Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)
1972-01-14 / nr. 7485
ZORI NOI • PAGINA 3 PAGINA TINERETULUI „Tinerii sunt chemați să pună elanul revoluționar, tot ce au mai bun, in slujba mersului înainte al societății, aplicării cuceririlor revoluției tehnico-științifice in întreaga sferă a creației de bunuri materiale și spirituale, ridicării nivelului material și cultural al celor ce muncesc.“ NICOLAE CEAUȘESCU IN INTIMPINAREA SEMICENTENARULUI U.T.C. SUB SEMNUL UNEI MULTE RĂSPUNDERI Eveniment de mare importanță în viața tineretului din patria noastră, semicentenarul Uniunii Tineretului Comunist constituie un minunat prilej de cinstire și evocare a glorioaselor tradiții de luptă ale tineretului, de cunoaștere a realizărilor mărețe obținute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în construirea socialismului, a perspectivelor luminoase care ne stau în față. In întîmpinarea glorioasei sărbători, comitetul județean al U.T.C. a elaborat un program de activități. Pe coordonatele care definesc conținutul acestuia se înscriu organizarea unor acțiuni de amploare în organizațiile U.T.C. din industrie, agricultură, instituții, școli, care să pună în valoare inițiativa și elanul tineresc în muncă, intensificarea și îmbogățirea conținutului activităților politice și cultural educative specifice tineretului. Ne propunem ca, încă în aceste zile, să antrenăm întregul nostru tineret de la sate la amenajări pentru irigații pe o suprafață de 300 ha., îndiguirea a 270 ha., la lucrări de ameliorare a patrimoniului funciar, la îmbunătățirea fertilității solului, pentru evitarea degradării unor suprafețe de teren, la lucrări de desecări și regularizări de rîuri, întreținerea, curățirea și fertilizarea suprafeței de 16.000 ha, finețe și pășune, plantarea a 1S.000 pomi fructiferi și ornamentali, împădurirea în fondul silvic și comunal a suprafeței de 300 ha. și la alte lucrări de mare importanță economică, a căror valoare va depăși suma de 1.500.000 lei. Vom intensifica preocupările în direcția sprijinirii organelor și organizațiilor U.T.C. din industrie, din celelalte unități economice, în antrenarea întregului tineret la îndeplinirea exemplară, la un înalt nivel calitativ, a sarcinilor profesionale, la sporirea eficienței întregii activități, la antrenarea masei largi a tineretului pentru a participa în mod activ la întrecerile în producție, la acțiunile pentru dezvoltarea mișcării de invenții și inovații, continua perfecționare profesională și întărirea disciplinei muncii. Cu ocazia adunărilor generale, organizațiile U.T.C. își vor stabili angajamente proprii privind realizarea de economii de materii prime și materiale, cît și contribuția pe care o vor aduce la îndeplinirea sarcinilor de plan pentru 1972. Și în acest an, vor fi continuate olimpiadele și concursurile pe meserii — domeniu în care, în anul 1971, am obținut rezultate bune chiar și în cadrul fazelor finale. Ne propunem să imprimăm acestor acțiuni un pronunțat caracter de masă, punînd, totodată, un accent mai mare pe creșterea eficienței economice a pregătirii profesionale. Pe lîngă acțiunile organizate de la nivel central, vom iniția o serie de concursuri pe meserii, în funcție de specificul fiecărei unități în parte. Pentru valorificarea și generalizarea experienței bine dobîndite, în colaborare cu consiliul județean al sindicatelor, vom organiza schimburi de experiență, consfătuiri, sesiuni de comunicări și referate. In luna februarie se va edita foaia volantă „Tineretul și producția", care va sintetiza o serie de aspecte ale participării tineretului din unitățile productive la întreaga viață economică, politică și social - culturală a județului. Activitatea organizațiilor U.T.C. din școli și facultăți