Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)

1972-01-14 / nr. 7485

ZORI NOI • PAGINA 3 PAGINA TINERETULUI „Tinerii sunt chemați să pună elanul revoluționar, tot ce au mai bun, in slujba mersului înainte al societății, aplicării cuceririlor revoluției tehnico-științifice in în­treaga sferă a creației de bunuri materiale și spirituale, ridicării nivelului material și cultural al celor ce muncesc.“ NICOLAE CEAUȘESCU IN INTIMPINAREA SEMICENTENARULUI U.T.C. SUB SEMNUL UNEI M­­ULTE RĂSPUNDERI Eveniment de mare impor­tanță în viața tineretului din patria noastră, semicentenarul Uniunii Tineretului Comunist constituie un minunat prilej de cinstire și evocare a glo­rioaselor tradiții de luptă­ ale tineretului, de cunoaștere a realizărilor mărețe obținute de poporul nostru, sub condu­cerea partidului, în construi­rea socialismului, a perspec­tivelor luminoase care ne stau în față. In întîmpinarea glorioasei sărbători, comitetul județean al U.T.C. a elaborat un pro­gram de activități. Pe coordo­natele care definesc conținu­tul acestuia se înscriu orga­nizarea unor acțiuni de am­ploare în organizațiile U.T.C. din industrie, agricultură, in­stituții, școli, care să pună în valoare inițiativa și elanul ti­neresc în muncă, intensifica­rea și îmbogățirea conținutu­lui activităților politice și cul­tural educative specifice tine­retului. Ne propunem ca, încă în a­­ceste zile, să antrenăm între­gul nostru tineret de la sate la amenajări pentru irigații pe o suprafață de 300 ha., îndi­guirea a 270 ha., la lucrări de ameliorare a patrimoniului funciar, la îmbunătățirea fer­tilității solului, pentru evita­rea degradării unor suprafețe de teren, la lucrări de dese­cări și regularizări de rîu­ri, întreținerea, curățirea și fer­tilizarea suprafeței de 16.000 ha, finețe și pășune, plantarea a 1S.000 pomi fructiferi și or­namentali, împădurirea în fondul silvic și comunal a su­prafeței de 300 ha. și la alte lucrări de mare importanță e­­conomică, a căror valoare va depăși suma de 1.500.000 lei. Vom intensifica preocupări­le în direcția sprijinirii orga­nelor și organizațiilor U.T.C. din industrie, din celelalte u­­ni­tăți economice, în antrena­rea întregului tineret la înde­plinirea exemplară, la un înalt nivel calitativ, a sarcinilor profesionale, la sporirea efi­cienței întregii activități,­­ la antrenarea masei largi a tine­retului pentru a participa în mod activ la întrecerile în pro­ducție, la acțiunile pentru dezvoltarea mișcării de inven­ții și inovații, continua perfec­ționare profesională și întări­rea disciplinei muncii. Cu o­­cazia adunărilor generale, or­ganizațiile U.T.C. își vor sta­bili angajamente proprii pri­vind realizarea de economii de materii prime și materia­le, cît și contribuția pe care o vor aduce la îndeplinirea sarcinilor de plan pentru 1972. Și în acest an, vor fi con­tinuate olimpiadele și con­cursurile pe meserii — dome­niu în care, în anul 1971, am obținut rezultate bune chiar și în cadrul fazelor finale. Ne propunem să imprimăm aces­tor acțiuni un pronunțat ca­racter de masă, punînd, tot­odată, un accent mai mare pe creșterea eficienței economice a pregătirii profesionale. Pe lîngă acțiunile organiza­te de la nivel central, vom iniția o serie de concursuri pe meserii, în funcție de specifi­cul fiecărei unități în parte. Pentru valorificarea și ge­neralizarea experienței bine dobîndite, în colaborare cu consiliul județean al sindica­telor, vom organiza schimburi de experiență, consfătuiri, se­siuni de comunicări și refe­rate. In luna februarie se va edita foaia volantă „Tinere­tul și producția", care va sin­tetiza o serie de aspecte ale participării tineretului din u­­nitățile productive la întreaga viață economică, politică și social - culturală a județului. Activitatea organizațiilor U.T.C. din școli și facultăți