Zori Noi, octombrie 1971 (Anul 24, nr. 7397-7423)
1971-10-26 / nr. 7418
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVAJ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7418 marti 26 octombrie 1971 ! 4 pagini 30 bani Perspective viguroase pentru industria socialistă a României Dezbătut la scara întregii țări și fundamentat pe principiile științifice, care caracterizează realiste, politica partidului și statului nostru în toate domeniile vieții economice și sociale, cincinalul în care ne aflăm și ai cărui parametri au fost legiferați recent de Marea Adunare Națională constituie, prin cuprinzătoarele sale dimesiuni, prin profundele sale implicații, o nouă și înaltă treaptă în urcușul susținut, spre progres, al României socialiste, în deplină concordanță cu directivele Congresului al X-lea al partidului, substanțial îmbogățite pe parcurs ca rezultat al unor ritmuri superioare de creștere, nivelurile și direcțiile acestui viguros cincinal deschid întregii țări și, în mod deosebit, industriei sale, ca factor hotărîtor al dezvoltării, perspectivele cele mai ample din întreaga istorie de pînă acum a națiunii noastre, asigurînd economiei naționale puternice premise de multilaterală înflorire. Patru sînt principalele direcții ce caracterizează atît dinamismul, cît și fundamentarea de esență calitativă a activității industriei românești în acești cinci ani. Mai întîi, ritmurile prevăzute, anume : 11—12,0 la sută, la totalul producției. Să ne amintim că, în directive, acestea erau preconizate la 8,5 — 9,5 la sută — și să desprindem de aci concluzia deosebit de optimistă că industria, dezvoltată sub semnul unei politici economice consecvente, și-a creat condiții optime de superiorizare, datorită atît cu care se urmăresc principalii ei parametri, cît și abnegației cu care oamenii muncii îi înfăptuiesc. în cele nouă luni ale acestui an al cincinalului, cota prim de creșteri a atins 11,6 la sută ; aproape un sfert din sporul producției industriale din cincinal se bazează pe utilizarea mai bună a potențialului productiv existent în 1970 ; acțiunile ample de identificare a rezervelor din fiecare unitate productivă, în care aportul organelor și organizațiilor de partid a fost și rămîne hotărîtor, pus în valoare, de asemenea, a inepuizabile surse de creșteri. Intr-al doilea rînd, sînt de remarcat proporțiile atribuite ramurilor - cheie în ansamblul producției industriale. Pentru a asigura, în 1975, peste 66 la sută din venitul național, industria va acoperi 70 la sută din necesarul de utilaj al țării, furnizînd de aproape 1,5 ori mai multe mărfuri la fondul pieței și de 1,9 ori mai multe produse la export. în mod firesc, se păstrează și se amplifică proporțiile chiar rezervate grupei A, care beneficiază în continuare de prevederi privind mai rapida lor dezvoltare. Industria constructoare de mașini are de atins un ritm superior celui mediu : 14,1 — 15,6 la sută ; prin ritmul preconizat de 16,2 — 17,5 la sută, chimia se afirmă drept cea mai dinamică ramură a industriei; producția de energie electrică va crește de la 35 miliarde kwh în 1970, la 58—60 fermității(Continuare în pagina a IlI-a) Pentru industrializarea construcțiilor Constructorii suceveni au trecut recent la aplicarea unei noi soluții de execuție a locuințelor. Aceasta constă în folosirea pentru interior a diafragmelor monolite turnate în cofraje metalice plane și a panourilor mari prefabricate pentru planșee și pereții exteriori. Eficiența acestei metode — utilizată în construcția locuințelor din cartierul sucevean George Enescu — se concretizează în reducerea duratei de execuție a lucrării cu aproximativ 25 la sută, a consumului de manoperă și materiale, precum și a necesarului de forță de muncă. Ieri, în sala de expoziții a Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, a avut loc vernisajul expoziției de picturi pe sticlă semnate de Romeo Calancea. Cele 41 de lucrări expuse reprezintă peisaje din municipiu, aspecte din viața și activitatea cotidiană a oamenilor muncii, natură statică, ilustrații la proverbe românești. PRODUCȚIA GLOBALA A POSIBILI SOCIALISTE VA SPORI ÎNTR-UN RITM MEDIU ANUAL DE Culegeri editate de casa creației populare Membrii cenaclurilor literare din județ sînt autorii unei culegeri ce urmează să apară, zilele acestea, sub egida casei de creație populară. Purtînd titlul „Flacără tînără", volumul cuprinde versuri, texte pentru brigăzile artistice de agitație și cîntece patriotice. Menționăm că atît cîntecele, cît și textele de brigadă au fost premiate de către casa județeană a creației populare, cu prilejul concursului „Cântare partidului", dedicat aniversării semicentenarului P.C.R. De asemenea, aceeași instituție are sub tipar culegerea de folclor „De sub muntele Rarău", întocmită de prof. Grațian Jucan. 