va fi orientată în direcția dezvoltării în rîndul elevilor și studenților a unui puternic climat de responsabilitate și exigență față de pregătirea profesională și cerințele procesului instructiv - educativ. Aceste organizații vor fi mai mult ajutate, pentru ca, prin acțiuni proprii, să-și aducă o contribuție sporită la înfăptuirea măsurilor stabilite de conducerea superioară a partidului pentru dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului, întărirea legăturii sale cu producția, educarea elevilor studenților în spiritul înalteși lor idealuri ale poporului nostru. Pentru ridicarea eficienței practicii productive a elevilor, organizațiile U.T.C. din școli își vor aduce o contribuție mai mare la dotarea atelierelor școlare. In acest scop, în baza unor planuri comune, se va intensifica colaborarea dintre organizațiile U.T.C. din școli și cele din unitățile economice care le patronează, dintre școlile profesionale și școlile și liceele de cultură generală. Comitetele U.T.C. din școli vor sprijini conducerile școlilor în organizarea de cabinete și laboratoare pentru orientarea profesională, vor iniția dezbateri și colocvii despre profesiuni, întîlniri cu specialiști din industrie, agricultură, construcții, vor întreprinde vizite la obiective economice. In școlile generale vor fi continuate acțiunile în cadrul concursului „Cunoașteți meseriile?" In toate liceele de cultură generală și de specialitate, în școlile profesionale și în majoritatea școlilor generale se vor organiza expoziții cu lucrări ale elevilor, produse în cadrul atelierelor școlare cercurilor tehnico - aplicatiive. Pentru a ilustra minunatele condiții create elevilor pentru învățătură, muncă și viață, vom organiza un „Album ștafetă" cu aspecte din școlile județului. Sarcinile pe care ni le propunem în domeniul educației comuniste a tineretului, pentru a putea răspunde unor cerințe diferite, le-am conceput atît pe organizații ale U.T.C., cit și pe categorii de tineri. Cum este și firesc, întreaga muncă politică și ideologică pe care o vor desfășura comitetele județean, municipal, orășenești și comunale ale U.T.C. va fi subordonată înarmării tineretului cu problemele majore ce se desprind din documentele de partid și de stat și în mod deosebit cu cele reieșite din programul de educare comunistă a întregului popor. Un loc de frunte în programul acțiunilor îl vor ocupa întîlnirile tineretului din municipiul Suceava, din orașe și dintr-un număr de 30 de comune, cu membri ai biroului comitetului județean de partid, ai biroului C.C. al U.T.C., al biroului comitetului județean al U.T.C., cu alți activiști care vor vorbi tinerilor despre politica înțeleaptă a partidului nostru, despre conducerea organizației revoluționare de tineret de către partid, despre rolul și locul tineretului în viața economică și socială a patriei noastre. Cu aportul grupului de lectori ai comitetului județean de partid, vor fi prezentate expuneri în toate organizațiile U.T.C., pe teme cum sunt: „Uniunea Tineretului Comunist Ia a 50-a aniversare", „Tineretul trebuie să trăiască și să muncească în chip comunist", „Responsabilitate, echitate, profil moral" etc. și vom organiza două simpozioane, din care unul pe tema : „Locul și rolul tineretului în viața social - politică a României". Interesante și atractive vor fi și concursurile, care vor avea un larg caracter de masă, pe diferite teme, dintre care evidențiem: „Momente din istoria Uniunii Tineretului Comunist" și „Republica Socialistă România — prezențe și perspective", care vor omagia gloriosul jubileu al organizației noastre și, respectiv, aniversarea a 25 ani de la proclamarea republicii. Un loc de seamă în preocupările organizațiilor U.T.C. îi va ocupa educarea tineretului