va fi orientată în direcția dez­voltării în rîndul elevilor și studenților a unui puternic climat de responsabilitate și exigență față de pregătirea profesională și cerințele pro­cesului instructiv - educativ. Aceste organizații vor fi mai mult ajutate, pentru ca, prin acțiuni proprii, să-și aducă o contribuție sporită la înfăptui­rea măsurilor stabilite de con­ducerea superioară a partidu­lui pentru dezvoltarea și per­fecționarea învățămîntului, în­tărirea legăturii sale cu pro­ducția, educarea elevilor studenților în spiritul înalte­și lor idealuri ale poporului nos­tru. Pentru ridicarea eficienței practicii productive a elevilor, organizațiile U.T.C. din școli își vor aduce o contribuție mai mare la dotarea ateliere­lor școlare. In acest scop, în baza unor planuri comune, se va intensifica colaborarea din­tre organizațiile U.T.C. din școli și cele din unitățile eco­nomice care le patronează, dintre școlile profesionale și școlile și liceele de cultură generală. Comitetele U.T.C. din școli vor sprijini conducerile șco­lilor în organizarea de cabine­te și laboratoare pentru orien­tarea profesională, vor iniția dezbateri și colocvii despre profesiuni, în­tîlniri cu specia­liști din industrie, agricultură, construcții, vor întreprinde vi­zite la obiective economice. In școlile generale vor fi conti­nuate acțiunile în cadrul con­cursului „Cunoașteți meserii­le?" In toate liceele de cultură generală și de specialitate, în școlile profesionale și în ma­joritatea școlilor generale se vor organiza expoziții cu lu­crări ale elevilor, produse în cadrul atelierelor școlare cercurilor tehnico - aplicati­­i­ve. Pentru a ilustra minunatele condiții create elevilor pentru învățătură, muncă și viață, vom organiza un „Album șta­fetă" cu aspecte din școlile ju­dețului. Sarcinile pe care ni le pro­punem în domeniul educației comuniste a tineretului, pen­tru a putea răspunde unor ce­rințe diferite, le-am conceput atît pe organizații ale U.T.C., cit și pe categorii de tineri. Cum este și firesc, întreaga muncă politică și ideologică pe care o vor desfășura comi­tetele județean, municipal, o­­rășenești și comunale ale U.T.C. va fi subordonată înar­mării tineretului cu problemele majore ce se desprind din do­cumentele de partid și de stat și în mod deosebit cu cele re­ieșite din programul de edu­care comunistă a întregului popor. Un loc de frunte în progra­mul acțiunilor îl vor ocupa întîlnirile tineretului din mu­nicipiul Suceava, din orașe și dintr-un număr de 30 de co­mune, cu membri ai biroului comitetului județean de partid, ai biroului C.C. al U.T.C., al biroului comitetului județean al U.T.C., cu alți activiști care vor vorbi tinerilor despre po­litica înțeleaptă a partidului nostru, despre conducerea or­ganizației revoluționare de ti­neret de către partid, despre rolul și locul tineretului în viața economică și socială a patriei noastre. Cu aportul grupului de lec­tori ai comitetului județean de partid, vor fi prezentate expuneri în toate organizații­le U.T.C., pe teme cum sunt: „Uniunea Tineretului Comu­nist­ Ia a 50-a aniversare", „Ti­neretul trebuie să trăiască și să muncească în chip comu­nist", „Responsabilitate, echi­tate, profil moral" etc. și vom organiza două simpozioane, din care unul pe tema : „Lo­cul și rolul tineretului în via­ța social - politică a Româ­niei". Interesante și atractive vor fi și concursurile, care vor a­­vea un larg caracter de ma­să, pe diferite teme, dintre care evidențiem: „Momente din istoria Uniunii Tineretului Comunist" și „Republica So­cialistă România — prezențe și perspective", care vor oma­gia gloriosul jubileu al orga­nizației noastre și, respectiv, aniversarea a 25 ani de la pro­clamarea republicii. Un loc de seamă în preocu­pările organizațiilor U.T.C. îi va ocupa educarea tineretului prin muncă