Zori Noi, martie 1972 (Anul 25, nr. 7525-7551)
1972-03-01 / nr. 7525
Ä IJB L I <S í E C A i CENTRALĂ ONIVr . .IN'ARAÍ »M. EMINESCU'' IAȘI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNTIȚIVA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7525 miercuri 1 martie 1972 4 pagini 30 bani I /U E BUNA DE PORNIT ÎN CURSĂ ACEASTĂ MAȘINĂ? - BUNĂ ! ARE TOT CE-I TREBUIE Și verificarea a demonstrat că... are defecțiuni! — Autocamionul 21 Sv. 1242 (Autobaza Suceava) a fost găsit, la controlul tehnic al organelor miliției, în stare de imposibilă folosință (sistemul de frînare defect, instalația electrică incompletă și neizolată, deci prezentînd pericol de incendiu). Ieșise din reparații capitale de la Uzina de reparații auto din Suceava, la data de 3 ianuarie 1972. Controlul a fost efectuat la data de 7 ianuarie a.c. într-o stare nu departe de calificativul. . . epavă se afla și autovehiculul 21 Sv. 2662. De la reparație, efectuată în aceeași uzină, trecuseră 18 zile. Prin profilul său și prin numărul mare de mașini pe care le are în exploatare, autobaza respectivă colaborează în permanență cu susnumita unitate industrială. Ne-am adresat unor salariați răspunzători de starea tehnică a mașinilor. Răspunsurile tuturor s-au concentrat spre aceeași idee : numărul autovehiculelor care vin cu defecțiuni sau se depistează la puțin timp după R.K. este foarte mare. Pentru a verifica concluzia, ne-am adresat și următorilor beneficiari : S.U.T. Suceava, TMTF Gura Humorului, autobazele Suceava, Fălticeni. Am notat următorul calcul : din 287 autovehicule reparate, 152 „au căzut" în termenul de garanție. Dar, iată o probă în plus la cele afirmate. Este vorba de o scrisoare de reproș adresată de sectorul de meteorologie și hidrologie Iași (din cadrul M.A.I.R.R.), ca beneficiar, către U.R.A. Suceava. Spicuim cîteva fragmente: ......Am scos din R.R. autocamionul 21 Ts. 1261,la data de 31.08.1971. La înapoiere, am constatat următoarele defecțiuni : toate piulițele care fixează agresatele pe șasiu — inclusiv roțile — slăbite ; instalația electrică total necorespunzătoare — scurtcircuitată ; maneta schimbătorului de viteză sare din viteza 4—5 , vaselină murdară la rulmenții punții din față și inexistentă la fuzeta din dreapta; sistemul de frînare — total necorespunzător; vopsirea mașinii — de mîntuială ; consum exagerat de benzină. La mașinile sosite din R.K., am efectuat noi remedieri ce depășesc, ca valoare, suma de 5.000 lei, în afară de prețul ferm achitat uzinei. Ne întrebăm : ce rost mai are serviciul ai cărui salariați primesc bani tocmai pentru a veghea la bunul mers al activității de reparații ? Unde este responsabilitatea acestora ?“... Ne-am adresat tovarășului tehnician Vasile Țigănescu, membru al serviciului C.T.C. al întreprinderii : — Din datele oferite de dv., am dedus că pe anul 1971, din totalul reparațiilor, un procent de 25 a fost însoțit de reclamații. Adică, din 4 mașini date la R.R., una a ieșit defectă. Situația nu este mai bună nici în lunile din acest an. Cum vă explicați deficiențele ? Consemnată la Uzina de reparații auto din Suceava — Păi, să vedeți. . . o bună parte din defecțiuni aparțin beneficiarilor. Exploatează vehiculele nerațional. — Oare beneficiarul are interesul să-și. . . dărîme mașinile ? Ce poate să facă el pentru ca defecțiunea să se ivească aît de repede după reparație?! Autocamionului 21 Sv. 145 îi drepideză cardanul după 3.600 km. O altă mașină apare cu frîna defectă după numai 250 km. . . — Țineți seama că