prin muncă și pentru muncă, comitetul județean al U.T.C. ajutînd organizațiile U.T.C. să mobilizeze mai mult tineretul la îndeplinirea obligațiilor profesionale, să cultive în rîndul acestora dragostea față de activitatea creatoare. Tot în acest scop, vom organiza întîlniri ale tineretului cu foști brigadieri pe șantierele naționale de muncă patriotică. Totodată, nu-i vom scăpa din vedere pe acei tineri care nu sunt încă încadrați în activitatea productivă, fiind ajutați să muncească în întreprinderi, cooperative agricole de producție sau în alte unități. In cinstea importantului eveniment din viața organizației noastre, vom deschide expoziții de fotografii și grafică, ilustrînd aspecte din munca și activitatea tineretului, vom edita o culegere cuprinzind cele mai bune poezii și lucrări în proză, realizate de tineri din județ, precum și o antologie de cîntece patriotice și revoluționare pentru tineret, decade ale cărții socialpolitice etc. In întîmpinarea aniversării a 10 ani de la încheierea cooperativizării agriculturii, în toate organizațiile U.T.C. vom prezenta expunerea „Un deceniu de dezvoltare ascendentă a agriculturii noastre socialiste" și vom lansa mobilizatoarea chemare „Nici un tînăr cooperator sub minimum de norme stabilite de adunarea generală". întreaga activitate pe care o vom desfășura în cinstea semicentenarului creării U.T.C. va constitui un minunat prilej pentru a răspunde încă o dată, prin fapte demne, grijii părintești pe care partidul o manifestă față de tineretul patriei noastre socialiste. VASILE DUMISTRACEL prim-secretar al Comitetului județean Suceava al U.T.C. La Suceava, premierele industriale au fost frecvente în anii socialismului. Ne gîndim, bunăoară, la șuvoaiele de fontă și de oțel lichid, care și-au făcut apariția, pentru prima dată pe aceste meleaguri, în ziua de 22 august 1969. De atunci, diversitatea meseriilor de la uzina de utilaje și piese de schimb s-a întregit cu una nouă , cea de oțelar. Primii practicanți ai acestei pretențioase meserii s-au calificat la alte unități din țară, acum stăpînind cu precizie și îndemînare întregul proces al tehnologiei respective. Extinderea uzinei, încă în acest an, pune problema asigurării unui nou eșalon de oțeluri. Despre stadiul de pregătire al acestora ne-a vorbit maistrul Teodor Cirebea . — In atelierul topire - oțel se pregătesc 26 de elevi ai grupului școlar profesional și tehnic din municipiu. Incepînd din luna iulie a.c., aceștia, din ucenici, vor deveni colegii noștri de muncă. Seriozitatea cu care își însușesc meseria ne face să credem că primii pași în producție îi vor face cu hotărîre și demnitate muncitorească. La ora actuală, tinerii Ion Buliga, Dumitru Rusu, Ioan Huianu și Gheorghe Prisăcaru, deși nu au împlinit încă 18 ani, pot înlocui orice muncitor calificat. Toți 26 sînt colegi de clasă și de atelier și ne-am gîndit ca, odată cu instalarea noului cuptor de topire, să formeze ei singuri o echipă de elaborare a oțelului. Tinerii noștri au ceva din gravitatea metalelor și a focului. încă de la început, ei au înțeles că, prin profilul său, uzina trebuie să realizeze oțeluri de calitate superioară. I-am învățat să cunoască materialele, să le folosească, să stăpînească modul de exploatare a cuptorului, cît și fazele propriu-zise de obținere a oțelului. Și au bine modul de însușit foarte eliminarea sulfului și fosforului, elemente care dau fragilitate oțelului. Avem încredere în acești băieți, întrezărind o frumoasă ascensiune morală și profesională a lor. Strungarul Emil Maxim, secretarul comitetului U.T.C. din aceeași uzină, și-a asumat răspunderea de a califica, prin cursuri de scurtă durată, doi absolvenți de liceu din promoția 1970 : Silvia Chidinciuc și Dumitru Parasca. Il