Zori Noi, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7371-7396)

1971-09-01 / nr. 7371

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7371 miercuri 1 septembrie 1971 4 pagini 30 bani PROPUNERILE SALARIAȚILOR, TEZAUR CARE TREBUIE PREȚUIT PE MĂSURA MARII LUI VALORI Proprietari ai mijloacelor de producție, producători, în a­­celași timp, ai bunurilor mate­riale, salariații își exprimă dubla lor calitate prin parti­ciparea efectivă, conștientă și competentă la conducerea tre­burilor majore ale întreprin­derii, prin îndeplinirea ritmi­că, în condiții de eficiență spo­rită, a sarcinilor de producție. O formă, devenită modalitate de lucru, exprimînd democra­tismul vieții noastre economi­ce, prin care salariații iau par­te la soluționarea problemelor întreprinderii, tot mai com­plexe pe măsura dezvoltării și diversificării activității pro­ductive, o constituie propune­rile­ făcute în cadrul grupelor sindicale, ori cu prilejul adu­nărilor generale ale salariați­lor. Nenumărate exemple a­­testă că, prin studierea atentă a propunerilor, prin comple­tarea unora dintre ele, prin aplicarea lor în practică, s-au rezolvat probleme majore, s-au creat, în multe cazuri, condiții pentru desfășurarea normală a procesului de producție. Referindu-ne la modul în care prind viață propunerile salariaților, trebuie să facem, dintru început, aprecierea că, în genere, comitetele sindica­telor și comitetele de direcție, îndrumate de către organiza­țiile de partid, înțelegînd va­loarea acestora, acționează cu răspundere, stabilesc respon­sabilități și termene pentru aplicarea lor. O experiență va­loroasă, care se cuvine a fi extinsă, există la Fabrica de mobilă din Rădăuți. Aici, la fiecare grupă sindicală, se ține o evidență clară asupra punerilor făcute; acestea pro­centralizează, la nivelul uni­­e­tății, în prima jumătate a lu­nii, sunt apoi înaintate comi­tetului de direcție, unde un sa­lariat are obligația să urmă­rească modul de soluționare a propunerilor. Cînd se ivesc as­pecte deosebite, cadre din con­ducerea fabricii sînt invitate la adunările de grupă sindi­cală și solicitate să stabileas­că, prompt, soluțiile ce se im­pun. Prezența, la o adunare de grupă sindicală, a secreta­rului comitetului de partid și a inginerului șef s-a soldat cu măsuri concrete privind per­fecționarea procesului de pro­ducție la mai multe locuri de muncă. Preocupare susținută pentru aplicarea propunerilor salariaților există la multe alte unități economice de pe cu­prinsul județului. Prin aplicarea în practică a propunerilor, așa cum am mai arătat, se rezolvă probleme mari ale întreprinderilor, creează condiții pentru obți­ne­nerea unei însemnate produc­ții suplimentare. La Exploata­rea minieră Vatra Dornei, ur­mare a finalizării unor propu­neri, s-au întreprins anumite studii avînd ca scop valorifi­carea zăcămintelor de calcar. Se obține, în acest fel, în pri­mul rînd, o producție supli­mentară de cîteva milioane de lei, iar în al doilea rînd, in­stalațiile de preparare ale combinatului minier, fiind a­­provizionate ritmic, sunt mai deplin folosite. La fel, la Ate­lierul mecanic din Iacobeni, prin aplicarea unor propuneri, s-au creat condiții pentru ge­neralizarea schimbului și extinderea schimbului III, ca­și pacitățile de producție fiind mai bine folosite. La Exploa­tarea minieră „Leșu Ursului", au fost extinse metode avan­sate de exploatare, ceea ce permite obținerea unor ran­damente sporite. Tot datorită aplicării propunerilor făcute de salariați, la secția turnăto­rie a I.M.I.L. Rădăuți au fost luate măsuri