Zori Noi, decembrie 1971 (Anul 24, nr. 7449-7475)

1971-12-04 / nr. 7452

PROLETARI ÓIN fÖATT TARILE. UNITI-VA ) Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7452 | sîmbata 4 decembrie 1971 | 4 pagini 30 bani * REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­ Suceava, str. Tipografie­ nr. 1. Telefoane l Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație —­ 11995 Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existentă a Uzinei de autocamioane din Brașov Una din importantele între­prinderi constructoare de ma­șini, nu numai ale Brașovului, dar și ale țării. Uzina de auto­camioane a sărbătorit, ieri, 3 decembrie, jubileul unei ju­mătăți de secol de prodigioasă existență. Cu prilejul festivi­tății, miile de muncitori, ingi­neri și tehnicieni au avut bucu­ria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România. Moment fe­ricit pentru harnicul colectiv de aici de a-și exprima senti­mentele de dragoste și prețuire față de conducătorul partidu­lui și statului, de­ a raporta succesele dobîndite în înfăp­tuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cin­cinalul construcțiilor de ma­șini. Aniversarea totodată un bilanț a prilejuit al etapei parcurse de la înființare și pî­­nă astăzi al marilor înfăptuiri obținute sub conducerea parti­dului în anii socialismului. In vizita la Brașov, secreta­rul general al partidului a fost însoțit de tovarășii­­ Ion Gheorghe Maurer, Maxim Ber­­ghianu și Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructori­lor de autocamioane iau parte numeroși foști muncitori, ingi­neri și tehnicieni ai uzinei, as­tăzi pensionari sau cărora în decursul anilor le-au fost în­credințate munci de răspunde­re în activul de partid și de stat, muncitori și tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la metrou, de la alte mari în­treprinderi de renume din cen­trul industrial Brașov, aniver­sarea întreprinderii fiind o săr­bătoare a tuturor brașovenilor, a întregii ramuri a construcții­lor de mașini, încă de la intrarea în ju­deț, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt salutați de tovarășul Constan­tin Drăgan, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comi­ai­tetului județean — Brașov al P.C.R., de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat au venit în întîmpina­­re un mare număr de oameni ai muncii. Toți cei prezenți fac oaspeților o primire deosebit de călduroasă. Se ovaționează îndelung pentru Partidul Co­munist Român, pentru secre­tarul general, pentru prosperi­tatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pînă la porțile uzinei săr­bătorite — la Predeal, la Ti­miș, la Dîrste —, mulțimea sa­lută cu bucurie trecerea coloa­nei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați de Ioan Avram, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Constantin Cîrțînă, prim-se­cretar al Comitetului munici­pal Brașov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul ge­neral al centralei industriale de autocamioane și tractoare, director general al uzinei, Pavel Ștefan, secretar al Con­siliului Central al U.G.S.R.,, de reprezentanți ai conducerii în­treprinderii și un mare număr de muncitori, tehnicieni și in­gineri. Populația muncitoare a uzinei ovaționează îndelung, a­­plaudă, scandează „Ceaușescu- P.C.R.". Tineri în salopete al­bastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al parti­dului, pe ceilalți oaspeți ; un grup de fete înmînează buche­te de flori. Buchete de flori oferă și pionierii, viitorii mun­(Continuare în pagina a II-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Este o deosebită plăcere pen­tru mine, pentru tovarășul Maurer și pentru ceilalți to­varăși de a lua parte la ani­versarea împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei — eveniment important din isto­ria întreprinderii dumneavoas­tră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Mi­niștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puter­nice, prelungite). In cei 50 de ani de existen­ță, uzina dumneavoastră parcurs un drum lung, deve­­­nind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de mașini din România, cu un colectiv de peste 15.000 de sa­lariați. După cum cunoașteți în această perioadă în uzină s-au produs multe mașini utilaje. Mica expoziție pe ca­și re am văzut-o astăzi reamin­tește