și pentru muncă, comitetul județean al U.T.C. ajutînd organizațiile U.T.C. să mobilizeze mai mult tinere­tul la îndeplinirea obligațiilor profesionale, să cultive în rîn­dul acestora dragostea față de activitatea creatoare. Tot în acest scop, vom organiza în­­tîlniri ale tineretului cu foști brigadieri pe șantierele națio­nale de muncă patriotică. Tot­odată, nu-i vom scăpa din ve­dere pe acei tineri care nu sunt încă încadrați în activi­tatea productivă, fiind ajutați să muncească în întreprinderi, cooperative agricole de pro­ducție sau în alte unități. In cinstea importantului e­­veniment din viața organiza­ției noastre, vom deschide ex­poziții de fotografii și grafi­că, ilustrînd aspecte din mun­ca și activitatea tineretului, vom edita o culegere cuprin­­zind cele mai bune poezii și lucrări în proză, realizate de tineri din județ, precum și o antologie de cîntece patrioti­ce și revoluționare pentru ti­neret, decade ale cărții social­­politice etc. In întîmpinarea aniversării a 10 ani de la încheierea coo­perativizării agriculturii, în toate organizațiile U.T.C. vom prezenta expunerea „Un de­ceniu de dezvoltare ascenden­tă a agriculturii noastre so­cialiste" și vom lansa mobili­zatoarea chemare „Nici un tînăr cooperator sub minimum de norme stabilite de aduna­rea generală". întreaga activitate pe care o vom desfășura în cinstea semi­centenarului creării U.T.C. va constitui un minunat prilej pentru a răspunde încă o da­tă, prin fapte demne, grijii pă­rintești pe care partidul o ma­nifestă față de tineretul patriei noastre socialiste. VASILE DUMISTRACEL prim­-secretar al Comitetului județean Suceava al U.T.C. La Suceava, premierele in­dustriale au fost frecvente în anii socialismului. Ne gîndim, bunăoară, la șuvoaiele de fon­tă și de oțel lichid, care și-au făcut apariția, pentru prima dată pe aceste meleaguri, în ziua de 22 august 1969. De a­­tunci, diversitatea meseriilor de la uzina de utilaje și piese de schimb s-a întregit cu una nouă , cea de oțelar. Primii practicanți ai acestei preten­țioase meserii s-au calificat la alte unități din țară, acum stăpînind cu precizie și înde­­mînare întregul proces al teh­nologiei respective. Extinderea u­­zinei, încă în acest an, pune problema asi­gurării unui nou eșalon de oțeluri­. Des­pre stadiul de pregătire al acestora ne-a vorbit mais­trul Teodor Ci­re­be­a . — In atelie­rul topire - oțel se pregătesc 26 de elevi ai grupului școlar profesional și tehnic din mu­nicipiu. Incepînd din luna iu­lie a.c., aceștia, din ucenici, vor deveni colegii noștri de muncă. Seriozitatea cu care își însușesc meseria ne face să credem că primii pași în pro­ducție îi vor face cu hotărîre și demnitate muncitorească. La ora actuală, tinerii Ion Bu­­liga, Dumitru Rusu, Ioan Hu­­ianu și Gheorghe Prisăcaru, deși nu au împlinit încă 18 ani, pot înlocui orice munci­tor calificat. Toți 26 sînt co­­legi de clasă și de atelier și ne-am gîndit ca, odată cu in­stalarea noului cuptor de to­pire, să formeze ei singuri o echipă de elaborare a oțelului. Tinerii noștri au ceva din gravitatea metalelor și a focu­lui. încă de la început, ei au înțeles că, prin profilul său, uzina trebuie să realizeze oțe­luri de calitate superioară. I-am învățat să cunoască ma­terialele, să le folosească, să stăpînească modul de exploa­tare a cuptorului, cît și fazele propriu-zise de obținere a o­­țelului. Și­ au bine modul de însuși­t foarte eliminare­a sulfului și fosforului, elemente care dau fragilitate oțelului. Avem încredere în acești bă­ieți, întrezărind o frumoasă ascensiune morală și profesio­nală a lor. Strungarul Emil Maxim, se­cretarul comitetului U.T.C. din aceeași uzină, și-a asumat răs­punderea de a califica, prin cursuri de scurtă durată, doi absolvenți de liceu din pro­moția 1970 : Silvia Chidinciuc și Dumitru Parasca. Il