trecere către obiective­le turistice din nordul Mol­dovei. De asemenea, a în­ceput construcția a noi hoteluri turistice două cu 350 de locuri fiecare, la Borșa și Mogoașa. • In apropierea comu­nei Arieșeni, din județul Alba, a fost recent desco­perită o peșteră apreciată ca una din cele mai inte­resante din țară, pe care specialiștii au „Ghețarul de la botezat-o Vîrtop". Denumirea aceasta a fost inspirată de grosimea stra­tului de gheață care se păstrează în tot timpul a­­nului pe o parte din supra­fața peșterii. Pentru cer­cetători și turiști peștera este deosebit de interesan­tă, prin faptul că, intr-un spațiu restrîns, cuprinde formațiuni deosebit de va­riate, constituind un ade­vărat muzeu cristalografic. • TOKIO 21 — Cores­pondentul Agerpres, Flo­­rea Țuiu, transmite : Liga deputaților pentru norma­lizarea relațiilor japono - chineze a hotărît să pre­zinte actualei sesiuni Dietei un proiect de rezo­­­luție prin care cere par­lamentului nipon să se pro­nunțe pentru recunoaște­rea Republicii Populare Chineze și stabilirea de relații diplomatice cu a­­ceastă țară.­­După cum se știe, Liga a fost creată a­­nul trecut și la ea au ade­rat majoritatea membrilor Dietei). In legătură cu aceeași problemă, Yoshikatsu Ta­­kek­i, președintele partidu­lui Komeito, a afirmat, în în cadrul dezbaterilor par­lamentare, că „în momen­tul de față este posibil ca Japonia să încheie un pact de neagresiune cu R.P. Chi­neză, dacă guvernul se conformează celor cinci principii de stabilire a re­lațiilor diplomatice japo­no - chineze, cuprinse în comunicatul comun publi­cat la 2 iulie în urma vizi­tei întreprinse la Pekin de delegația Komeito". • TRIPOLI 21 (Ager­pres). — Președintele Con­siliului Comandamentului Revoluției din Libia, Moa­­mer El Gedafi, a propus convocarea unei conferin­țe arabe la nivel înalt, fă­ră participarea Iordaniei, consacrată analizării situa­ției create în urma denun­țării de către guvernul ior­danian a acordurilor de la Cairo și Amman. Propunerea libiană fost acceptată de către gu­­­vernul R.A.U., anunță a­­genția MEN. 1

Next