Zori Noi, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7371-7396)

1971-09-15 / nr. 7383

in dezbatere: PROGRAMUL DE MASURI PRIVIND INBUNATATIREA MUNCII IDEOLOGICE --------- SI POLITICO - EDUCATIVE ---------­Preocupare mai susținută, pe deplin eficientă, pentru educarea socialistă a maselor Desfășurate într-o atmosferă de exigență și răspundere pen­tru întreaga activitate ideolo­gică, politică și cultural - edu­cativă, dezbaterile plenarei cu activul a Comitetului oră­șenesc de partid Siret, consa­crate sarcinilor ce revin orga­nelor și organizațiilor de par­tid în lumina programului de educație comunistă a membri­lor de partid, a tuturor oame­nilor muncii, adoptat de Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și a Expunerii tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu "la con­sfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideolo­giei și al activității politice și cultural - educative, au relevat hotărîrea fermă a participan­ților de a ridica întreaga mun­că de partid la cotele cerințe­lor actuale, de a asigura fie­cărei activități un bogat con­­­­ținut educativ. Făcînd o analiză aprofundată a muncii ideologice și politico­­educative desfășurate de orga­nele și organizațiile de partid din Siret, sintetizînd discuțiile ample purtate de membrii de partid în adunările generale ale organizațiilor de bază, care au precedat această plenară, referatul prezentat de tovară­șul George Popescu, mem­bru al biroului comite­tului orășenesc de par­tid, a scos în evidență spiri­tul combativ cu care au fost analizate aspecte diverse din toate domeniile activității des­fășurate de către comuniști, de toți oamenii muncii din loca­litate, pentru îndeplinirea sar­cinilor și angajamentelor luate. „Este semnificativ — sublinia referatul — faptul că, în cins­tea zilei de 23 August, toate u­­nitățile economice din orașul nostru au raportat îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Acest lucru nu ar fi fost posi­bil dacă organizațiile noastre de partid, toți comuniștii nu ar ■«­ fi desfășurat o activitate vie, mobilizatoare, pentru antrena­rea tuturor oamenilor muncii la eforturi susținute". Dovedind principialitate co­munistă, participanții la dez­baterile plenarei au reliefat atît experiența pozitivă, cit și neajunsurile din munca politi­că și cultural - educativă. „La noi a fost subapreciat,­­ uneori, rolul activ, militant, pe care îl are masa de comuniști în rezolvarea problemelor vie­ții interne de partid — spunea tovarășul Emil Darcaci, mem­bru în biroul organizației de bază de la spitalul de copii. Un asemenea stil de muncă nu numai că nu stimulează iniția­tiva creatoare a membrilor de partid, că le îngrădește aces­tora posibilitatea de a se ma­nifesta plenar, de a-și pune în valoare integral calitățile po­litice și etice, ci favorizează to­cirea spiritului critic, a comba­tivității revoluționare. Așa se face că organizația noastră nu s-a achitat în întregime de sar­cinile ce-i revin în desfășura­rea învățămîntului ideologic sau în educația prin muncă și pentru muncă a tineretului. Despre interesul sporit pe care trebuie să-l acorde orga­nele și organizațiile de partid educării tinerei generații au vorbit și alți participanți la dezbateri, evidențiind răspun­derea pe care trebuie să o poarte colectivele de comuniști în înarmarea tineretului cu trăsăturile de caracter proprii omului înaintat, constructor activ al socialismului și comu­nismului. „Dacă în activitatea cadrelor didactice, pe linia predării cunoștințelor conform programelor analitice, s-au în­registrat unele succese — su­blinia Ifrim Popescu, directo­rul liceului — în schimb, avem restanțe serioase în activitatea de educare a școlarilor". Des­pre necesitatea de a acorda mai multă atenție procesului de educație a tineretului, în­deosebi prin sprijinirea orga­nizațiilor U.T.C., au insistat și Nicolae Breabăn, secretarul co­mitetului de partid al C.A.P. Siret, Vasile Tcaciuc, secreta­rul