Zori Noi, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7371-7396)
1971-09-15 / nr. 7383
in dezbatere: PROGRAMUL DE MASURI PRIVIND INBUNATATIREA MUNCII IDEOLOGICE --------- SI POLITICO - EDUCATIVE ---------Preocupare mai susținută, pe deplin eficientă, pentru educarea socialistă a maselor Desfășurate într-o atmosferă de exigență și răspundere pentru întreaga activitate ideologică, politică și cultural - educativă, dezbaterile plenarei cu activul a Comitetului orășenesc de partid Siret, consacrate sarcinilor ce revin organelor și organizațiilor de partid în lumina programului de educație comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și a Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu "la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural - educative, au relevat hotărîrea fermă a participanților de a ridica întreaga muncă de partid la cotele cerințelor actuale, de a asigura fiecărei activități un bogat conținut educativ. Făcînd o analiză aprofundată a muncii ideologice și politicoeducative desfășurate de organele și organizațiile de partid din Siret, sintetizînd discuțiile ample purtate de membrii de partid în adunările generale ale organizațiilor de bază, care au precedat această plenară, referatul prezentat de tovarășul George Popescu, membru al biroului comitetului orășenesc de partid, a scos în evidență spiritul combativ cu care au fost analizate aspecte diverse din toate domeniile activității desfășurate de către comuniști, de toți oamenii muncii din localitate, pentru îndeplinirea sarcinilor și angajamentelor luate. „Este semnificativ — sublinia referatul — faptul că, în cinstea zilei de 23 August, toate unitățile economice din orașul nostru au raportat îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă organizațiile noastre de partid, toți comuniștii nu ar ■« fi desfășurat o activitate vie, mobilizatoare, pentru antrenarea tuturor oamenilor muncii la eforturi susținute". Dovedind principialitate comunistă, participanții la dezbaterile plenarei au reliefat atît experiența pozitivă, cit și neajunsurile din munca politică și cultural - educativă. „La noi a fost subapreciat, uneori, rolul activ, militant, pe care îl are masa de comuniști în rezolvarea problemelor vieții interne de partid — spunea tovarășul Emil Darcaci, membru în biroul organizației de bază de la spitalul de copii. Un asemenea stil de muncă nu numai că nu stimulează inițiativa creatoare a membrilor de partid, că le îngrădește acestora posibilitatea de a se manifesta plenar, de a-și pune în valoare integral calitățile politice și etice, ci favorizează tocirea spiritului critic, a combativității revoluționare. Așa se face că organizația noastră nu s-a achitat în întregime de sarcinile ce-i revin în desfășurarea învățămîntului ideologic sau în educația prin muncă și pentru muncă a tineretului. Despre interesul sporit pe care trebuie să-l acorde organele și organizațiile de partid educării tinerei generații au vorbit și alți participanți la dezbateri, evidențiind răspunderea pe care trebuie să o poarte colectivele de comuniști în înarmarea tineretului cu trăsăturile de caracter proprii omului înaintat, constructor activ al socialismului și comunismului. „Dacă în activitatea cadrelor didactice, pe linia predării cunoștințelor conform programelor analitice, s-au înregistrat unele succese — sublinia Ifrim Popescu, directorul liceului — în schimb, avem restanțe serioase în activitatea de educare a școlarilor". Despre necesitatea de a acorda mai multă atenție procesului de educație a tineretului, îndeosebi prin sprijinirea organizațiilor U.T.C., au insistat și Nicolae Breabăn, secretarul comitetului de partid al C.A.P. Siret, Vasile Tcaciuc, secretarul organizației de partid de la cooperativa meșteșugărească, Oltea Iacubovici, președinta comitetului orășenesc al sindicatelor, Nicolae Firicel, directorul școlii de șoferi și alții. Tovarășa Oltea Iacubovici, de exemplu, atrăgea atenția asupra acelor tineri care au terminat școala generală și, neîncadrîndu-se deocamdată nici în învățămîntul postgeneral, nici în producție, sînt în afara factorilor educativi, unii dintre ei fiind neglijați și de familiile lor. „Totuși — argumenta vorbitoarea—ei sînt copiii noștri, care mîine vor fi chemați să facă față unor probleme complexe atît în producție, cît și în celelalte sectoare de activitate socială. Noi, comuniștii, purtăm o mare răspundere față de aceștia, trebuie să întreprindem inițiative care să-i antreneze la acțiuni capabile a determina mutații de fond