tot ceea ce întreprinde­rea a produs mai important în anii de cînd a fost creată; se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colec­tiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la reali­zarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în țară, cît și în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deose­bită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, auto­matizarea proceselor de producție, ceea ce contri­buie mult la ridicarea ni­velului general al producției, la îmbunătățirea continuă a calității camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei - patru ani în urmă și cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în aceas­tă direcție. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut — dar rezulta­tele obținute în ultimii doi­­trei ani pe acest drum ai mo­dernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice pro­blemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim con­vingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va de­veni una din cele mai moder­ne întreprinderi de construc­ții de mașini din România. Vă urez din toată inima să atin­geți acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice, urale). Ați obținut an de an rezul­tate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-ați realizat în bune condițiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actua­lului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion mo­dern — de asemenea se rea­lizează și chiar se depășește cu un anumit procent. înțeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigura­rea producției, și dezvoltarea și dotarea ei, de aceea consi­der că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sînt bune, cu toate că ele nu sînt încă pe măsura acestui puternic colec­tiv. Am convingerea că în ur­mătorii patru ani ai cincina­lului veți obține asemenea re­zultate încît, la sfîrșitul anu­lui 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioane, să o depă­șiți cu cel puțin cîteva mii de camioane. Există toate posibi­litățile pentru aceasta, iar con­strucțiile pe care le realizați acum vor permite să se pro­ducă mult mai mult decît este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pen­tru rezultatele bune obținute pînă acum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din pri­mul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiați cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze pu­ternice). Pe toți ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de înaltă calificare, desfășoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de acti­vitate — al producției, produc­tivității muncii, al calității — obține an de an realizări tot m­ai însemnate. Dar, — deși sîntem la o sărbătoare și de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuși, o serie de defi­ciențe care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în ve­dere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătă­țiri producției uzinei încît au­tocamionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piața internațională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ținind seama de dotarea uzinei și mai cu seamă de va­loarea colectivului ei de mun­citori, tehnicieni și ingineri în stare să răspundă în mod co­respunzător cerințelor progre­sului continuu al uzinei și, prin aceasta, și al economiei noastre naționale. De aceea, este necesar ca întreg colecti­vul de cercetători, tehnologi, muncitori să acționeze în strîn­­să colaborare pentru a lichida rapid deficiențele care mai există și pentru a ridica în continuare nivelul tehnic producției din uzina dumnea­al noastră. In al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obținut rezultate bune — mai cu seamă în ul­timii doi ani — pe linia auto­­dotării. Aveți, în această pri­vință, un program bun pînă în 1975. Dar și în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteți, de fapt, abia la în­ceput, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a pro­dus la un moment dat și ma­șini - unelte, deci are o expe­riență în această direcție ; pro­ducerea utilajelor necesare u­­zinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenție dezvoltării sectorului de autodotare, creă­rii de mașini - unelte, de ma­șini - agregat nu numai pen­tru nevoile uzinei, ci și