organizației de partid de la cooperativa meșteșugărească, Oltea Iacubovici, președinta comitetului orășenesc al sin­dicatelor, Nicolae Firicel, di­rectorul școlii de șoferi și alții. Tovarășa Oltea Iacubovici, de exemplu, atrăgea atenția a­­supra acelor tineri care au ter­minat școala generală și, neîn­­cadrîndu-se deocamdată nici în învățămîntul postgeneral, nici în producție, sînt în afara fac­torilor educativi, unii dintre ei fiind neglijați și de familiile lor. „Totuși — argumenta vor­bitoarea—ei sînt copiii noștri, care mîine vor fi chemați să facă față unor probleme com­plexe atît în producție, cît și în celelalte sectoare de activi­tate socială. Noi, comuniștii, purtăm o mare răspundere față de aceștia, trebuie să în­treprindem inițiative care să-i antreneze la acțiuni capabile a determina mutații de fond pe planul formării lor etice". „Fără a considera că ne-am achitat integral de obligații — relata Nicolae Firicel — am iz­butit, totuși, să canalizăm pre­ocupările tinerilor din școala noastră în direcții utile, confor­me cu aspirațiile lor. Pen­tru a le dezvolta dragostea față de activitatea productivă, i-am îndrumat să desfășoare o susținută muncă patriotică, la care au răspuns cu entu­ziasm. Le suntem­ încă datori, trebuie să ne ocupăm, in același timp, cu mai multă căldură și exigență de ei*. Participanții la plenară s-au referit și la alte neajunsuri pe care comuniștii trebuie să le înlăture din activitatea lor. S-au criticat, astfel, unele ten­dințe de a separa artificial munca politică de cea educati­vă, insuficienta combativitate a unor manifestări culturale etc. Medicul Osias Friedman, directorul spitalului unificat, a insistat asupra eticii profesio­nale a salariaților. „Preocupați de problemele profesionale — a spus vorbitorul — pierdem din vedere adesea munca de formare socială a oamenilor". Nicolae Mateiciuc, vicepreșe­dinte al consiliului popular o­­rășenesc, a subliniat necesita­tea de a spori răspunderea fie­cărei organizații de partid fa­ță de întreținerea fondului lo­cativ, ca un aspect al educa­ției cetățenești a oamenilor muncii. Au fost criticate ten­dința de a înlocui munca po­litică cu cea administrativă, lipsa de receptivitate a unor membri de partid la critică sau slaba preocupare, a altora, pentru ridicarea nivelului lor ideologic și de cultură genera­lă. Din discuții s-a desprins limpede că toate aceste neajun­suri impun acțiuni ferme de întărire a prestigiului fiecărei organizații de partid, a rolului său hotărîtor în procesul com­plex de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste a oame­nilor muncii. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Mihai Clim, șeful secției organizatori­ce a comitetului județean de partid, care a arătat că măsu­rile adoptate de conducerea superioară a partidului pentru îmbunătățirea activității politi­co - ideologice, de educație marxist - leninistă a membri­lor de partid, a tuturor oame­nilor muncii, fac parte din amplul program de edificare socialistă a patriei, subliniind că este de datoria organelor și organizațiilor de partid din Si­ret, a tuturor factorilor locali răspunzători de munca politică și cultural - educativă să mili­teze cu fermitate și consecven­ță pentru înfăptuirea progra­mului elaborat de conducerea superioară a partidului. In telegrama trimisă, cu a­­cest prilej, Comitetului Cen­tral al partidului, personal to­varășului Nicolae Ceaușescu, se exprimă deplina adeziune a comuniștilor din acest oraș la politica științifică, marxist­­leninistă a partidului nostru de educare a membrilor de partid, a tuturor muncii în spiritul oamenilor înaltelor principii ale moralei comunis­te. I. CAZAN Dezvoltarea unei așezări montane Broștenii, pitoreasca a­­șezare montană valea Bistriței, se de pe pre­zintă astăzi ca un adevă­rat orășel în plină dez­voltare. Localitatea dis­pune în prezent de blocuri moderne ce însu­mează peste 400 de apar­tamente, complexe co­merciale, un