pentru mai bu­na organizare a muncii, fapt ce a condus la executarea în termen a comenzilor la export și intern ; la secția cărămidă­­rie din Dornești, extinderea spațiului de uscare și a liniei de transport a avut ca rezul­tat creșterea capacității de producție. Valoarea propunerilor făcu­te de către salariați este con­firmată de rezultatele deose­bite care se obțin în activita­tea de producție. Raportate la ansamblul activității județu­lui, rezultatele — din punctul de­­ vedere la care ne referim — sînt bune. Există, totuși, situații cînd, datorită unei con­cepții deformate, multe pro­puneri ale muncitorilor nu sînt luate în seamă, cînd or­ganele sindicale, deși cunosc starea de lucruri, nu acționea­ză cu promptitudine, cum, în unele părți, nu După se creează climatul favorabil ex­primării deschise a opiniei, formulării unor soluții pentru eliminarea anumitor deficien­țe. Mai mult, pe unele șantie­re ale întreprinderii județene de construcții și montaje, mun­citorii care critică, pe bun te­mei, unele lipsuri privitoare la organizarea muncii ori la aprovizionarea cu materiale a punctelor de lucru sunt ame­nințați că vor fi sancționați. GRIGORE VOINESCU președintele Consiliului județean Suceava al sindicatelor (Continuare in pagina a H-a) I.M.I.So­cialiste Rădăuți. Strungarul Nicolae Cojocaru, unul dintre fruntașii întrecerii so­ I­oto : V. DUMITRU ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. în ziua de 31 august 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Par­tidului Comunist Român. Au participat miniștri și șefi ai unor instituții centrale, în cadrul ședinței au fost examinate și aprobate propunerile privind îmbunătățirea activității Academiei de învățămînt social - politic „Ștefan Gheorghiu“ ; lărgirea și reorganizarea școlilor interjudețene pentru pregătirea activiștilor de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, precum și propune­rile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie și administrația de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lucrări de investiții, modificarea Decretului pentru organi­zarea și funcționarea Băncii de Investiții, precum și cu privire la alte proble­me curente. Pentru a grăbi ritmul lu­crărilor de construcții, în mu­nicipiul Suceava a fost amenajat un poligon de preparare a prefabricatelor. Aspect de la locul de producție Efectul Inovației: reducerea consumurilor specifice Micșorarea consumu­rilor specifice de mate­­riale, îndeosebi a celor cu pondere în cheltuie­lile de producție, a mo­bilizat, la Uzina de uti­laje și piese de schimb din Suceava, efortul cre­ator al inovatorilor. In­tre problemele rezolvate în ultimul timp de către aceștia amintim dispozi­tivul de prindere a elec­trozilor la cuptoarele de turnare a oțelului. So­luția are ca efect micșo­rarea consumului de e­­lectrozi. ȘCOALA -principal modelator al calităților patriotice și cetățenești ale tineretului IN PAGINA 3 RĂSPUNS EXIGENȚELOR PRODUCȚIEI Produsele Fabricii de mo­bilă a Platformei Combina­tului pentru exploatarea și industrializarea lemnului din Suceava cunosc o tot mai largă apreciere pe pia­ța internă și externă, dato­rită calităților lor funcțio­nale și estetice superioare. Participarea, în ultimul timp, la expozițiile și tîrgurile in­ternaționale de la Londra, Tokio, Duseldorf, Moscova s-a soldat cu încheierea u­­nor noi contracte comercia­le. Pentru a răspunde exigen­țelor beneficiarilor, specia­liștii unității și-au concen­trat în acest an atenția spre introducerea de tehnologii moderne și asimilarea de noi