pentru necesitățile altor întreprinderi din România. Cu timpul­ — și aș dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va tre­bui să participăm și la export cu această producție de înal­tă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă și mai rentabilă pe piața in­ternațională. Consider că­­ și în această direcție colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scurt timp progra­mul ce îi revine, chiar să-l de­pășească. Aș dori din toată inima să obțineți pe acest drum realizări mult mai mari decît prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aș dori să vorbesc pe larg de productivitatea mun­cii, de economii, de reducerea consumurilor de metal și de materiale; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creșterea producției cu un preț de cost cît mai redus, cu cheltuieli cît mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contri­buției la creșterea venitului național, la crearea resurselor necesare pentru dezvoltarea în continuare a economiei și pen­tru ridicarea nivelului de via­ță al întregului nostru popor. In această privință, în uzina dumneavoastră sînt încă re­zerve însemnate și trebuie ac­ționat pentru punerea lor cît mai deplină în valoare. Cunoașteți că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei na­ționale ; producția industrială urmează să crească într-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construcțiilor de ma­șini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cin­cinal „Cincinalul construcții­lor de mașini", pentru că în­­tr-adevăr dorim ca în 1975 construcția de mașini din Ro­mânia să se ridice la un ase­menea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cît mai cu seamă calitativ, încît să poa­tă fi competitivă cu orice pro­ducție similară din orice ța­ră a lumii. Numai pe această cale industria noastră con­­structoare de mașini își va pu­tea îndeplini marele său rol în înzestrarea și dotarea eco­nomiei naționale, în asigura­rea dezvoltării ei în ritm sus­ținut, corespunzător cerințelor revoluției tehnico - științifice mondiale. In cadrul acestui program­ se înscriu și sarcinile uzinei dumneavoastră. In întreaga e­­conomie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depășite cu aproape două procente ; rea­lizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de d­epășire. Așa cum am spus, sper că în următorii patru ani veți reuși să vă ridicați cel puțin la nivelul depășirii pe țară, deși posibilitățile uzinei dumneavoastră sînt mai mari. Rezultatele economice genera­le dovedesc că am început noul plan în condițiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul pla­nului cincinal, cît și posibili­tățile industriei noastre, ale muncitorilor și tuturor oame­nilor muncii din România, de a asigura înfăptuirea cu suc­ces a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societă­ții socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră, ri­dicarea bunăstării și fericirii întregului popor.­­Aplauze pre­lungite, orale). Cunoașteți prevederile din acest cincinal, precum și mă­surile ce se au în vedere pen­tru ridicarea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nos­tru popor. După cum știți, în­că din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creșterea alocațiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la ma­jorarea salariilor — a celor mici, în primul rînd — în con­formitate cu prevederile cin­cinalului, la sporirea pensiilor și, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrșitul cincinalu­lui, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevă­zute, de asemenea, măsuri pri­vind îmbunătățirea producției bunurilor de consum în vede­rea satisfacerii în condițiuni tot mai bune a nevoilor între­gului popor. Se are în vedere realizarea unui volum sporit de locuințe pentru a asigura satisfacerea cerințelor și îm­bunătățirea condițiilor de lo­cuit , numai în orașe vom con­strui peste 500.000 de aparta­­­mente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor prețuri — pe baza scă­derii prețurilor de cost. După cum știți, acum cîteva zile Co­mitetul Executiv a luat hotă­­rîrea de a se reduce cu 18—20 la­­ sută prețurile aparatelor de radio și televizoarelor, ceea ce înseamnă, la nivelul anului vi­itor, o economie pentru popu­lație de circa 360—370 milioa­ne lei; aceasta va