spital în care lucrează peste 30 de cadre sanitare, o casă de nașteri, trei școli noi, un cabinet stomatologic. In anii viitori, ascensi­unea urbană a Broșteni­­lor — de care se leagă peripeții ale copilăriei marelui povestitor Ion Creangă — va continua intr-un ritm și mai preg­nant. In actualul cinci­nal, aici urmează să se construiască alte 500 de noi apartamente, o casă de cultură, un liceu, un hotel turistic, numeroase obiective de interes so­cial - obștesc. Fabrica de P.A.L. Făl­ticeni : Vedere exterioa­ră Foto : D. VINTILA Noul an școlar {Urmare din pagina I) a necrezut că au fost săvîrșite 4 de oameni investiți cu cali­­­­tatea de a făuri personalita­­t­­ea puternică și demnă a­­ cetățenilor de mîine ai pa­t­triei. Pentru o atmosferă­­ sănătoasă în școală, pentru­­ ca izvorul acesta de cultură­­ și civilizație să-și dovedeas­­­că pe deplin vitalitatea, tre­­­buie să înlăturăm hotărît,­­ cu toată intransigența, ase­­­menea comportări, apărute­­ accidental în școlile noastre.­­ Sarcinile complexe,­ de o mare răspundere socială și­­ politică, pe care colectivele­­ profesorale le au de înde­­­plinit, impun concentrarea­­ și amplificarea eforturilor.­­ Energiile, competențele, pre­­­ocupările personale de rea­­­lizare profesională trebuie­­ să asigure continua creștere­­ calitativă a procesului de în­­­vățămînt, accentuarea­ preg­i­nantă a capacității lui for­­­mative, a legării lui de via­­­ță, de practica social - eco­­­nomică. Profesorilor și învățători­lor, ca pedagogi practicieni, le revine sarcina­ de a con­tribui la îmbunătățirea pro­gramelor și manualelor, la perfecționarea metodologiei predării, întrucît ei sînt cel mai în măsură să decidă ce și cît poate să asimileze co­pilul și adolescentul de azi; ei cei dinții au posibilitatea să afle căile­­ și mijloacele cele mai eficiente de influ­ențare a personalității aces­tor tineri, cu care muncesc zi de zi. Aceasta este una dintre principalele noastre îndatoriri, care trebuie să găsească larg ecou în con­știința fiecărui educator, să se materializeze în studii și cercetări pedagogice orga­nizate, care să întreprinse susținut, ducă operativ la concluzii edificatoare. Munca, noua disciplină de studiu, ocupă în planurile de învățămînt ale tuturor școlilor de cultură generală un spațiu mai larg decit o­­ricare altă disciplină, mod nejustificat, începe în să se facă simțită tendința u­­nor profesori — uneori chiar directori de școală — de a expedia instruirea teh­nico - productivă la capito­lul „dexterități". Precizăm că activitățile de muncă practică vor trebui să ocupe un loc de frunte în ansam­blul procesului instructiv­­educativ din școală, intre preocupările profesionale a­­le fiecărui director și profe­sor diriginte, care au și da­toria să orienteze în acest sens atenția familiilor ele­vilor, a organizațiilor de ti­neret, antrenîndu-le la rea­lizarea acestei importante sarcini a educației. Cadrelor didactice le re­vin, de asemenea, complexe și importante îndatoriri pri­vind formarea sentimente­lor moral - cetățenești, cre­area deprinderilor de munci în folosul satului și a orașului natal, al județului, al țării ; sunt chemate să pregătească adolescenții ca viitori oameni de nădejde ai societății, să le dezvolte pri­ceperea și gustul pentru fru­mos etc. Toate acestea impun o concentrare a eforturilor, priceperilor și pasiunii das­călilor, incit timpul lor zil­nic va trebui să fie exigent organizat, riguros împărțit între munca de formare tinerilor și studiul destinat a depășirii propriei capacități profesionale. Pășim în noul an școlar cu hotărîrea fermă de a da via­ță măsurilor preconizate in programul de îmbunătățire a muncii ideologice și poli­tico - educative adoptat de conducerea superioară a partidului. Avem datoria să facem tot ceea ce depin­de de noi pentru ca școala noastră, așezată pe temeiuri noi, mai realiste, să­­ se integreze eficient în rea­litățile economice, socia­le, culturale și morale, actuale și de viitor ale societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Sun­tem­ cu toții datori să con­tribuim cu maximă răspun­dere, la întărirea caracteru­lui practic - aplicativ al în­­vățămintului, la apropierea lui din ce în ce mai mult de cerințele producției mate­riale și spirituale. Avem datoria să le oferim elevi­lor modelul propriei noas­tre personalități, cu certitu­dinea că aceasta le va sluji în a-și împlini idealurile lor înălțătoare de muncă și viață. 