între­băm pe acesta din urmă cum învață meserie. — Cînd am venit în uzină, acum 4 luni, știam, din auzite, că, înainte vreme, meseria se învăța „pe furate“. Cel în gri­ja căruia am fost dat foloseș­te, însă, procedee judicioase de transmitere a cunoștințelor profesionale. Intîi, cu tact pe­dagogic, mi-a fortificat resor­turile intime, în așa fel încît să fiu mîndru de prezentul meu muncitoresc. Mi-a vorbit că munca este singurul mijloc cinstit prin care se poate afir­ma omul. Cunoscîndu-l mai În­deaproape, am aflat că el în­­­suși a terminat liceul, că e stu­dent, că în 1970, la cea de a doua ediție a concursului „O­­limpiada strungarilor", s-a clasat pe locul I pe țară, cîști­­gînd „Strungul de aur". In fe­lul acesta, prejudecățile mele au dispărut definitiv. Un ast­fel de om impune respect, pe care mă străduiesc, zi de zi, să 1-1 arăt, însușindu-mi meseria de strungar într-o secție unde se finalizează produsele fabri­cii. Strungarul Emil Maxim, pu­țin stingherit de entuziasmul tînărului său discipol, răspun­de rugăminții noastre de a-și explica grija pentru cei ce îl vor urma în meserie. — Prejudecățile sînt întreți­nute de optica eronată a uno­ra care cred că o muncă de birou este mai respectată în societate, că oferă avantaje ne­­întîlnite în activitatea produc­tivă. Tocmai de aceea, luîn­­du-mi obligația da a-i învăța meserie pe acești doi tineri, care nu sînt primii mei uce­nici, am în vedere nu numai pregătirea lor profesională, ci și formarea spiritului înaintat, comunist, pe care „băiatul mamei“, acel pierde vară, a­­mator de efemeride, nici nu și-l poate imagina. Pentru ca ucenicii să iubească munca, să-i cunoască satisfacțiile, tre­buie să-i învățăm ce-i valoros la muncă. Același adevăr ni-1 confirmă, tot în secția prelucrări meca­nice, strungarul Mihai Cojoca­­ru, care, la concursul „Brățara de aur", organizat de Radio­­televiziune și C.C. al U.T.C., în 1971, a obținut un binemeritat cîștig : locul II la faza republi­cană. Acum, la numai 25 de ani, el îl califică pe Constan­tin Agachi, cu doi ani mai tînăr. «Ucenicul meu — afirmă el — vine din mediul sătesc și cel mai greu lucru pe care am iz­butit să i-l explic a fost acela că apropierea de meserie în­seamnă o bu­­mm+mmm mmm uă înțelegere și slujirea aceste­ia. Deși timpul afectat califică­rii va peste 4 expira luni, știe să execute mai toate repe­rele ce revin secției noastre. Alături de școala profesio­nală, ucenicia la locul de muncă este una din sursele prin care uzina își formează cadrele. Premisele pentru asigurarea unei bune instruiri practice a ucenicilor există. Pentru desăvîrșirea a­­cesteia intervin resursele mo­rale, care, la noi in uzină, sint certe. Ne-a plăcut că, în această tînără și modernă unitate in­dustrială, n-am întîlnit um­brele a ceea ce se cheamă e­­goism profesional. Cei care realizează, instaurînd un în­ceput de tradiție, fonta și oțe­lul, piesele unicate și de serie mică, însumînd cîteva mii de repere, iau parte și la formarea muncitorilor de mîine, la cris­talizarea atitudinilor sufletești și profesionale ale acestora. COSTIN MIHAESCU ASTĂZI UCENICUL, MÎINE COLEGUL DUMNEAVOASTRĂ La Fabrica de tricotaje „Zimbrul" din Suceava lucrează un însemnat număr de tineri. In foto­­ vedere din secția bobinat - tricotat Cabinetul de științe so­ciale de la Liceul „Nicu Gane“ din Fălticeni ofe­ră cadrul unei mai te­meinice însușiri a cunoș­tințelor teoretice, a unei mai aprofundate înțele­geri a realităților politi­ce și social - economica a AGENDA • Tineretul din comu­na Zvoriștea participă cu însuflețire la acțiu­nile voluntar patrioti­ce. In primele zile din acest an ei au fost an­trenați la operațiile de desecare a solului, lu­crări­ executate cu mul­tă însuflețire, chiar dacă timpul nu a fost întot­deauna favorabil. Un prim bilanț: 40 de