întrebăm pe acesta din urmă cum învață meserie. — Cînd am venit în uzină, acum 4 luni, știam, din auzite, că, înainte vreme, meseria se învăța „pe furate“. Cel în grija căruia am fost dat folosește, însă, procedee judicioase de transmitere a cunoștințelor profesionale. Intîi, cu tact pedagogic, mi-a fortificat resorturile intime, în așa fel încît să fiu mîndru de prezentul meu muncitoresc. Mi-a vorbit că munca este singurul mijloc cinstit prin care se poate afirma omul. Cunoscîndu-l mai Îndeaproape, am aflat că el însuși a terminat liceul, că e student, că în 1970, la cea de a doua ediție a concursului „Olimpiada strungarilor", s-a clasat pe locul I pe țară, cîștigînd „Strungul de aur". In felul acesta, prejudecățile mele au dispărut definitiv. Un astfel de om impune respect, pe care mă străduiesc, zi de zi, să 1-1 arăt, însușindu-mi meseria de strungar într-o secție unde se finalizează produsele fabricii. Strungarul Emil Maxim, puțin stingherit de entuziasmul tînărului său discipol, răspunde rugăminții noastre de a-și explica grija pentru cei ce îl vor urma în meserie. — Prejudecățile sînt întreținute de optica eronată a unora care cred că o muncă de birou este mai respectată în societate, că oferă avantaje neîntîlnite în activitatea productivă. Tocmai de aceea, luîndu-mi obligația da a-i învăța meserie pe acești doi tineri, care nu sînt primii mei ucenici, am în vedere nu numai pregătirea lor profesională, ci și formarea spiritului înaintat, comunist, pe care „băiatul mamei“, acel pierde vară, amator de efemeride, nici nu și-l poate imagina. Pentru ca ucenicii să iubească munca, să-i cunoască satisfacțiile, trebuie să-i învățăm ce-i valoros la muncă. Același adevăr ni-1 confirmă, tot în secția prelucrări mecanice, strungarul Mihai Cojocaru, care, la concursul „Brățara de aur", organizat de Radioteleviziune și C.C. al U.T.C., în 1971, a obținut un binemeritat cîștig : locul II la faza republicană. Acum, la numai 25 de ani, el îl califică pe Constantin Agachi, cu doi ani mai tînăr. «Ucenicul meu — afirmă el — vine din mediul sătesc și cel mai greu lucru pe care am izbutit să i-l explic a fost acela că apropierea de meserie înseamnă o bumm+mmm mmm uă înțelegere și slujirea acesteia. Deși timpul afectat calificării va peste 4 expira luni, știe să execute mai toate reperele ce revin secției noastre. Alături de școala profesională, ucenicia la locul de muncă este una din sursele prin care uzina își formează cadrele. Premisele pentru asigurarea unei bune instruiri practice a ucenicilor există. Pentru desăvîrșirea acesteia intervin resursele morale, care, la noi in uzină, sint certe. Ne-a plăcut că, în această tînără și modernă unitate industrială, n-am întîlnit umbrele a ceea ce se cheamă egoism profesional. Cei care realizează, instaurînd un început de tradiție, fonta și oțelul, piesele unicate și de serie mică, însumînd cîteva mii de repere, iau parte și la formarea muncitorilor de mîine, la cristalizarea atitudinilor sufletești și profesionale ale acestora. COSTIN MIHAESCU ASTĂZI UCENICUL, MÎINE COLEGUL DUMNEAVOASTRĂ La Fabrica de tricotaje „Zimbrul" din Suceava lucrează un însemnat număr de tineri. In foto vedere din secția bobinat - tricotat Cabinetul de științe sociale de la Liceul „Nicu Gane“ din Fălticeni oferă cadrul unei mai temeinice însușiri a cunoștințelor teoretice, a unei mai aprofundate înțelegeri a realităților politice și social - economica a AGENDA • Tineretul din comuna Zvoriștea participă cu însuflețire la acțiunile voluntar patriotice. In primele zile din acest an ei au fost antrenați la operațiile de desecare a solului, lucrări executate cu multă însuflețire, chiar dacă timpul nu a fost întotdeauna favorabil. Un prim bilanț: 40 de ha. desecate. Printre