pe planul formării lor etice". „Fără a considera că ne-am achitat integral de obligații — relata Nicolae Firicel — am izbutit, totuși, să canalizăm preocupările tinerilor din școala noastră în direcții utile, conforme cu aspirațiile lor. Pentru a le dezvolta dragostea față de activitatea productivă, i-am îndrumat să desfășoare o susținută muncă patriotică, la care au răspuns cu entuziasm. Le suntem încă datori, trebuie să ne ocupăm, in același timp, cu mai multă căldură și exigență de ei*. Participanții la plenară s-au referit și la alte neajunsuri pe care comuniștii trebuie să le înlăture din activitatea lor. S-au criticat, astfel, unele tendințe de a separa artificial munca politică de cea educativă, insuficienta combativitate a unor manifestări culturale etc. Medicul Osias Friedman, directorul spitalului unificat, a insistat asupra eticii profesionale a salariaților. „Preocupați de problemele profesionale — a spus vorbitorul — pierdem din vedere adesea munca de formare socială a oamenilor". Nicolae Mateiciuc, vicepreședinte al consiliului popular orășenesc, a subliniat necesitatea de a spori răspunderea fiecărei organizații de partid față de întreținerea fondului locativ, ca un aspect al educației cetățenești a oamenilor muncii. Au fost criticate tendința de a înlocui munca politică cu cea administrativă, lipsa de receptivitate a unor membri de partid la critică sau slaba preocupare, a altora, pentru ridicarea nivelului lor ideologic și de cultură generală. Din discuții s-a desprins limpede că toate aceste neajunsuri impun acțiuni ferme de întărire a prestigiului fiecărei organizații de partid, a rolului său hotărîtor în procesul complex de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Mihai Clim, șeful secției organizatorice a comitetului județean de partid, care a arătat că măsurile adoptate de conducerea superioară a partidului pentru îmbunătățirea activității politico - ideologice, de educație marxist - leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, fac parte din amplul program de edificare socialistă a patriei, subliniind că este de datoria organelor și organizațiilor de partid din Siret, a tuturor factorilor locali răspunzători de munca politică și cultural - educativă să militeze cu fermitate și consecvență pentru înfăptuirea programului elaborat de conducerea superioară a partidului. In telegrama trimisă, cu acest prilej, Comitetului Central al partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, se exprimă deplina adeziune a comuniștilor din acest oraș la politica științifică, marxistleninistă a partidului nostru de educare a membrilor de partid, a tuturor muncii în spiritul oamenilor înaltelor principii ale moralei comuniste. I. CAZAN Dezvoltarea unei așezări montane Broștenii, pitoreasca așezare montană valea Bistriței, se de pe prezintă astăzi ca un adevărat orășel în plină dezvoltare. Localitatea dispune în prezent de blocuri moderne ce însumează peste 400 de apartamente, complexe comerciale, un spital în care lucrează peste 30 de cadre sanitare, o casă de nașteri, trei școli noi, un cabinet stomatologic. In anii viitori, ascensiunea urbană a Broștenilor — de care se leagă peripeții ale copilăriei marelui povestitor Ion Creangă — va continua intr-un ritm și mai pregnant. In actualul cincinal, aici urmează să se construiască alte 500 de noi apartamente, o casă de cultură, un liceu, un hotel turistic, numeroase obiective de interes social - obștesc. Fabrica de P.A.L. Fălticeni : Vedere exterioară Foto : D. VINTILA Noul an școlar {Urmare din pagina I) a necrezut că au fost săvîrșite 4 de oameni investiți cu calitatea de a făuri personalitatea puternică și demnă a cetățenilor de mîine ai pattriei. Pentru o atmosferă sănătoasă în școală, pentru ca izvorul acesta de cultură și civilizație să-și dovedească pe deplin vitalitatea, trebuie să înlăturăm hotărît, cu toată intransigența, asemenea comportări, apărute accidental în școlile noastre. Sarcinile complexe, de o mare răspundere socială și politică, pe care colectivele profesorale le au de îndeplinit, impun concentrarea și amplificarea eforturilor. Energiile, competențele, preocupările personale de realizare profesională trebuie să asigure continua creștere calitativă a procesului de învățămînt, accentuarea preginantă a capacității lui formative, a legării lui de viață, de practica social - economică. Profesorilor și învățătorilor, ca pedagogi practicieni, le revine sarcina de a contribui la îmbunătățirea programelor și manualelor, la perfecționarea metodologiei