ha. desecate. Printre frun­tași s-au remarcat Ale­xandru Matei, Ion Ignat, Profira Lungu. Spun factorii de răspundere din comună că Profira Lungu reprezintă un model de hărnicie, con­știinciozitate, de înaltă atitudine cetățenească pentru colegii săi de ge­nerație. Cu dăruire mun­cește la cîmp, la acțiu­nile voluntar patriotice, dar și la căminul cultu­ral, unde dovedește mul­tă măiestrie în interpre­tarea dansului popular. Intre viitoarele acțiuni voluntar patriotice în­scrise pe agenda comu­nei și la care tineretul și-a propus să aducă o contribuție substanțială amintim construirea u­­nui șanț colector, a 20 de fîntîni, a unor poduri și podețe. • în toate localitățile din județ se desfășoară: In prezent, instruirea se­cretarilor U.T.C. din școli, în vederea pregă­tirii plenarelor cu acti­vele U.T.C. Acestea vor analiza rezultatele la învățătură obținute de elevi în trimestrul șco­lar trecut, precum și desfășurarea programu­lui de activități pe care tinerii îi dedică sărbă­toririi semicentenarului U.T.C. Pînă acum, aces­te acțiuni au avut loc In municipiu, în orașul Rădăuți și în alte loca­lități din județ. • Biroul de turism pentru tineret a organi­zat, pe toată perioada vacanței de iarnă a ele­vilor, excursii temnice, cu durata de o zi, inti­tulate „Să ne cunoaștem capitala județului”. La acestea a participat un număr de peste 1.500 de tineri, care au in­­vitat unitățile economice mai importante din mu­nicipiul Suceava, muzeul județean, monumente­ is­torice, orășelul copiilor. Pentru viitor sunt prevă­zute alte excursii, inti­tulate „Să ne cunoaștem patria“, prilej cu care tinerii vor vizita muzeul Doftana, Muzeul de isto­rie a partidului comu­nist și a mișcării munci­torești și democratice din România, precum și­­ obiective turistice din țară. Peste hotare sînt anunțate excursii în R.P. Bulgaria, R.P. Polo­nă și Egipt. NATALIA CIOCAN llg| Pe ce vă fundamentați opțiunea pentru viitoarea profesie?a EVIIII!!lll!llll!!!ll1!!ll!Ii!!lll|[!llll!l!!l!lli!lllllllllll!l!!ll!!llill!llllll!llll!llll()lll!lll!ll|l|llS La Liceul „Nicu Gane" din Fălticeni, din dorința de a cunoaște bazele op­țiunilor pentru o profesie sau alta, ale acelor care vor constitui promo­ția 1972, în prima zi a celui de al doilea trimestru școlar, am discutat cu cîțiva dintre elevii clasei a Xll-a C — umanistă. Date privind orientarea profesiona­la ne-a oferit, mai întîi, profesoara DOINA COSMA, directoarea acestei școli : „O întîlnire cu cei care au absol­vit liceul nostru în 1951, astăzi spe­cialiști în diverse domenii de acti­vitate, a corectat o serie de opțiuni, care se bazau mai mult pe capriciile elevilor și mai puțin pe aptitudinile reale ale lor. Discuțiile purtate cu a­­cest prilej, intervențiile participanți­lor, reliefarea coordonatelor profesio­nale, a responsabilității sociale, au condus spre clarificarea unor ginduri ale viitorilor absolvenți ai liceului. O mare utilitate orientativă a avut și colocviul dintre cîțiva maiștri ai Filaturii de in și cînepă din Fălticeni, întreprindere ce patronează practica productivă a școlii noastre, și elevii din ultima clasă. Dispunind de o bogată experiență, cei invitați au vorbit despre efectul neîntîrziat al muncii asupra maturizării Astfel, elevii, recurgînd la cei tinerilor, mai semnificativi termeni de comparație, au efectuat o operație în plus de investigare a propriilor însușiri. Intr-o altă acțiune, avindu-l în mijlocul lor pe tovarășul Dimitrie Hreciuc, secre­tarul comitetului orășenesc al P.C.R., elevii au putut afla care sunt per­spectivele economice, sociale și cul­turale ale Fălticeniului in cincinal. Manifestările viitoare, actualul cum ar fi discuțiile cu filatoarele din oraș, pe tema "Femeia muncitoare", întîl­nirile cu activiști de partid, de stat și cu scriitori, vor împlini năzuințele elevilor