fruntași s-au remarcat Alexandru Matei, Ion Ignat, Profira Lungu. Spun factorii de răspundere din comună că Profira Lungu reprezintă un model de hărnicie, conștiinciozitate, de înaltă atitudine cetățenească pentru colegii săi de generație. Cu dăruire muncește la cîmp, la acțiunile voluntar patriotice, dar și la căminul cultural, unde dovedește multă măiestrie în interpretarea dansului popular. Intre viitoarele acțiuni voluntar patriotice înscrise pe agenda comunei și la care tineretul și-a propus să aducă o contribuție substanțială amintim construirea unui șanț colector, a 20 de fîntîni, a unor poduri și podețe. • în toate localitățile din județ se desfășoară: In prezent, instruirea secretarilor U.T.C. din școli, în vederea pregătirii plenarelor cu activele U.T.C. Acestea vor analiza rezultatele la învățătură obținute de elevi în trimestrul școlar trecut, precum și desfășurarea programului de activități pe care tinerii îi dedică sărbătoririi semicentenarului U.T.C. Pînă acum, aceste acțiuni au avut loc In municipiu, în orașul Rădăuți și în alte localități din județ. • Biroul de turism pentru tineret a organizat, pe toată perioada vacanței de iarnă a elevilor, excursii temnice, cu durata de o zi, intitulate „Să ne cunoaștem capitala județului”. La acestea a participat un număr de peste 1.500 de tineri, care au invitat unitățile economice mai importante din municipiul Suceava, muzeul județean, monumente istorice, orășelul copiilor. Pentru viitor sunt prevăzute alte excursii, intitulate „Să ne cunoaștem patria“, prilej cu care tinerii vor vizita muzeul Doftana, Muzeul de istorie a partidului comunist și a mișcării muncitorești și democratice din România, precum și obiective turistice din țară. Peste hotare sînt anunțate excursii în R.P. Bulgaria, R.P. Polonă și Egipt. NATALIA CIOCAN llg| Pe ce vă fundamentați opțiunea pentru viitoarea profesie?a EVIIII!!lll!llll!!!ll1!!ll!Ii!!lll|[!llll!l!!l!lli!lllllllllll!l!!ll!!llill!llllll!llll!llll()lll!lll!ll|l|llS La Liceul „Nicu Gane" din Fălticeni, din dorința de a cunoaște bazele opțiunilor pentru o profesie sau alta, ale acelor care vor constitui promoția 1972, în prima zi a celui de al doilea trimestru școlar, am discutat cu cîțiva dintre elevii clasei a Xll-a C — umanistă. Date privind orientarea profesionala ne-a oferit, mai întîi, profesoara DOINA COSMA, directoarea acestei școli : „O întîlnire cu cei care au absolvit liceul nostru în 1951, astăzi specialiști în diverse domenii de activitate, a corectat o serie de opțiuni, care se bazau mai mult pe capriciile elevilor și mai puțin pe aptitudinile reale ale lor. Discuțiile purtate cu acest prilej, intervențiile participanților, reliefarea coordonatelor profesionale, a responsabilității sociale, au condus spre clarificarea unor ginduri ale viitorilor absolvenți ai liceului. O mare utilitate orientativă a avut și colocviul dintre cîțiva maiștri ai Filaturii de in și cînepă din Fălticeni, întreprindere ce patronează practica productivă a școlii noastre, și elevii din ultima clasă. Dispunind de o bogată experiență, cei invitați au vorbit despre efectul neîntîrziat al muncii asupra maturizării Astfel, elevii, recurgînd la cei tinerilor, mai semnificativi termeni de comparație, au efectuat o operație în plus de investigare a propriilor însușiri. Intr-o altă acțiune, avindu-l în mijlocul lor pe tovarășul Dimitrie Hreciuc, secretarul comitetului orășenesc al P.C.R., elevii au putut afla care sunt perspectivele economice, sociale și culturale ale Fălticeniului in cincinal. Manifestările viitoare, actualul cum ar fi discuțiile cu filatoarele din oraș, pe tema "Femeia muncitoare", întîlnirile cu activiști de partid, de stat și cu scriitori, vor împlini năzuințele elevilor