4 ZORI NOI Q PAGINA 3 Maximă mobilizare a eforturilor pentru sporirea producției agricole Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu (Urmare din pagina I) lua în 22 zile. De asemenea, vom depune eforturi susținu­te pentru a termina recolta­tul porumbului pînă la 5 octombrie, dată la care vom încheia și însămînțările de toamnă". „Țăranii cooperatori din­ Bosanci — se arată în textul telegramei ado­date cu pri­lejul adunării cu activul din agricultura acestei comune — dau o înaltă prețuire Scri­sorii adresate de secretarul general al partidului nostru, acest document demonstrînd, o dată mai mult, grija deose­bită a conducerii superioare a partidului pentru dezvolta­rea agriculturii noastre so­cialiste. Cu acest prilej, ne angajăm să nu precupețim nici un efort pentru a rea­liza întocmai indicațiile cu­prinse în Scrisoare. Vom de­pune eforturi susținute pen­tru ca în cursul lunii sep­tembrie să recoltăm întrea­ga suprafață cultivată cu cartofi timpurii și să livrăm o cantitate de peste 3.000 tone tuberculi către centrul­­ de semințe, legume și ma­terial suditor. întreaga su­prafață destinată griului o vom însămînța la timpul op­tim, în cel mult 12 zile". La rindul lor, cooperatorii din Salcea arată în telegra­mă : „Noi vedem în acest do­cument expresia grijii deo­sebite ce o manifestați, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru dezvolta­rea și modernizarea agricul­turii, pentru creșterea în­­tr-un ritm mai rapid a apor­tului acestei ramuri la pro­gresul general al patriei noastre și, totodată, dovada profundului umanism ce ca­racterizează întreaga dum­neavoastră activitatea, consa­crată ridicării nivelului de trai material și spiritual al oamenilor muncii. Analizînd cu exigență spo­rită rezultatele pe care le-a obținut unitatea noastră, considerăm că dispunem încă de însemnate rezerve și sun­tem­ hotărîți să ne intensi­ficăm eforturile pentru pu­nerea lor în valoare, pentru lichidarea unor neajunsuri și stabilirea unor măsuri judi­cioase, care să asigure creș­terea producției agricole. Pătrunși de sentimentul responsabilității, vă asigu­răm că, mobilizați de îndem­nul atît de cald ce nu-1 adre­sați, vom face totul pentru îndeplinirea exemplară sarcinilor ce ne revin și vom a da peste plan, la fondul cen­tral al statului, 500 tone car­tofi, 1.200 tone sfeclă de za­hăr și 400 ha. lapte de vacă. Vom recolta la timp și fără pierderi produsele agricole de toamnă, vom însămînța în condiții optime suprafața de 450 ha. grîu, folosind ca spirit gospodăresc întreaga capacitate umană și materia­lă de care dispunem. Vă asigurăm, iubite tova­rășe Nicolae Ceaușescu, că membrii cooperatori din Sal­cea vor munci cu pasiune pentru traducerea în viață a cuvîntului partidului nos­tru, conștienți că, alăturîn­­du-și eforturile întregului popor, vom contribui la în­făptuirea politicii partidului, a grandiosului program a­­doptat de Congresul al X-lea*. I__________________________________ __­­ __ _ ? Printre fruntașii întrece­rii socialiste de la Fabri­ca de încălțăminte Stră­duința din Suceava se numără și muncitoarea Lucreția Gherasim din a­­telierul de cusut. O dova­dă a hărniciei sale o con­stituie faptul că a pri­mit de 5 ori consecutiv steluța de evidențiată Foto: I. M. Se știe că producția agrico­lă nu reprezintă suma acțiu­nii factorilor de vegetație, ci sinteza interacțiunii lor. Locul unde se interferează și se poa­te măsura acțiunea factorilor (sol, îngrășăminte, lucrarea solului