predării, întrucît ei sînt cel mai în măsură să decidă ce și cît poate să asimileze copilul și adolescentul de azi; ei cei dinții au posibilitatea să afle căile și mijloacele cele mai eficiente de influențare a personalității acestor tineri, cu care muncesc zi de zi. Aceasta este una dintre principalele noastre îndatoriri, care trebuie să găsească larg ecou în conștiința fiecărui educator, să se materializeze în studii și cercetări pedagogice organizate, care să întreprinse susținut, ducă operativ la concluzii edificatoare. Munca, noua disciplină de studiu, ocupă în planurile de învățămînt ale tuturor școlilor de cultură generală un spațiu mai larg decit oricare altă disciplină, mod nejustificat, începe în să se facă simțită tendința unor profesori — uneori chiar directori de școală — de a expedia instruirea tehnico - productivă la capitolul „dexterități". Precizăm că activitățile de muncă practică vor trebui să ocupe un loc de frunte în ansamblul procesului instructiveducativ din școală, intre preocupările profesionale ale fiecărui director și profesor diriginte, care au și datoria să orienteze în acest sens atenția familiilor elevilor, a organizațiilor de tineret, antrenîndu-le la realizarea acestei importante sarcini a educației. Cadrelor didactice le revin, de asemenea, complexe și importante îndatoriri privind formarea sentimentelor moral - cetățenești, crearea deprinderilor de munci în folosul satului și a orașului natal, al județului, al țării ; sunt chemate să pregătească adolescenții ca viitori oameni de nădejde ai societății, să le dezvolte priceperea și gustul pentru frumos etc. Toate acestea impun o concentrare a eforturilor, priceperilor și pasiunii dascălilor, incit timpul lor zilnic va trebui să fie exigent organizat, riguros împărțit între munca de formare tinerilor și studiul destinat a depășirii propriei capacități profesionale. Pășim în noul an școlar cu hotărîrea fermă de a da viață măsurilor preconizate in programul de îmbunătățire a muncii ideologice și politico - educative adoptat de conducerea superioară a partidului. Avem datoria să facem tot ceea ce depinde de noi pentru ca școala noastră, așezată pe temeiuri noi, mai realiste, să se integreze eficient în realitățile economice, sociale, culturale și morale, actuale și de viitor ale societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Suntem cu toții datori să contribuim cu maximă răspundere, la întărirea caracterului practic - aplicativ al învățămintului, la apropierea lui din ce în ce mai mult de cerințele producției materiale și spirituale. Avem datoria să le oferim elevilor modelul propriei noastre personalități, cu certitudinea că aceasta le va sluji în a-și împlini idealurile lor înălțătoare de muncă și viață. 4 ZORI NOI Q PAGINA 3 Maximă mobilizare a eforturilor pentru sporirea producției agricole Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu (Urmare din pagina I) lua în 22 zile. De asemenea, vom depune eforturi susținute pentru a termina recoltatul porumbului pînă la 5 octombrie, dată la care vom încheia și însămînțările de toamnă". „Țăranii cooperatori din Bosanci — se arată în textul telegramei adodate cu prilejul adunării cu activul din agricultura acestei comune — dau o înaltă prețuire Scrisorii adresate de secretarul general al partidului nostru, acest document demonstrînd, o dată mai mult, grija deosebită a conducerii superioare a partidului pentru dezvoltarea agriculturii noastre socialiste. Cu acest prilej, ne angajăm să nu precupețim nici un efort pentru a realiza întocmai indicațiile cuprinse în Scrisoare. Vom depune eforturi susținute pentru ca în cursul lunii septembrie să recoltăm întreaga suprafață cultivată cu cartofi timpurii și să livrăm o cantitate de peste 3.000 tone tuberculi către centrul de semințe, legume și material suditor. întreaga suprafață destinată griului o vom însămînța la timpul optim, în cel mult 12 zile". La rindul lor, cooperatorii din Salcea arată în telegramă : „Noi vedem în acest document expresia grijii deosebite ce o manifestați, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru dezvoltarea și modernizarea agriculturii, pentru creșterea într-un ritm mai rapid a aportului acestei ramuri la progresul general al patriei noastre și, totodată, dovada profundului umanism ce caracterizează întreaga dumneavoastră activitatea, consacrată ridicării nivelului de trai material și spiritual al oamenilor muncii. Analizînd cu exigență sporită rezultatele pe care le-a obținut unitatea noastră, considerăm că