noștri, care, indiferent de medseria pe care o vor îmbrățișa, doresc să devină utili societății în care trăim". Interesîndu-ne, după cum menționam, de orientarea profesională celor care, peste cîteva luni, vor batea la porțile facultăților, școlilor postliceale sau a întreprinderilor industriale, am realizat, parțial, portretul unei promoții. Cei 21 de elevi (17 fete și 4 băieți) ai clasei a Xll-a C, - noi reproducem numai opiniile cîtorva dintre ei - au mers cu gîndul la performanțe științifice, tehnice, artistice, sportive etc. Deci : - Pe ce vă fundamentați opțiunea pentru viitoarea profesie ? ACIUBOTARIȚEI DORIN : „Deoarece mi-au plăcut științele umaniste încă din clasele primare, meseria mea a fost prefigurată de atunci. Crescând, a intervenit o puternică adeziune față de oamenii adevărați, față de politica internă și externă a partidului și statului nostru. Din acest context larg de realități, mă preocupăm îndeosebi sociologia. Ca secretar al organizației U.T.C. pe clasă, am inițiat cîteva acțiuni de cunoaștere a perspectivelor de dezvoltare multilaterală a patriei și a județului, a largilor posibilități de integrare a absolvenților in producție sau in învățămîntul postliceal. Deși carnetele de note ale clasei noastre nu reflectă o slabă pregătire în fața examenului de bacalaureat și a celui de admitere în facultate, noi avem In vedere și faptul că orașul Fălticeni ne oferă multiple posibilități de afirmare in domeniul producției : fetele pot lucra la filatura de in și cînepă, iar noi, băieții, la noua fabrică de plăci aglomerate din așchii de lemn". ANICULAE SI VERONICA : »După cihe știu, meseriei de geolog i s-au consacrat mulți suceveni. Vreau să mă asociez acestora, deoarece pasiunea pentru „radiografia" munților, a reliefului Țării de Sus mă stâpinește de mai mulți ani. Pînă acum am făcut pași siguri în munca de colectare și cercetare a diferitelor roci, școala dispunind de un laborator de specialitate și de un teren adecvat". VARDUCA DOINA : „Iubesc frumusețea morală a oamenilor, dar îmi dau seama și de importanța dezvoltării armonioase a corpului, a sănătății. Cunoscindu-mi aptitudinile, doresc să urmez I.C.E.F., nu cu gâadul să fac sport de performanță, ci să ajung un bun pedagog". SOLCANU MARIA : "Am o soră asistenta sanitară. Și mie mi-ar plăce să mă ocup de sănătatea oamenilor. De aceea, am in vedere să urmez o școală tehnică sanitară". POPESCU FLORICA : „Paralel cu liceul, urmez cursurile Școlii populare de artă din Suceava. Sunt o pasionată culegătoare de folclor și consacrarea nu mi-o poate oferi decit o facultate de muzică de la un institut pedagogic". ILIESCU SERINELA : *In vederea alegerii profesiunii, cînd e vorba de cunoașterea de sine, gîndirea matură, alături de puterea de sinteză a fiecăruia, sunt definitorii. Aș adăuga, în acest sens, că și temperamentul individual ocupă un loc însemnat. Eu sunt o fire deschisă, vreau să cunosc oamenii și să fac ceva util pentru ei. Vreau să devin ziarista. Am participat la olimpiadele de limba și literatura română, am susținut, în cadrul sesiunilor de comunicări științifice din liceu mai multe referate dintre care cel întitulat Labiș - poet comunist, a văzut lumina tiparului In Revista noastră". Pentru unii dintre elevii chestionați, timpul opțiunii pentru o profesie sau alta pune încă semne de întrebare. In cazul acestora, școala trebuie sa analizeze aptitudinile după criterii Științifice, sa intervină cu mai multă eficiență. In condițiile în care intrarea in facultate este asigurată numai și numai de gradul de pregătire, rămâne ca cei ale căror opinii le-am consemnat, alături de colegilor, să-și confirme afirmațiile la examenul de bacalaureat și, apoi, prin consacrarea în profesiile respective. CONSTANTIN ȘTEFURIUC