etc.) este rotația. Plantele în rotație se influen­țează reciproc lăsînd în urmă după recoltare o fertilitate mai bună sau mai slabă potri­vit cu particularitățile biologi­ce ale fiecărei premergătoare. Griul de toamnă, spre deose­bire de secară, alege și reac­ționează cel mai bine față de aaaa Maa MIHBMa planta premer­gătoare. Cerce­tările întreprin­se de mai mulți ani la Stațiu­nea experimen­tală agricolă Suceava au scos în evidență că premergătoare­le cele mai po­trivite pentru grîu sunt: ma­zărea, borcea­­gul, inul pen­tru fuior, carto­ful și porum­­­­bul. După aces­te plante, griul a sporit recol­ta cu 847 — 1.068 kg./ha. (32— 45 la sută) față de cultura pă­­ioaselor. Rezultatele cercetării mai arată că efectul plantei pre­mergătoare crește considerabil în cazul administrării îngrășă­mintelor organice și minerale. Rotațiile cele mai corespunză­toare zonei de cultură a griu­lui în județul nostru sunt­­ 1 cartof - grîu , 2. cartof - in fuior - grîu , 3. porumb — cartof-grîu, 4. trifoi-cartof ■— in plus borceag — grîu. După patru ani de experiențe, re­colta medie de grîu a fost de 1.658 kg./ha. în monocultură și a sporit cu peste 50 la sută în cazul rotațiilor specifice. Ca în toți anii a sosit și vre­mea pregătirii patului germi­nativ pentru însămînțarea la timpul optim a culturilor de toamnă (secară, grîu și orz). Așa cum a rezultat practica producției, griul din de toamnă este una din plantele agricole foarte pretențioase la pregătirea solului. Se poate spune că de starea solului la semănat depinde în cea mai mare măsură felul cum vege­tează plantele în toamnă și capacitatea lor de a trece cu ușurință peste perioada înde­lungată a iernii. Pe toate categoriile de so­luri din județul nostru, adîn­­cimea de executare a arături­lor oscilează intre 15—20 cm. Lucrarea normală executîn­­du-se pe solurile cernoziomoi­­de și lăcoviștite, iar cea su­perficială pe podzoluri. Epoca de executare a lucrării solului se face în funcție de recolta­rea plantei premergătoare gri­ului. Recentele cercetări făcu­te în acest scop de stațiunea noastră demonstrează că trep­tat cu adîncirea stratului ara­bil trebuie mărite și dozele de îngrășăminte. Cele cu acțiune lentă (superfosfat, gunoi de grajd) se vor administra oda­tă cu arătura de bază, iar cele ușor solubile (azotatul de a­­moniu), în pregătirea patului germinativ. De regulă, arătu­ra de bază pentru semănături­le de toamnă, cît și pentru cele de primăvară se execută vara (alături de vară), după pre­mergătoare timpurii, și toam­na (alături de toamnă) după premergătoare tîrzii. Dacă so­lul are suficientă umiditate la recoltarea plantelor premer­gătoare, așa după cum se pre­vede a fi timpul în toamna aceasta, se va executa direct arătura de bază pentru însă­­mințarea griului. In acest caz, plugul trebuie să lucreze în agregat cu grapa stelată pen­tru așezarea arăturii și mă­­runțirea bulgărilor, urmînd ca In preajma semănatului să se facă pregătirea patului ger­minativ cu grapa cu discuri In agregat, cu grapa stelată sau reglabilă. După plantele premergătoa­re tîrzii se procedează în ace­lași mod la pregătirea patului germinativ ca și după premer­gătoarele timpurii. Dat fiind timpul scurt în care se cere a se recolta și transporta o e­­normă cantitate de masă ve­getală, amplasarea griului după aceste premergătoare comportă importante aspecte de natură tehnică și organiza­torică. De aceea, suprafețele cu porumb, cartof și sfeclă, după care urmează griul se vor recolta cu prioritate, la o maturitate mai timpurie, mo­­bilizînd în acest scop toate forțele și mijloacele de lucru într-un flux continuu, pentru ca paralel cu re- ■HBMnnun coltarea să se fa­­cǎ urgent trans­portul produse­lor, aplicarea în­grășămintelor, aratul, tăvălu­­gitul arăturii, biscuitul și se­mănatul griu­lui. Procedîn­­du-se astfel, se va realiza însă­­mînțarea griu­lui în epoca op­timă, se vor pu­tea alege cu pre­cădere în rota­­ția griului pre­mergătoarele tîrzii, care