influența pozitiv asupra bugetului fami­liilor. Toate aceste măsuri de îm­bunătățire continuă a condiți­ilor de muncă și de viață, de ridicare a nivelului de trai ma­terial și spiritual al poporului constituie obiectivul principal al politicii partidului nostru, esența făuririi socialismului, a societății socialiste multilate­ral dezvoltate, care pune în centrul atenției omul, bunăsta­rea și fericirea lui. (Aplauze prelungite , orale). Știm că mai avem mult de făcut, că mai sunt o serie de lipsuri, că se mai comit un șir de greșeli. Ne străduim să li­chidăm greșelile, să înlăturăm neajunsurile, să facem ca ac­tivitatea noastră de construc­ție socialistă să se desfășoare în toate domeniile în condi­țiuni cît mai bune. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare — și în primul rînd a clasei mun­citoare — la conducerea în­tregii activități economico-so­­ciale. De altfel, acesta este sen­sul măsurilor adoptate încă de Conferința Națională a parti­dului din 1967, cu privire la perfecționarea conducerii planificării economiei naționa­­i­le. Am luat un șir de măsuri în această direcție, am format organele de conducere colecti­vă, la care participă nemijlo­cit reprezentanții muncitorilor, am ridicat rolul adunărilor ge­nerale ca organe de dezbatere a problemelor conducerii econo­mice. Dorim ca în următorii ani să intensificăm participarea clasei noastre muncitoare, a tu­turor oamenilor muncii la conducerea întregii activități economice, sociale și politice. Numai în măsura în care fie­care om al muncii participă cu deplină răspundere și con­știință la soluționarea tuturor problemelor, putem asigura mersul nostru înainte, făuri­rea societății socialiste. Parti­ciparea conștientă a întregu­lui popor la această operă, la conducerea destinelor țării, la făurirea propriei sale isto­rii, este pînă la urmă esența înseși a democrației socialiste reale. (Aplauze prelungite). Fără îndoială că făurirea unei opere atît de vaste — care presupune rapidă a economiei, dezvoltarea științei, culturii, învățămîntului — cere în același timp o activi­tate intensă de lichidare a unor mentalități înapoiate, a unor stări de lucruri vechi. Uzinele, după cum vedeți, am reușit să le construim ușor ; ridicăm acum, în doi-trei ani de zile, uzine dotate cu teh­nica cea mai avansată. Dar se impune ca în același ritm să transformăm și omul, care să­ fie în stare să stăpînească tehnica nouă, să o și producă (Continuare în pagina a II-a) £ \\\\\\\\\\\\\\VNVXV\\\\\\\\\^^^^ ,NXXV»XXXXVvXXXVVXXXXXXXXXXXXVVVVVNXXXX>XXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNN‘> Printre muncitorii fruntași din secția strungărie a I.M.I.L. Rădău­ se numără și Mihai Șoiman. Iată-1 lucrînd la la boteză la care execută piese de calitate Lăsăm în urmă marile ce­tăți industriale ale Sucevei, înscrise între virtuțile pre­zentului, și ne îndreptăm spre un soi de „plămîn“ al orașului : fabrica de oxigen. In plin cîmp, o clădire des­pre a cărei solitudine a­­veam să primim explicații mai tîrziu : prin specificul lor, astfel de unități sunt am­plasate la cel puțin jumătate de kilometru de obiectivele industriale sau civile. Aici, douăzeci și doi de oa­meni supun aerul — această inepuizabilă materie primă — unor procese chimice cal­me, pentru a-l transforma în oxigen. Primind explicațiile maistrului Ștefan Călin, a­­sistăm la o veritabilă secție de chimie. Aerul se captează din atmosferă cu ajutorul compresorului, apoi este comprimat la presiunea de 30 Atm., după care, cu aju­torul coloanei de rectificare și a mașinii de expansie, se lichefiază. Dorim să aflăm ce riscuri implică meseria aceasta. — Presiunea, în timpul în­cărcării buteliilor — ne ex­plică maistrul —­ nu trebuie să depășească 150 Atmosfere. Dacă acul manometrului in­dică o cifră mai mare ca cea menționată, fără ca cineva să execute manevrele de ri­goare, atunci pericolul explo­ziei este de neînlăturat. E suficientă o clipă de neaten­ție ca întreaga clădire să sară în aer. Dar, la noi, nu poate fi vorba de așa ceva. De la 1 ianuarie 1964, de cînd unitatea a intrat în funcțiune cu plan de produc­ție, nu s-a înregistrat nici un moment critic. Maistrul Călin nu-și făcu­se un motiv de laudă din si­tuația descrisă. Astfel, e fru­mos să afli că douăzeci și doi de bărbați și-au potrivit bă­tăile inimilor într-un chip