noștri, care, indiferent de med­seria pe care o vor îmbrățișa, doresc să devină utili societății în care trăim". Interesîndu-ne, după cum mențio­nam, de orientarea profesională celor care, peste cîteva luni, vor bate­a la porțile facultăților, școlilor post­­liceale sau­­ a întreprinderilor indus­triale, am realizat, parțial, portretul unei promoții. Cei 21 de elevi (17 fete și 4 băieți) ai clasei a Xll-a C, - noi reproducem numai opiniile cîtorva dintre ei - au mers cu gîndul la performanțe științifice, tehnice, ar­tistice, sportive etc. Deci : - Pe ce vă fundamentați op­țiunea pentru viitoarea profe­sie ? ACIUBOTARIȚEI DORIN : „Deoarece mi-au plăcut științele umaniste încă din clasele primare, meseria mea a fost prefigurată de atunci. Crescând, a intervenit o puternică adeziune față de oamenii adevărați, față de politi­ca internă și externă a partidului și statului nostru. Din acest context larg de realități, mă preocupăm îndeosebi sociologia. Ca secretar al organiza­ției U.T.C. pe clasă, am inițiat cîte­va acțiuni de cunoaștere a perspec­tivelor de dezvoltare multilaterală a patriei și a județului, a largilor po­sibilități de integrare a absolvenților in producție sau in învățămîntul post­­liceal. Deși carnetele de note ale cla­sei noastre nu reflectă o slabă pre­gătire în fața examenului de baca­laureat și a celui de admitere în fa­cultate, noi avem In vedere și faptul că orașul Fălticeni ne oferă multiple posibilități de afirmare in domeniul producției : fetele pot lucra la fila­tura de in și cînepă, iar noi, băieții, la noua fabrică de plăci aglomerate din așchii de lemn". ANICULAE SI VERONICA : »După cihe știu, meseriei de geolog i s-au consacrat mulți suceveni. Vreau să mă asociez acestora, deoarece pasiu­nea pentru „radiografia" munților, a reliefului Țării de Sus mă stâpinește de mai mulți ani. Pînă acum am făcut pași siguri în munca de colec­tare și cercetare a diferitelor roci, școala dispunind de un laborator de specialitate și de un teren adecvat". VARDUCA DOINA : „Iubesc frumu­sețea morală a oamenilor, dar îmi dau seama și de importanța dezvol­tării armonioase a corpului, a sănă­tății. Cunoscindu-mi aptitudinile, do­resc să urmez I.C.E.F., nu cu gâa­­dul să fac sport de performanță, ci să ajung un bun pedagog". SOLCANU MARIA : "Am o soră a­­sistenta sanitară. Și mie mi-ar plă­­ce să mă ocup de sănătatea oame­nilor. De aceea, am in vedere să urmez o școală tehnică sanitară". POPESCU FLORICA : „Paralel cu liceul, urmez cursurile Școlii populare de artă din Suceava. Sunt o pasiona­tă culegătoare de folclor și consacra­rea nu mi-o poate oferi decit o fa­cultate de muzică de la un institut pedagogic". ILIESCU SERINELA : *In vederea a­­legerii profesiunii, cînd e vorba de cunoașterea de sine, gîndirea matură, alături de puterea de sinteză a fie­căruia, sunt definitorii. Aș adăuga, în acest sens, că și temperamentul in­dividual ocupă un loc însemnat. Eu sunt o fire deschisă, vreau să cunosc oamenii și să fac ceva util pentru ei. Vreau să devin ziarista. Am parti­cipat la olimpiadele de limba și li­teratura română, am susținut, în ca­drul sesiunilor de comunicări științifi­ce din liceu mai multe referate din­tre care cel întitulat Labiș - poet co­munist, a văzut lumina tiparului In Re­­vista noastră". Pentru unii dintre elevii chestionați, timpul opțiunii pentru o profesie sau alta pune încă semne de întrebare. In cazul acestora, școala trebuie sa analizeze aptitudinile după criterii­ Științifice, sa intervină cu mai mul­tă eficiență. In condițiile în care in­trarea in facultate este asigurată nu­mai și numai de gradul de pregătire, rămâne ca cei ale căror opinii le-am consemnat, alături de colegil­or, să-și confirme afirmațiile la examenul de bacalaureat și, apoi, prin consacrarea în profesiile respective. CONSTANTIN ȘTEFURIUC

Next