0 ■ ■ Transportul cartofilor reprezintă operațiunea spre care continuă să se polarizeze atenția a numeroase conduceri de unități agricole r Piesaj industrial sucevean Foto : D. VÎNTU Cursuri pentru personalul silvic Inspectoratul silvic Suceava a redeschis, la Șcheia și Câmpulung, cursurile de reciclare , și două săptămîni, cei 9011 de cursanți vor audia la expunerile inginerilor și la specialiștilor de la Inspectoratul silvic Suceav ^ va și de la Liceul silvic ^ ■ din Cîmpulung, tratînd, i detaliat, diferite probleme de strictă specialita țte. Ponderea lecțiilor va fi deținută, însă, de as lpectele mai dificile ale profesiei și de subiectele care vin să informeze țn cursanții asupra noutățăților intervenite în ultimii ani, a procedeelor ^ I avansate și eficiente de la lucru. Pînă la finele luniii martie 1972, toți pădur I rarii, brigadierii și tehnicienii ocoalelor silvice, 11 pendinte de inspectori ^ Itul sucevean, își vor fi completa și înnoi cunoștințele profesionale a- ți vînd, astfel, posibilitatea să abordeze problemele curente ale activității 1 1 practice cu mult mai multă competență. ^ I ÎN ACEST NUMĂR: Aprovizionarea pentru iarnă ® SPORT in SPORT ® CONTRAPUNCT IN PAGINA 2 f $1 Sfatul specialistului Lucrările de toamnă în livezile tinere I ■ IN PAGINA 3 £ /vXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXVXXXXXXVXXXXXXVXXXXXXXXXXXXX.'. 1 CU PRILEJUL ZILEI FORȚELOR ARMATE ALE ROMÂNIEI Depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor Cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, ieri dimineață, la cimitirul din Suceava a avut loc solemnitatea depunerii de coroane și jerbe de flori în memoria“ ostașilor români și sovietici căzuți în lupta împotriva fascismului. . La solemnitate au luat parte tovarășul Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele comitetului executiv al consiliului popular județean, membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai unor întreprinderi și instituții sucevene, centrului militar județean, inspectoratelor de miliție și securitate ale județului, ai formațiilor gărzilor patriotice, alți oameni ai muncii, elevi și pionieri. După intonarea imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România și U.R.S.S., în cadrul ceremonialului au fost depuse coroane și jerbe de flori la monumentele și mormintele eroilor români și sovietici. Pentru cinstirea memoriei eroilor, cei prezenți au păstrat momente de reculegere, iar o companie militară a prezentat onorul. La monumentele și mormintele eroilor români și sovietici au făcut de gardă militari, luptători ai gărzilor patriotice, tineri care se pregătesc pentru apărarea patriei, pionieri. In aceeași zi, au fost depuse coroane și jerbe de flori la obeliscul din parcul central al orașului Suceava, ridicat în memoria luptătorilor antifasciști, precum și la monumentele și mormintele eroilor români și sovietici din localitățile Mălini, Slatina, Valea Moldovei, Capu Cîmpului, Fălticeni, Gura Humorului, Cîmpulung, Vatra Moldoviței, Cîrlibaba. Președintele comisiei pentru politica externa a Bundestagul, în vizita la Suceava Luni după - amiază, președintele Comisiei pentru politică externă a Bundestagului, însoțit de Tudor Drăganu, precum și de ambasadorul R.F. a Germaniei, a plecat într-o călătorie prin țară, spre Suceava. Seara, președintele Comitetului Executiv al Consiliului popular al județului Suceava, Emil Bobu, a oferit un dineu în onoarea lui Gerhard Schröder. (Agerpres) DETERMINANTUL SUCCESELOR - BUNA ORGANIZARE A MUNCII Cu toate că timpul a fost mai puțin