dispunem încă de însemnate rezerve și suntem hotărîți să ne intensificăm eforturile pentru punerea lor în valoare, pentru lichidarea unor neajunsuri și stabilirea unor măsuri judicioase, care să asigure creșterea producției agricole. Pătrunși de sentimentul responsabilității, vă asigurăm că, mobilizați de îndemnul atît de cald ce nu-1 adresați, vom face totul pentru îndeplinirea exemplară sarcinilor ce ne revin și vom a da peste plan, la fondul central al statului, 500 tone cartofi, 1.200 tone sfeclă de zahăr și 400 ha. lapte de vacă. Vom recolta la timp și fără pierderi produsele agricole de toamnă, vom însămînța în condiții optime suprafața de 450 ha. grîu, folosind ca spirit gospodăresc întreaga capacitate umană și materială de care dispunem. Vă asigurăm, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că membrii cooperatori din Salcea vor munci cu pasiune pentru traducerea în viață a cuvîntului partidului nostru, conștienți că, alăturîndu-și eforturile întregului popor, vom contribui la înfăptuirea politicii partidului, a grandiosului program adoptat de Congresul al X-lea*. I__________________________________ __ __ _ ? Printre fruntașii întrecerii socialiste de la Fabrica de încălțăminte Străduința din Suceava se numără și muncitoarea Lucreția Gherasim din atelierul de cusut. O dovadă a hărniciei sale o constituie faptul că a primit de 5 ori consecutiv steluța de evidențiată Foto: I. M. Se știe că producția agricolă nu reprezintă suma acțiunii factorilor de vegetație, ci sinteza interacțiunii lor. Locul unde se interferează și se poate măsura acțiunea factorilor (sol, îngrășăminte, lucrarea solului etc.) este rotația. Plantele în rotație se influențează reciproc lăsînd în urmă după recoltare o fertilitate mai bună sau mai slabă potrivit cu particularitățile biologice ale fiecărei premergătoare. Griul de toamnă, spre deosebire de secară, alege și reacționează cel mai bine față de aaaa Maa MIHBMa planta premergătoare. Cercetările întreprinse de mai mulți ani la Stațiunea experimentală agricolă Suceava au scos în evidență că premergătoarele cele mai potrivite pentru grîu sunt: mazărea, borceagul, inul pentru fuior, cartoful și porumbul. După aceste plante, griul a sporit recolta cu 847 — 1.068 kg./ha. (32— 45 la sută) față de cultura păioaselor. Rezultatele cercetării mai arată că efectul plantei premergătoare crește considerabil în cazul administrării îngrășămintelor organice și minerale. Rotațiile cele mai corespunzătoare zonei de cultură a griului în județul nostru sunt 1 cartof - grîu , 2. cartof - in fuior - grîu , 3. porumb — cartof-grîu, 4. trifoi-cartof ■— in plus borceag — grîu. După patru ani de experiențe, recolta medie de grîu a fost de 1.658 kg./ha. în monocultură și a sporit cu peste 50 la sută în cazul rotațiilor specifice. Ca în toți anii a sosit și vremea pregătirii patului germinativ pentru însămînțarea la timpul optim a culturilor de toamnă (secară, grîu și orz). Așa cum a rezultat practica producției, griul din de toamnă este una din plantele agricole foarte pretențioase la pregătirea solului. Se poate spune că de starea solului la semănat depinde în cea mai mare măsură felul cum vegetează plantele în toamnă și capacitatea lor de a trece cu ușurință peste perioada îndelungată a iernii. Pe toate categoriile de soluri din județul nostru, adîncimea de executare a arăturilor oscilează intre 15—20 cm. Lucrarea normală executîndu-se pe solurile cernoziomoide și lăcoviștite, iar cea superficială pe podzoluri. Epoca de executare a lucrării solului se face în funcție de recoltarea plantei premergătoare griului. Recentele cercetări făcute în acest scop de stațiunea noastră demonstrează că treptat cu adîncirea stratului arabil trebuie mărite și dozele de îngrășăminte. Cele cu acțiune lentă (superfosfat, gunoi de grajd) se vor administra odată cu arătura de bază, iar cele ușor solubile (azotatul de amoniu), în pregătirea patului germinativ. De regulă, arătura de bază pentru semănăturile de toamnă, cît și pentru cele de primăvară se execută vara (alături de vară), după premergătoare timpurii, și toamna (alături de toamnă) după premergătoare tîrzii. Dacă solul are suficientă umiditate la recoltarea plantelor premergătoare, așa după cum se prevede a fi timpul în toamna aceasta, se va executa direct arătura de bază pentru însămințarea griului. In acest caz, plugul trebuie să lucreze în agregat cu grapa stelată pentru așezarea arăturii și mărunțirea bulgărilor, urmînd ca In preajma semănatului să se facă pregătirea patului germinativ cu