Zori Noi, noiembrie 1971 (Anul 24, nr. 7424-7448)

1971-11-25 / nr. 7444

încheierea vizitei tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră Dineu oferit de tovarășul Nicolae Ceaușescu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniș­tilor din Iugoslavia în saloa­nele hotelului Continental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicu­­lescu - Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Cornel­­ Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Ge­­mal Bredici, Dragoslav Mar­kovici, Stane Dolanț, Mirko Tepovaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai orga­nelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artisti­ce din Timișoara, ziariști ro­mâni și iugoslavi, corespon­denți ai presei străine acredi­tați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și ra­­dioteleviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cor­dială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Bredici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care a­i stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spu­ne că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în pri­mul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prie­tenii, doresc să dezvolte rela­ții de prietenie cu vecinii iu­goslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — de­sigur în treacăt — și cile ceva din munca muncitorilor, teh­nicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibili­tatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de ve­dere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. în al doilea rînd, am discu­tat un cerc foarte larg de pro­bleme. în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu sa­tisfacție că ele au înregistrat o­­ dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unani­m­ă că există o bază trainică­entru ca ele să cunoască nn viitorii ani un progres conti­nuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întot­deauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, po­poarele noastre au luptat îm­preună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră , sîntem inte­resați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relații­lor care să asigure bunăstarea și fericirea popoare. De ambelor noastre aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate do­meniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaționale —­ și este de înțeles aceasta pentru că construind socialis­mul în țările noastre, dorim să avem condiții de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcție. în același timp, înțelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — atît cu țările socialiste, cît și cu celelalte țări. Sîntem interesați ca în Bal­cani să se realizeze o zonă a păcii și cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poa­tă fi niciodată manevrată de forțele imperialiste, ci, dimpo­trivă, să devină un puternic centru al cooperării și păcii. De asemenea, sîntem intere­sați în realizarea securității în Europa. Considerăm că sînt condiții favorabile pentru a se ajunge la o conferință euro­peană, pentru a se pune ba­zele unor relații noi pe acest continent, care să excludă fo­losirea forței sau amenințarea cu forța în raporturile dintre state, să asigure deplina egali­tate între toate statele, respec­tul independenței și securității tuturor națiunilor, și, totoda­tă să creeze condiții pentru o largă cooperare economică, ști­ințifică și culturală, fără nici o îngrădire. Știm că realizarea securității europene corespun­de nu numai intereselor sta­telor de pe acest continent, dar și cauzei cooperării și păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. In convorbirile noastre, noi am discutat și des­pre Orientul Apropiat, despre situația din Indochina, despre agravarea relațiilor dintre In­dia și Pakistan, precum și des­pre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea răz­boiului din Peninsula Indo­­chineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate pro­blemele litigioase pe calea tra­tativelor, în interesul păcii în lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de elibera­re națională, de sprijinirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere și de a-și dezvolta patria lor, așa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvolta­rea relațiilor între partidele noastre, de întărirea colabo­rării cu partidele comuniste și muncitorești, cu toate forțele revoluționare, de eliberare na­țională, antiimperialiste. Fiind comuniști, sîntem interesați în întărirea mișcării revoluționa­re, a forțelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important în dezvol­tarea omenirii pe calea pă­cii și progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe de­plin intereselor partidelor și popoarelor noastre, intereselor tuturor țărilor socialiste, miș­cării comuniste și revoluțio­nare și izvorăște din dorința sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii și cooperării internațio­nale. De aceea, noi dăm o a­­preciere deosebită rezultatelor vizitei și convorbirilor, — care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte întîlniri și convor­biri pe care le-am avut — și doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi a­­semenea întîlniri, de adîncirea în continuare a colaborării și cooperării între partidele și popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pentru înflorirea continuă a relațiilor româno - iugoslave și să urez popoarelor Iugoslaviei succese tot mai mari în con­strucția socialismului. Urez tovarășului Tito, tovarășului Bredici și celorlalți tovarăși un călduros drum bun și îmi ex­prim speranța că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului și parti­dului nostru : le doresc multă sănătate și succes în activita­tea lor­­ în sănătatea dumneavoas­tră : Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc in modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospita­lieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dez­voltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speran­țele sale, pentru că noi am lu­crat în spiritul lor; am în ve­dere, în primul rînd, dezvol­tarea în continuare a relații­lor noastre de colaborare mul­tilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relații­le noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile Internaționale și desigur și despre acele re­lații Internaționale care nu sînt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să ac­ționăm și mai­ mult, să depu­nem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîte­­va probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș pu­tea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel încit situația din Balcani să aibă influente po­zitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Bal­cani ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o im­portantă contribuție la înfăp­tuirea dorinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității europene și a păcii în lume. Timpul cînd Balca­nii erau considerați un­­.butoi de pulbere" a trecut, este un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluția intr-un mod pozitiv a situației din întreaga lume, în măsura în care mai exis­tă încă unele elemente mai apar în distonanță, care noi putem, prin eforturi, să le re­zolvăm cu ușurință. Aceasta este dorința noastră, acesta este lucrul pe care ni-l cer po­poarele noastre. Și această ten­dință a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Așa cum a spus tovarășul Ceaușescu, în lume există încă multe probleme care-și caută soluționarea. Prin eforturi neîntrerupte în­să — ale popoarelor mici și mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă și popoarele țărilor mari nu urmăresc altceva de­cât ceea ce urmărim și noi­, so­luționarea acestora — vom a­­junge la aceste scopuri pe ca­re le urmărim, scopuri dorite, de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egali­tate, fără amestec din afară, de a-și reglementa fiecare pro­blemele sale așa cum dorește. Evident că răspunderea cea mai mare apasă asupra mari­lor puteri. Dacă privim în Urmă cu trei ani, putem con­stata, de pildă, ce salt mare și pozitiv s-a realizat în acești ani în ce privește evoluția si­tuației din lume. Această evo­luție pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acțiuni continue, poziti­ve, care au influențat și asu­pra marilor puteri. Evident că aceasta s-a rea­lizat în cea mai mare măsură prin intermediul Națiunilor Unite. Am obținut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcția transformării Na­țiunilor Unite într-o orga­nizație universală. Intrarea Chinei în Națiunile Uni­te reprezintă un succes deosebit de însemnat în ce privește universalizarea organizației; deci și structura internațională s-a schimbat, forțele progresiste se eviden­țiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, într-adevăr, un program plin: am discutat foarte mult, am avut în schimb și puține cli­­pe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovară­șul Ceaușescu, pentru a sta­bili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca și clasei muncitoare din întreaga Ro­mânie — le doresc succes de­plin în îndeplinirea programu­lui pe care îl au de realizat. Ne-am înțeles ca între țările noastre colaborarea să se ex­tindă și mai mult. Să colabo­răm mai mult, nu numai în ce privește relațiile noastre bilaterale, ci și în ce privește situația internațională. Cred că ne întoarcem din această țară vecină, prietenă, cu re­zultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, că­rora le vom transmite simpa­tia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraș, vom fi interpreții fideli, la noi, ai acestei simpatii a orașului dv. transmițîndu-le popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun și că noastră este foarte perspectiva pozitivă. Va trebui să facem totul pen­tru a asigura construirea noii orinduiri sociale în țările noas­tre. A sosit timpul să încheiem totuși vizita noastră în aceas­­tă foarte ospitalieră ța­ră, să ne luăm rămas bun de la dum­neavoastră, dragi tovarăși. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarășe Ceaușescu și to­varășe Maurer, în sănătatea tuturor ! Pentru prosperitatea României ! Pentru relațiile de prietenie dintre țările noastre!­­Urmare din pagina I­­rele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de țări, întreprinderea produce și o gamă largă de bunuri de consum destinate populației: aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și in­ginerii aflați în halele de pro­ducție întîmpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportea­ză cu mîndrie rezultatele do­­bîndite în înfăptuirea sarcini­lor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului și hotărîrii cu care colectivul de aici, ase­meni tuturor oamenilor mun­cii, traduce neobosit în viață politica Partidului marxist - leninistă a Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noi­lor capacități de producție date în exploatare, liniile tehnolo­gice cu flux continuu automa­tizat, concepute și realizate de specialiștii uzinei, fac o impre­sie plăcută oaspeților. în dis­cuțiile dintre oaspeți și gazde se arată că larga acțiune de modernizare și diversificare a fabricației, extinderea acțiunii de autoutilare a contribuit la creșterea spectaculoasă a volu­mului producției și productivi­tății muncii, la ridicarea nive­lului calitativ al producției, la sporirea eficienței activității în general. In cincinalul trecut, volumul producției a crescut cu 66 la sută, într-un ritm me­diu anual de 11,6 la sută, în ultimii ani, „Electromotor" Ti­mișoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 și 37 Kw. Numai în două zile, uzina realizează în prezent în­treaga producție valorică a a­­nului 1948. Oaspeții iugoslavi se intere­sează de unele aspecte ale pro­cesului de producție, de carac­teristicile unor mașini și uti­laje, de activitatea pe care o desfășoară comitetul oamenilor muncii din această întreprin­dere. Răspunzând întrebărilor, gaz­dele informează despre reali­zările la zi ale întreprinderii. Oaspeților li se prezintă în continuare, în cadrul unei ex­poziții organizate recent, o parte din cele circa 129 de produse de bază și derivate ale uzinei. Se remarcă, cu acest prilej, spiritul novator al co­lectivului uzinei, care a con­ceput și realizat aceste pro­duse. Cu ajutorul unor mache­te și grafice, se arată stadiul actual de dezvoltare și per­spectivele ce se deschid aces­tei uzine în anii viitori. l­ In timpul vizitei prin hale­de producție, muncito­rii aplaudă, salută cu deosebi­tă ospitalitate pe cei doi pre­ședinți. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito răspund prietenește urărilor de bun venit, în încheierea vizitei în a­­ceastă unitate, cei doi pre­ședinți mulțumesc pentru primirea făcută gazdelor și le urează noi succese în activita­tea viitoare pentru realizarea mărețelor sarcini ce le stau în față în actualul plan cincinal. ... Pe străzile orașului, în drum spre o altă importantă unitate industrială timișorea­nă, — întreprinderea „Indus­tria lînii", veche citadelă a mișcării muncitorești din țara noastră. De-a lungul traseului, împodobit cu drapelele celor două țări, cetățenii salută cu bucurie pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid și de stat ai României și Iugoslaviei la această între­prindere prilejuește o puter­nică manifestare a sentimen­telor de prietenie pe care po­porul nostru le nutrește față de popoarele Iugoslaviei. In secția de filatură, direc­torul unității, Dumitru Vine­­reanu, informează pe cei doi președinți că această între­prindere s-a dezvoltat simțitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lînă car­­dată și pieptănată, iar recent a fost dată în funcțiune o nouă hală de producție pentru fila­tură, care a dus la creșterea capacității acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lu­crări de investiții s-au făcut și pentru dezvoltarea sectoru­lui de țesătorie, a cărui capa­citate a crescut în ultimul an cu circa 1 milion m.p. țesături. Oaspeții sunt invitați să vi­ziteze, apoi, o expoziție cu produse ale industriei ușoare, fabricate de întreprinderile ti­mișorene, care dețin o ponde­re însemnată în producția in­dustriei ușoare naționale. Sunt apreciate aici varietatea con­fecțiilor fabricate de întreprin­derea „1 Iunie", a țesăturilor realizate de uzinele textile, pantofi purtînd marca fabri­cii „Guban", a fabricii de în­călțăminte „Victoria", produ­sele fabricii de mănuși și ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate sec­țiile vizitate oaspeții sunt în­conjurați cu dragoste și căl­dură. Un grup de muncitoare se apropie de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîini­­le. Oamenii își manifestă sen­timentele de profundul inter­naționalism de care sunt ani­mați, exprimîndu-și totodată dragostea față de conducăto­rul încercat al partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Se face, apoi, un popas în noul cartier muncitoresc „Zo­na tipografilor", unde se vi­zitează unități de desfacere a produselor alimentare din ca­drul marelui complex comer­cial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeții se inte­resează îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare a populației, a­­preciind varietatea produselor, organizarea vînzării, întîlnirea oaspeților cu co­lectivele de muncă din cele două mari întreprinderi timi­șorene, cu zecile de mii de ce­tățeni ai orașului, care au ți­nut să-i salute cu bucurie și entuziasm, a constituit o nouă și grăitoare manifestare a sen­timentelor de prețuire și sti­mă ale poporului nostru pen­tru popoarele Iugoslaviei so­cialiste. Așa cum sublinia în toastul rostit la recepția­­ de miercuri seara tovarășul Nicolae Ceaușescu : „Ați pu­tut constata că oamenii mun­cii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și pri­mească bine prietenii, doresc să dezvolte relații de priete­nie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii". Aceste întîlniri directe cu oamenii muncii din Timișoara au îmbogățit agenda vizitei to­varășului Iosip Broz Tito în țara noastră, încheiată cu re­zultate deosebit de fructuoase. Toastul tovarășului IOSIP BROZ TITO Vizită în întreprinderi timișorene Plecarea tovarășului Iosip Broz Tito (Urmare din pagina I) al C.C. al P.C.R., vicepreședin­te al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno - iugo­slavă de colaborare economi­că, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării con­ducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare nu­măr de oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului Timișoara. In vizita de prietenie făcu­tă în țara noastră, președinte­le R.S.F. Iugoslavia a fost în­soțit de tovarășii Gemal Bre­dici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adu­nării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pen­tru afacerile externe, membru al Prezidiului U.G.I., Dușan Gligorievici, membru al Con­siliului Executiv Federal, pre­ședintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo - română, și de alte persoane oficiale. Este ora 21,30, în vasta pia­ță a gării, împodobită cu dra­pelele române și iugoslave, o gardă militară prezintă ono­rul. Se intonează imnurile de stat ale celor două țări. To­varășii Nicolae Ceaușescu Iosip Broz Tito trec în revis­ti­tă garda militară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu —Tito", „Ceaușescu — P.C.R.". Cei doi președinți și persoa­nele oficiale care îi însoțesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarășul Tito și ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi își iau rămas bun de la conducătorii de par­tid și de stat români, înainte de despărțire, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito se îmbrățișează prietenește. Un mare număr de cetățeni prezenți pe peronul gării plandă, ovaționează îndelung­a­­pentru prietenia româno - iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele și popoarele celor două țări, în aplauzele mulțimii, tre­nul special cu care călătoreș­te tovarășul Iosip Broz Tito părăsește gara Timișoara, în­­dreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, președin­tele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniți să conducă pe solii­i poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontie­ră Stamora­­ Moravița, tova­rășul Iosip Broz Tito și cei­lalți oaspeți au fost însoțiți de tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim - vicepreședin­te al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­țean Timiș al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Româ­niei la Belgrad, precum și de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. In aceeași seară, președin­tele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, președinte­le Adunării Federale a Repu­blicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreședinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alți con­ducători de stat și de partid iugoslavi, precum și de mem­bri ai Ambasadei române la Belgrad. ★ întîlnirea dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito constituie o nouă și re­marcabilă contribuție la întă­­­rirea și dezvoltarea continuă relațiilor româno - iugo­slave, pe multiple planuri. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica So­cialistă România a solilor po­porului iugoslav, dînd o înaltă apreciere spiritului de cordia­litate, deplină înțelegere și în­credere reciprocă, care au ca­racterizat întreaga desfășura­re a vizitei și convorbirilor. I 1 ZORI NOI A PAGINA 3 ­ * m In laboratorul de fizică al Liceului „Petru Rareș" din Suceava Foto : D. VINTILA © MEMENTO ® MEMENTO © JOI 25 NOIEMBRIE 17,30 Daschidaral «misiunii. Emisiu­­ne în limba maghiară. 18,30 La volan emisiune pentru conducatorii auto. 18.50 Timp­u­ anu»împ îrt agricultură. 10 milioane de hectare i prevederile cincinalului în vederea mai ‘bunei uti­»­lizari a fondului funciar , Iazul Dom­nesc (10,000 hectare amenajate pen­tru irigații in județul Dîmbovița) ; Zootehnia — ce este,, ce trebuie sa fie. Disciplina muncii intra în calcul, cu o pondere însemnata, cînd ne re­ferim la sporirea producției animalie­re . Institutul agronomic din Cluj vă prezintă noutăți din domeniul medici­nii veterinare. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît și cînd mîncam 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurna­lul de seară, 20.00 Cincinalul în ac­țiune. Județul Buzău la cotele Indus­trializării, 20.10 Reflector, 20.25 Avan­premieră, 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. 21.30 Interpretul saptâmînii : Benone Sînglescu. 21.45 Cadran internațional. 22.15 Luminile rampei. Arii din opere și operete. 22.50 Telejurnalul de noapte. PE ECRANE JOI 25 NOIEMBRIE SUCEAVA : „Modern" : Omul orchestra ; „Tineretului“ : Tabla viselor ; „Arta" : Serata ; „Bur­­dujeni" : Facerea lumii ; CIMPUL LUNG ; „Moldova" : Cromnel ; „Luceafărul" : Boxerul; RĂDĂUȚI; „Unirea“ : Cele 7 logodnice ale caporalului Zbruev : „Flacăra" : 100 de dolari pentru șerif ; FĂL­TICENI.* „Doina“: Asediul; „Popu­lar" : Dincolo de barieră ; VA­TRA DORNEI : „Dorna“ : Greșea­la fatală ; GURA HUMORULUI : „Lumina" : O floare și doi grădi­nari ; DOLHASCA : „DoLhasca“ : Genoveva de Brabant ; FALCAU : „Falcou“ : Vinatoare de vrăjitoa­re ; FRASIN ; „Frasin" : Darclée; MOLDOVIȚA : „Moldovița“: Răs­coala ; IACOBENI : „Minerul" : Buna ziua, contesă ; SOLCA : „Solca" : Haiducii lui Șaptecai ; ȘIRET : „Șiretul“ : Pomul de Cră­ciun ; VAMA : „Vama" : Los Ta­rantos. DIRECTIM REMIIM­EMOCRATIE SOCIAISII­­ CONSTIINTI SOCIALISTA (Urmare din pagina I) socialismului. Cu cît este mai înalt nivelul de conștiință al maselor cu atît se realizează mai efectiv, mai eficient și mai deplin participarea lor la viața de stat, cu atît sporește capacitatea lor de a-și asuma responsabilități pentru condu­cerea treburilor obștești pe plan național și local, iar par­ticiparea celor ce muncesc, fără deosebire de naționalita­te, la conducerea societății re­prezintă nu numai o dezvol­tare continuă a democrației socialiste, dar și o înaltă școa­lă politică de educare socia­listă, de creștere a răspunde­rii fiecărui cetățean față de interesele generale ale colecti­vității, ale întregii națiuni so­cialiste. în această viziune se reliefează și mai clar excep­ționala însemnătate a progra­mului de educație comunistă elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu și însușit cu însu­­flețire de întregul partid, de întregul popor, ca un factor nu numai de elevare spiritu­ală și morală a constructori­lor socialismului, dar și de de­­săvîrșire a democrației. Adîncirea democrației so­cialiste, ca element constitu­tiv al procesului de făurire a societății socialiste multilate­ral