produse. Eforturile de pînă acum s-au concretizat în realizarea a 39 piese de mobilier sub formă de pro­totip și trecerea la produc­ția de serie a dulapurilor cu subansamble interschimba­bile. De asemenea, începînd cu noua garnitură „Silva", aici s-a introdus pentru pri­ma dată finisajul cu lacuri opace colorate. MECANIZAREA EXPLOATĂRILOR FORESTIERE Colectivele de muncă din exploatările forestiere mani­festă o preocupare susținu­tă pentru folosirea judicioa­să a utilajelor din dotare. Astfel, specialiștii din ca­drul serviciilor de mecani­zare de la combinat și de la unitățile de exploatare și industrializarea lemnului, precum și muncitorii care au înlocuit efortul fizic, u­­neori epuizant, cu îndemâ­narea în mînuirea ferăstra­­ielor, funicularelor, tractoa­relor și încărcătoarelor au drept obiectiv principal creș­terea productivității fiecă­rui mecanism. Aceasta vizea­ză, în primul rînd, buna în­treținere și respectarea re­gulilor de exploatare a uti­lajelor, fapt care a făcut ca rezultatele de pînă acum să fie remarcabile. Datorită mecanizării în mare parte a lucrărilor, pla­nul de producție în exploa­tări s-a depășit cu 41,7 la sută la doborît și secționat, cu 11,4 la sută la scos­ apro­­piat și cu 38,2 la sută la încărcat. ACȚIUNI DE ÎNFRUMUSEȚARE La chemarea comitetului executiv al Consiliului popu­lar orășenesc Cîmpulung, mii de oameni ai muncii, tineri și vîrstnici, au participat, în ultima vreme, la acțiunile de muncă patriotică. Ca urmare, înfățișarea o­­rașului s-a schimbat simți­tor. Astfel, parcul „Ștrand" a devenit un adevărat loc de agrement, cu alei pavate, te­ren de sport, bazin de înot, estradă pentru activități ar­tistice etc. Devine tot mai frumos parcul „Mihai Eminescu" de pe malul rîului Moldova, un­de toate lucrările (nivelări­le, plantațiile, aleile etc.) s-au făcut cu contribuția ce­tățenilor. Acțiunile voluntar - patrio­tice de înfrumusețare și bu­nă gospodărire a orașului continuă. Celor aproape 5 milioane­­ de lei economii realizate pînă la 10 august li se adaugă astfel noi va­lori, ce oglindesc dragostea cîmpulungenilor pentru florirea orașului în care tră­iesc și muncesc.­­De la corespondentul nos­tru ART. IGNATESCU) EiHiöÉflmB Eficiență economică sporită printr-o valorificare superioară a producției Planul cincinal 1971—1975 constituie și pentru oamenii muncii din agricultură un am­plu program de activitate, ale cărui coordonate trasează cu precizie drumul spre creșterea continuă a bunăstării genera­le. In acest sens, prin însuma­rea eforturilor, agricultura tre­buie să realizeze, în 1975, creștere cu 49 la sută a pro­o­ducției agricole globale, față de media anilor 1966—1970. In ve­derea atingerii acestui țel, de o deosebită im­portanță sunt acțiunile pe ca­re le întreprind organizațiile de partid, consili­ile de conduce­re, specialiștii din agricultura județului Su­ceava în vede­rea punerii în valoare a tuturor resurselor de care dispunem­­ acum, în aceste luni, care sînt hotărîtoare pen­tru încheierea cu succes a pri­mului bilanț anual al cincina­lului în curs. In aceste zile, în fața fiecă­rei unități agricole, a fiecărei ferme și brigăzi, a fiecărui comunist, a tuturor lucrători­lor din agricultură stau sarcini de mare răspundere de care depind, în egală măsură, asigu­rarea condițiilor pentru a ob­ține o producție sporită în a­­nul următor, dar și recoltarea fără pierderi și valorificarea la un nivel superior a produse­lor de toamnă, în mod deo­sebit a cartofului — în vede­rea satisfacerii nevoilor de a aprovizionare a populației și celor de materii prime