favorabil duminică, ogoarele multor unități agricole din județul nostru au cunoscut munca intensă, care demonstrează, încă o dată, hotărîrea locuitorilor satelor sucevene de a încheia cît mai repede lucrările caracteristice sezonului. In această zi, cooperatorilor prezenți la muncă li s-au adăugat peste 1.260 elevi, 1.600 salariați aparținînd diferitelor întreprinderi și instituții, militari din forțele noastre armate. Eforturile comune și-au găsit concretizarea în transportarea către baze a 2.430 tone cartofi, 140 tone sfeclă de zahăr, în însămînțarea a 185 ha, cu grîu secară, executarea araturilor adînci de toamnă pe 318 ha., sortarea a 290 tone cartofi, precum și în eliberarea unor terenuri de porumb. Dintre cooperativele agricole care,s-au evidențiat printr-o bună organizare a muncii amintim pe cele din Volovăț, Iaslovăț, Todirești, Horodniceni, Stroești, Iacobești. Căutînd să-și onoreze exemplar obligațiile către fondul centralizat al statului, cooperatori din Siret depuneau, duminică, eforturi pentru livrarea ultimelor cantități de cartofi. In acest scop, au fost mobilizate 3 autocamioane proprietatea C.A.P. și un tractor cu remorcă, pentru transportul cartofilor în baza Vicșani. Odată cu această operațiune, 14 tractoriști din secția condusă de Petru Avădănei au plecat, disde-dimineață, pe lanurile brigăzii a 111-a și ale fermei vegetale, pentru a executa arături adînci de toamnă. Inginerul Aurel Gurău avea cuvinte de laudă la adresa mecanizatorilor. Altfel nici nu putea fi, cînd, în incinta secției de mecanizare nu se mai afla nici un tractor, toate găsindu-și de lucru. La Siret, nici conductorii atelajelor nu erau mai prejos. Majoritatea căruțașilor transportau sfeclă de zahăr din cîmp la marginea tarlalelor, pe loc tare, de unde urma să se încarce în mijloace auto și să ia drumul unităților prelucrătoare. Printre participanții activi la această operațiune am consemnat numele cooperatorilor Ștefan Ursachi, Con stantin Popescu, Vasile Bodnari, Constantin C. Agapi. Și pentru țăranii cooperatori din Dornești ziua de duminică a fost bogată în fapte. Aici, atenția consiliului de conducere al C.A.P. era îndreptată spre terminarea însămînțării girului, lucrare la care s-a înregistrat o rămînere în urmă. Pentru a se urgenta încheierea operațiunii, mecanizatorii Dumitru Burlă și Ion Harandău s-au deplasat, însoțiți de inginerul Leonid Pîrlog, într-o parcelă de 12 ha., la semănat. Buna funcționare a mașinilor, dăruirea în muncă a tractoriștilor și urmărirea atentă a calității lucrărilor de către specialist au fost principalii factori care au făcut ca bilanțul zilei să consemneze, la capitolul realizări, semănarea griului pe o suprafață de 20 ha. O altă operațiune înscrisă, în aceeași zi, pe agenda de lucru a țăranilor cooperatori din I. BANCESCU (Continuare in pagina a 111-a) DUMINICĂ, ÎN UNELE UNITATI AGRICOLE TELEX • Un colectiv de specialiști de la Centrul de informare și documentare pentru agricultură și silvicultură (CIDAS), din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice și de la Centrul de calcul al catedrei de cibernetică economică al Academiei de studii economice a proiectat și realizat un sistem moldern de regăsire și înmagazinare, prezentare automată a informației cu ajutorul calculatorului electronic. Sistemul, denumit Sirpi, poate fi folosit pentru informare, în orice domenii, de activitate, atît în limba română, cît și într-o limbă străină. Utilizarea lui permite informarea selectivă la cerere și, totodată, elaborarea revistelor de referate pentru cercetare, proiectare, învățămînt și producție, la un nivel cantitativ și calitativ corespunzător actualelor cerințe. • In dotarea flotei noastre maritime comerciale a intrat recent o nouă navă. Este vorba de cargoul „Brad" de 4.500 tdw, construit la Șantierele navale din Galați. Proiectul tehnic, elaborat de specialiștii români, relevă faptul că nava dispune de instalații moderne de dirijare pe mare și de manipulare a mărfurilor în cale. Noul cargou va fi folosit pe liniile continentale, care leagă Constanța cu porturile Istanbul, Alexandria, Beirut, Neapole, Genova, Marsilia, Londra, Stockholm și altele. (Agerpres)