grapa cu discuri In agregat, cu grapa stelată sau reglabilă. După plantele premergătoare tîrzii se procedează în același mod la pregătirea patului germinativ ca și după premergătoarele timpurii. Dat fiind timpul scurt în care se cere a se recolta și transporta o enormă cantitate de masă vegetală, amplasarea griului după aceste premergătoare comportă importante aspecte de natură tehnică și organizatorică. De aceea, suprafețele cu porumb, cartof și sfeclă, după care urmează griul se vor recolta cu prioritate, la o maturitate mai timpurie, mobilizînd în acest scop toate forțele și mijloacele de lucru într-un flux continuu, pentru ca paralel cu re- ■HBMnnun coltarea să se facǎ urgent transportul produselor, aplicarea îngrășămintelor, aratul, tăvălugitul arăturii, biscuitul și semănatul griului. Procedîndu-se astfel, se va realiza însămînțarea griului în epoca optimă, se vor putea alege cu precădere în rotația griului premergătoarele tîrzii, care au, de fapt, o pondere mare în zonă, renunțîndu-se la cultura repetată de grîu, care dijmuiește simțitor producția chiar în condiții optime de îngrășare. Numai cunoscînd și aplicînd bine tehnologia de lucrare a solului, vom putea contribui la sporirea producției de grîne și pe această cale, la creșterea continuă a nivelului de trai al întregului nostru popor. Ing. D. CATARGIU Stațiunea experimentală agricolă Suceava cerință majoră: APUCAREA ÎNTREGULUI COMPLEX AGROTEHNIC MEMENTO © MEMENTO 9 MEMENTO % MEMENTO 1TriWTrd BUCUREȘTI JOI 16 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 6.00 Muzica și actualități. 6.20 Jurnal agrar; Buletin agrometeorologic ; Viitoarea recoltă de griu — obiectiv principal al lucrărilor din zonele cerealiere ; Cantități suplimentare de furaje prin valorificarea produselor secundare. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. 7.25 Bună dimineața, copii ! 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Moldova. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică ușoară. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R.S.F. Iugoslavia și R. P. Ungaria. 11.30 Cîntece patriotice. 12.00 Melodii. 12.10 Recital de operă. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Edward Grieg. 14.40 Muzică populară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. Conștiința politică — baza formării conștiinței socialiste. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Cîntece și prelucrări corale. 16.30 Concert de muzică populară. 17.00 Antena tineretului. Tînărul, militant pentru cauza socialismului (tineri participanți la munca patriotică pe șantierele de hidroameliorație). 17.30 Secvențe sonore. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Din înregistrările Mariei Tănase. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista dorice. șlagărelor. 21.30 Rarități fol21.45 din melodiile anului 1971. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară — continuare. 24.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 15.55 Deschiderea emisiunii. Fotbal: Dinamo București — Spartak Trnava (Cupa campionilor europeni). Transmisiune directă de la stadionul 23 August. 17.50 Soliști îndrăgiți de muzică populară : Dumitru Sopon, 18.00 Răspundem prezent ! Deschiderea noului an școlar. Transmisiuni de la : Liceul „Ion Neculce" (București). Centrul școlar de chimie (Ploiești). 18.35 Mult e dulce și frumoasă . . . 18.50 Confruntări. Tabloul de bord al conducerii întreprinderii. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta TV. Idealul tinereții. 20.35 Telecinemateca . „Pisica își scoate ghearele". 22.20 Teleglob. Tamnouri celebre. Itinerar chilian. 22.35 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. PE ECRANE MIERCURI 15 SEPTEMBRIE SUCEAVA : „Modern" : Asediul „Tineretului" Sunetul muzicii; „Arta" : Cronometrul ; „Burdujeni" : Trandafiri roții pentru Angelica ; CIMPULUNG i „Luceafărul" : Triplă verificare ; „Moldova" : Intilnire cu o necunoscută ; FĂLTICENI : „Doina" : O floare , doi grădinari ; „Popular" : îndrăgostiții I RĂDĂUȚI : „Flacăra" : Pe cometă ; „Unirea" : Gooll GURA HUMORULUI : „Lumina" : Renegata ; VATRA DORNEI: .Doine": Cortul roțu î DOLHASCA i „Doloțca ■ Corű fără frontiere; FALCAU : „Falcău" : Tăcerea bărbaților. FRASIN " -Frasin": Moartea filatelistului i IACOBENI : „Minerul" | Marile vacanțe ; MOLDOVA : „Moldovița" : Căpitanul Korda ; ȘIRET : „Șiretul" i Hald“e|" „lu,„„Șopt-oale SOLCA: „Solca : Alfa • Romeo și Julieta; VAMA :n Vama" : Ambasador al Uniunii Sovietice; 1!2Șl Cadru din filmul „B. D. intră în acțiune“