pentru industrie, concomitent cu crearea disponibilităților necesare unui export eficient. Măsurile întreprinse de bi­roul comitetului județean de partid sunt bine concretizate în programele de activitate a­­doptate pentru campania a­­gricolă de toamnă. Dar, pentru aplicarea lor în viață trebuie să acționeze toți factorii care concură la realizarea sarcinilor în acest domeniu de activitate. Atenția cu care se cer a fi e­­xecutate toate este să asigure acțiunile de­îndeplinirea sarcinilor de plan obligă pe toți cei care răspund de activi­tatea din agricultură, dar, mai ales, pe specialiștii agricoli și pe conducătorii de unități, la o prezență permanentă pe cîmp, acolo unde se hotărăște de fapt soarta producției, fără a se neglija, însă, celelalte sec­toare de muncă. Bilanțul final al acestui an, așa cum este și normal, nu va prevedea doar cantități, ci și costuri. Aceasta obligă pe factorii amintiți ca, paralel cu conducerea tehnică și organizatorică a lucrărilor, să urmărească, îndeaproape și permanent, modul cum se rea­lizează veniturile și cheltuieli­le, să intervină direct, în plin proces de producție, pentru îmbunătățirea „din mers" a re­zultatelor economice. Ca urmare a măsurilor sta­bilite de secretariatul comite­tului județean de partid, în prima jumătate a anului (cînd se angajează cel mai mare vo­lum d de cheltuieli) , coopera­tivele agricole au depășit ve­niturile prevăzute în plan cu peste 7 milioane lei, iar chel­tuielile bănești planificate au fost reduse cu mai mult de 29 milioane lei. Aceasta a dat po­sibilitate consiliilor de condu­cere să renunțe la creditele de producție pe care și le propu­seseră inițial în valoare de 37 milioane lei. Rezultatele economico - fi­nanciare pozitive obținute pot fi mult îmbunătățite acum, cînd fiecare cooperativă înce­pe valorificarea cartofului —■ produs care ocupă cea mai mare pondere în balanța ve­niturilor din fiecare unitate a­­gricolă. Hotărîrea 1613 din noiembrie 1970 constituie încă o măsură luată de conducerea de partid și de stat, menită să ducă la creșterea nivelului de viață al țărănimii cooperatiste, este o pîrghie puternică de stimulare a producției de cartofi și în mod deosebit de valorificare a acesteia la prețuri avantajoa­se. Prin aplicarea prevederi­lor hotărîrii, cooperativele a­gricole din județul nostru vor primi în plus, față de trecut, pentru producția anul de cartofi contractată cu statul, suma de 61.600.000 lei. Tehnologia aplicată în acest an cartofului, cît și condițiile climaterice au favorizat obți­nerea unei producții bune de cartofi, 70 la sută din masa tuberculilor fiind mari. Numai prin valorificarea corespunză­toare a producției de cartofi contractată, co­operativele a­­gricole pot ob­ține în plus, peste valoa­rea planifica­tă, o sumă de 35.200.000 lei. In acest fel se va îmbunătăți în mod sub­stanțial valoa­rea normelor de muncă, re­tribuirea muncii. Pentru realizarea acestei va­lori în plus, peste cea prevă­zută în planurile de produc­ție, nu va fi nevoie de eforturi deosebite ori de cheltuieli ma­teriale suplimentare, ci de o sortare atentă a producției de cartofi­­ și valorificarea a cel puțin 60 la sută din producția contractată la categoria I (tu­berculi de la 80 gr. în sus) și 40 la sută la categoria a II-a (tu­berculi între 40 — 80 gr.). Considerăm oportun a pre­ciza aceste lucruri, acum, la începutul acțiunii de recoltare, pentru ca toate organizațiile de partid, consiliile de conducere și­ toți specialiștii să stabileas­că sarcini precise pe ferme, brigăzi, echipe și pe oameni, astfel