au, de fapt, o pon­dere mare în zonă, renunțîn­­du-se la cultura repetată de grîu, care dijmuiește simțitor producția chiar în condiții op­time de îngrășare. Numai cunoscînd și aplicînd bine tehnologia de lucrare a solului, vom putea contribui la sporirea producției de grî­­ne și pe această cale, la creș­terea continuă a nivelului de trai al întregului nostru po­por. Ing. D. CATARGIU Stațiunea experimentală agricolă Suceava cerință majoră: APUCAREA ÎNTREGULUI COMPLEX AGROTEHNIC MEMENTO © MEMENTO 9 MEMENTO % MEMENTO 1TriWTrd­ BUCUREȘTI JOI 16 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 6.00 Muzica și actualități. 6.20 Jur­nal agrar; Buletin agrometeorologic ; Viitoarea recoltă de griu — obiectiv principal al lucrărilor din zonele cerealiere ; Cantități suplimentare de furaje prin valorificarea produselor secundare. 6.30 Gimnastică. 7.00 Ra­diojurnal. 7.25 Bună dimineața, co­pii ! 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Su­marul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia pre­ferată (continuare). 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Moldova. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru ti­nerii ascultători). 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică ușoară. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R.S.F. Iugoslavia și R. P. Ungaria. 11.30 Cîn­­tece patriotice. 12.00 Melodii. 12.10 Recital de operă. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avan­premieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptă­­mînii — Edward Grieg. 14.40 Muzică populară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. Conștiința politică — baza formării conștiinței socialiste. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Cîntece și prelucrări corale. 16.30 Concert de muzică populară. 17.00 An­tena tineretului. Tînărul, militant pen­tru cauza socialismului (tineri partici­panți la munca patriotică pe șantie­rele de hidroameliorație). 17.30 Sec­vențe sonore. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Din înregistrările Ma­riei Tănase. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista d­orice. șlagărelor. 21.30 Rarități fol­21.45 din melodiile anului 1971. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară — continuare. 24.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 15.55 Deschiderea emisiunii. Fotbal: Dinamo București — Spartak Trnava (Cupa campionilor europeni). Trans­misiune directă de la stadionul 23 Au­gust. 17.50 Soliști îndrăgiți de muzică populară : Dumitru Sopon, 18.00 Răs­pundem prezent ! Deschiderea noului an școlar. Transmisiuni de la : Liceul „Ion Neculce" (București). Centrul școlar de chimie (Ploiești). 18.35 Mult e dulce și frumoasă . . . 18.50 Con­fruntări. Tabloul de bord al condu­cerii întreprinderii. 19.10 Tragerea Pro­­noexpres. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta TV. Idealul tinereții. 20.35 Telecinema­­teca . „Pisica își scoate ghearele". 22.20 Teleglob. Tamnouri celebre. Itinerar chilian. 22.35 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. PE ECRANE MIERCURI 15 SEPTEMBRIE SUCEAVA : „Modern" : Asediul „Tineretului" Sunetul muzicii; „Ar­­ta" : Cronometrul ; „Burdujeni" : Trandafiri roții pentru Angelica ; CIMPULUNG i „Luceafărul" : Tri­plă verificare ; „Moldova" : Intil­­nire cu o necunoscută ; FĂLTI­CENI : „Doina" : O floare ,­ doi grădinari ; „Popular" : îndrăgos­tiții I RĂDĂUȚI : „Flacăra" : Pe cometă ; „Unirea" : Gooll GURA HUMORULUI : „Lumina" : Rene­gata ; VATRA DORNEI: .Doine": Cortul roțu î DOLHASCA i „Dol­­­­oțca ■ Corű fără frontiere; FAL­­CAU : „Falcău" : Tăcerea bărba­ților. FRASIN " -Frasin": Moartea filatelistului i IACOBENI : „Mine­rul" | Marile vacanțe ; MOLDO­VA : „Moldovița" : Căpitanul Korda ; ȘIRET : „Șiretul" i Hal­­d“e|" „lu,„„Șopt-oal­e SOLCA: „Solca : Alfa • Romeo și Julieta; VAMA :­n Vama" : Ambasador al Uniunii Sovietice; 1!2Șl Cadru din filmul „B. D. intră în acțiune“

Next