fe­ricit, că muncesc cu pasiune comunistă. Însoțitorul își trece mîna peste frunte, vrînd parcă să-și scuze oboseala ușor vizibilă. — Zilele acestea, ne spu­ne — țin locul la trei șefi de tură. Unul se află în con­cediu de odihnă, iar ceilalți — în concediu de boală, vorba de o păcătoasă de gri­­­pă. Mașinile și aparatele •—• aceste bizare instalații —, ca un tainic releu, comunică cu imensitatea cerului. E intere­santă această muncă: să a­­duci cerul, să-l supui, să-l în­chizi în imense eprubete. — Vedeți dv., meseria noas­tră nu cere o calificare în­delungată — ne spune mais­trul. Două - trei luni îi sunt suficiente omului pentru a-i cunoaște așa-zisele taine. In felul acesta s-au calificat toți: și Chirică Simion, cel mai în vîrstă de la noi (55 ani n.n.), și Leonte Daniliuc, Constan­tin Moraru, Octavian Bolo­­han, Ioan Croitoru­, Vasile Loghin și ceilalți. Cu toate a­­cestea, considerăm că spe­cializarea într-o ramură pro­fesională nu poate fi un punct final de studiu. Avem doi muncitori care sunt elevi la liceul seral. Vasile Loghin ur­mează cursurile clasei a Xl-a, iar Constantin Prelipceanu — e într-a XI-a. Întrebări de Prelipceanu. — Trebuia să lucreze în schimbul 1, dar s-a ivit o si­tuație deosebită și l-am rugat să vină în schimbul de noap­te — ni s-a explicat. Am regretat lipsa acestui tînăr muncitor, care, cu fața ușor ostenită de flacăra căr­ții, va veni direct de la liceu la fabrică. De fapt, el va con­tinua ora de laborator din școală la dimensiuni reale, așa cum o cere munca sa. — Prelipceanu nu se va opri aici — continuă gazda. Băiatul acesta, care de cînd e elev nu a obținut note mai mici de 7, are gînduri fru­moase. După bacalaureat, va da examen la o școală teh­nică sau la o facultate. Ori­cum, noi dorim să revină aici, ca inginer. Astfel, am înțeles de ce an de an, fabrica își îndepli­nește planul, de ce beneficiarii — uzina de utilaje și piese de schimb, uzina de reparații auto, C.C.H., fabrica de tri­cotaje, combinatul alimentar, Întreprinderea de stat pen­tru creșterea și îngrășarea porcilor Verești etc. — sunt mulțumiți de calitatea oxige­nului produs aici. ȘT. CONSTANTIN C­REION SECȚIE DE CHIMIE ORIZONT COTIDIAN • Colectivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni din ca­drul întreprinderii de indus­trie locală „Cheile Dornei“ din Vatra Dornei, raportează în­deplinirea planului anual la producția globală și producția marfă la data de 1 decembrie. La realizarea sarcinilor sta­bilite, a contribuit sectorul de exploatare a turbei din Po­iana Stampei, ca și dezvolta­rea capacităților de îmbutelie­­re a apei minerale de la Dor­na Candrenilor și Poiana Vi­nului. Pînă la sfîrșitul anului, co­lectivul întreprinderii „Chei­le Dornei" prelimină impor­tante depășiri, atît la produc­ția globală, cît și la producția marfă. • Clubul întreprinderii de gos­podărie orășenească din Su­ceava a găzduit recent o sea­ră cultural - distractivă mo­del, inițiată de Comitetul mu­nicipal U.T.C. Au luat parte peste, o sută de tineri, secre­tari ai comitetelor comunale U.T.C., activiști U.T.C. din­ ju­deț. In programul serii, și-au înscris cu succes mai multe concursuri : „Cincinalul în ci­fre și fapte", „Concurs de poe­­­zie", „Cum dansăm corect“, „Ce este politețea?", „Cel mai talentat caricaturist". întîlni­­rea și-a propus să creeze atît o ambianță plăcută și distrac­tivă, dar, mai ales, un fruc­tuos schimb de experiență în­tre activiști privind modul de pregătire a unor manifestări similare în organizațiile de ti­neret unde activează. • întreprinderea județeană de construcții - montaj Suceava a predat beneficiarului, la Burdujeni, o serie de repere hotărîtoare pentru desfășura­rea ulterioară a activității complexului avicol. Numele maistrului Matei Stoica, al zidarilor Mihai Chi­­rilă, Vasile Lazarovici, Petru Luchian, al dulgherilor Gheor­­ghe Manole și Vasile Lavric, precum și al betonistului Gheorghe Filipciuc sînt amin­tite ori de cîte ori se vorbește despre reușita lucrărilor de construcții. • Anul acesta, colecția secției de artă populară a Muzeului din Suceava, găzduită la Ha­nul Domnesc, s-a îmbogățit cu 438 piese tradiționale, de mare valoare documentar - ar­­­tistică, reprezentînd toate ge­nurile de artă populară prac­ticate în județ. Cu acestea, fon­dul secției însumează 5.000 de obiecte.

Next