ca, printr-o muncă de bună calitate, să-și aducă fie­care contribuția la obținerea unor rezultate financiare supe­rioare. Ing. MIHAI BRADESCU de la comisia economică a comitetului județean de partid Bilanțul final nu va prevedea doar cantități, ci și costuri. Realizarea ritmică a veniturilor impune o te­meinică urmărire a modului de desfășurare a procesului de producție. Cartoful, cultură de primă importanță în obți­nerea unor venituri substanțiale. ­ In secția produse proaspete de la Industria laptelui din Cîmpulung Foto : I. M. TElfX . Metalurgiștii au înre­gistrat în cursul acestui an o seamă de succese pe li­nia diversificării produc­ției, realizării unor noi sortimente siderurgice cu performanțe tehnice ridi­cate. Astfel, a început fa­bricația de table din noi mărci de oțeluri pentru autocamioane de mare to­naj și cazane energetice cu parametri înalți de func­ționare. A început, de ase­menea, laminarea țevilor din oțel inoxidabil și a țevilor rezistente la tem­peraturi ridicate, produse destinate industriilor ener­getice și chimice. Se află în curs de omologare pro­file laminate și trase din foi mărci de oțeluri, care vor servi la confecționa­rea unor piese ale auto­turismelor „Dacia—1300”. • Au început recoltări­le de vară. Timpul căldu­ros din luna aceasta a gră­bit coacerea culturilor, astfel că strîngerea lor a început mai devreme. Sfe­cla de zahăr se recoltează în prezent în 12 județe, printre care Ilfov, Dolj, Ialomița, Buzău, Arad, Prahova și Vrancea. Re­coltarea florii - soarelui se­­ desfășoară în 4 județe, iar porumbului — hibrizii cu o perioadă scurtă de ve­getație — în 6 județe.­­ Unitățile agricole de stat și cooperatiste recol­tează cu prioritate lanuri­le de pe terenurile ce ur­mează să fie însămînțate în toamnă cu grîu. • Energeticienii din ju­dețul Neamț au conectat la sistemele de alimentare cu lumină electrică alte 25 de localități rurale, în pre­zent fiind electrificate 80,4 la sută din satele județu­lui. O dată cu punerea sub tensiune a liniilor din cele 25 de sate și cu extinde­rea rețelelor în alte 40 de localități, energeticienii și-au realizat, cu aproape o lună și jumătate înainte de termen, sarcinile de plan pe primele trei tri­mestre ale anului. l LE • SANTIAGO DE CHI­31 (Agerpres). — La invitația Congresului na­țional al Republicii Chile, la Santiago de Chile a so­sit, într-o vizită oficială de prietenie, o delegație a Sovietului Suprem al U.R.S.S., condusă de Ale­­xandr Liașko, vicepreședinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., pre­ședintele Prezidiului So­vietului Suprem al R.S.S. Ucr­inene. • VIENA 31 (Agerpres) Marți s-a deschis la Vie­na, sub egida Institutului Internațional al Păcii, Co­locviul științific pe tema „Teoria instinctului agre­siv al războiului și pro­blemele apărării păcii". La această importantă reu­­­niune iau parte oameni de știință din Anglia, Austria, Ungaria, R. D. Germană, Olanda, Polonia, URSS, SUA, Cehoslovacia și Japonia. Din România participă prof. Constantin Botez, șef de sector la In­stitutul de psihologie al A­­cademiei de științe sociale și politice. • SOFIA 31 (Agerpres). Primul secretar al C.C. al P. C. Bulgar, Todor Jivkov, a avut marii con­vorbiri cu Georges Mar­chais, secretar general ad­junct al C.C. al P.C. Fran­cez, care se află într-o vi­zită în R.P. Bulgaria — in­formează agenția £TA. Cu acest prilej, s-a făcut un schimb de informații des­pre activitatea celor două partide și au fost exami­nate probleme ale mișcă­rii comuniste și muncito­rești și ale situației inter­naționale.­ umea

Next