dezvoltate, reclamă tot mai mult înțelegerea de către fiecare om al muncii a înalte­lor sale îndatoriri, impune creșterea conștiinței sale poli­tice, morale și civice. Aceasta pentru că, în actuala etapă, hotărîtoare devine calitatea participării, a activității so­cial - utile în toate domeniile vieții sociale, calitate aprecia­tă prin devotamentul față de socialism și spiritul de res­ponsabilitate socială. Cînd vom ajunge ca fiecare cetă­țean al patriei noastre să do­vedească o plenară răspunde­re atît față de el cît și față de popor, de societate, cînd fiecare își va înțelege și înde­plini exemplar îndatoririle pe care le are și va acționa cu toată convingerea pentru dez­voltarea orînduirii noastre, a­­tunci vom putea spune că am realizat societatea multi­lateral dezvoltată atît din punct de vedere material cît și spiritual. „In țara noastră — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu — are loc un pro­ces continuu de dezvoltare și adîncire a democrației socia­liste care presupune partici­parea conștientă a populare, a întregului maselor nostru popor, la elaborarea politicii interne și externe, la înfăptui­rea în viață a acestei politici. Este de înțeles că această par­ticipare tot mai activă și e­­xercitarea în fapt a acestor drepturi cer un om cu un ri­dicat nivel de cunoștințe filo­zofice și politice, în stare să înțeleagă evoluția societății, să contribuie la elaborarea că­ilor ei de dezvoltare". Democrația noastră socia­listă, specificul ei, constă in aceea că ea nu se limitează la domeniul vieții politice, de­­ stat, ci cuprinde întreaga sfe­ră a relațiilor economice. Cre­area comitetelor și consiliilor oamenilor muncii, ca organe colective de conducere, insti­­tuționalizarea adunărilor ge­nerale ale oamenilor muncii, înființarea uniunilor coopera­tiste (agricole), cu puteri deci­zionale și competențe efective la diferite nivele de conduce­re economică, reprezintă, în principiu, modalități de exer­citare directă a suveranității populare în domeniul econo­mic, oferind cadrul organiza­toric de realizare a democra­ției pe planul conducerii pro­ducției și a repartiției. Se în­țelege însă că și aici, o dată ce cadrul organizatoric a fost creat, decisiv este nivelul de pregătire politică și profesio­nală a celor ce muncesc. Ast­fel, adunările generale ale oa­menilor muncii își pot exer­cita de fapt și pe deplin rolul și atribuțiile ca for muncito­resc suprem de conducere a întreprinderilor în măsura în care făuritorii bunurilor ma­teriale își înțeleg drepturile și îndatoririle nu numai ca pro­ducători, dar și ca proprietari ai mijloacelor de producție, sunt pătrunși de sentimentul responsabilității pentru bunul mers al întregii activități fabricii, manifestă exigență și a combativitate, atitudine criti­că intransigentă față de lip­suri, fac propuneri concrete, bine gîndite, pentru perfecțio­narea activității productive. Partidul nostru privește conducerea vieții economice ca un domeniu în care se îm­bină în cel mai înalt grad e­­conomicul și politicul, se în­gemănează problemele tehni­co - profesionale și politico­­educative și umane în actul opțiunilor și deciziilor. Și a­­ceastă congruență nu privește numai determinarea politicii economice de ansamblu a ță­rii, ci și aspectele concrete ale muncii de conducere a econo­miei la nivelul secției, între­prinderii, centralei industria­le. La diferitele nivele ale e­­conomiei, conducătorul din a­­cest domeniu nu poate face abstracție de oamenii cu care realizează producția, de aspi­rațiile și nevoile colectivului, de obiectivele politico - econo­mice generale ale societății noastre, pentru a căror satis­facere tot mai deplină el tre­buie să fie un promotor, și în acest sens să acționeze in conducerea problemelor pro­ducției, întreprinderii, ca om politic. La consfătuirea de lu­cru cu activul de partid din domeniul ideologiei, tovară­șul Nicolae Ceaușescu atrăgea atenția asupra responsabilită­ților preponderent politice ale oricărui conducător pe linie de stat, obștească și culturală. Cei care sunt investiți de par­tid și popor într-o funcție de conducere nu se pot conside­ra doar ca specialiști cu răs­punderi pur profesionale, ori­­cît de înalte ar fi ele, ci sînt în primul rînd oameni poli­tici. Ei trebuie să asigure o conducere politică, militînd pentru înfăptuirea liniei poli­tice a partidului în domeniul respectiv de activitate. Cu cît această cerință va fi mai bine îndeplinită cu atît există mai multe garanții că deciziile lu­ate vor fi cele mai adecvate, iar rezultatele mai superioare.

Next