o bună parte din mașinile „căzute" în termen de garanție are drept cauze viciile ascunse în materiale. — Nu sîntem de acord cu părerea dv.că ele sînt cauze inevitabile și că întreprinderea este disculpată. Viciile ascunse din materiale se pot depista cu „Ferofluxul". Or, la dv., acest aparat stă defect de luni de zile. Cu. . . coada ochiului nu se poate radiografia metalul ! —. . . (deci, tăcere — n.n.). Pornind de la cifrele consemnate, ne imaginăm cîți bani se cheltuie în plus cu remedierele, cu deplasările șoferilor delegați, cît timp productiv. Toate acestea ivindu-se numai pentru motivul că lucrările nu sunt făcute, de la bun început, cum trebuie. Dar, mai este un aspect important căruia trebuie să-i acordăm importanța cuvenită : implicațiile pe care le au asemenea defecțiuni asupra siguranței circulației. Aflăm că, în totalul accidentelor comise pe raza județului, o pondere însemnată (și cu urmări din cele mai grave) o dețin cele care au la bază defecțiunile tehnice. Or, trebuie reținut că aproape 200 din autocamioanele cu defecțiuni în termenul de garanție la U.R.A. vizează sistemele ce afectează siguranța circulației (111 la sistemul de frînare, 71 la sistemul de direcție etc.). Ne-am convins, chiar pe traseu, făcînd un sondaj în rîndul unor șoferi care făceau rodajul autovehiculelor ieșite din reparații. Bunăoară, Constantin Herghelegiu (W 1035 Sv.) arăta că, pe o distanță destul de scurtă, din cauza reglajului greșit, frînele au luat foc de 3 ori! Defecțiuni destul de grave acuzau și șoferii Victor Chiprianov și Ion Cuzeac. Pentru o mai precisă documentare în această problemă, am cerut girul unor specialiști. Respectiv, ne-am folosit de vizita pe care un grup de ingineri, ofițeri în cadrul inspectoratului general al miliției, au făcut-o la uzină, tocmai în acest scop. Concluziile sunt edificatoare. Ele au fost consemnate într-un referat de constatare pe care l-a semnat și inginerul răspunzător de C.T.C. pe unitate. Un dialog purtat în jurul autocamionului W 1024 Sv. s-ar putea transcrie cam așa : — E bună de pornit în cursă această mașină ? — Bună! Are tot ce-i trebuie. Și, la verificare, s-au reținut următoarele : joc la capul de bară, ștergătoarele de parbriz dereglate ; la fel, sistemul de iluminare și claxonul. La alt autovehicul, s-au găsit grave defecte la sistemul de frînare. Controlul unei mașini gata de predat la beneficiar a constatat foc la direcția din levierul de comandă, o parte din semnalizarea defectă, un VICTOR MICU Cpt. IOAN CIUCUR șeful serviciului circulației al I.M.J. Suceava (Continuare în pagina a IlI-a) MĂRȚIȘOR t t Anotimp al renașterii naturii, în care cîmpia și muntele și livada bat monedă nouă de argint și lumină, în care ochiul și inima se desfată văzînd mugurele prefăcut în floare, primăvara este coborîtoare din veșnică dorință de devenire. Imaginea ei o pricepem pe de-a-ntregul asemuind-o în minte cu chipul țării, pentru că, astfel, se simt curgerea șuvoaielor, tropotul ploii peste brazdlele-ntinse, prefacerea cea mare a semințelor, aprinsa bătaie a pulsului, dimineți deschizîndu-se deasupra orașelor și satelor, întreaga suflare știindu-se datoare să sădească flori și arbori și înalte zidiri, spre fericirea tuturora.__ Anotimp al renașterii treaptă, mereu aceeași și meși reu alta, primăvara se oglindește în noi, se împlinește pe măsura oamenilor care o cutreieră, statornicind începuturi de dăruire și puritate, de dragoste față de freamătul muncii. De chipul patriei o apropiem, pentru că este ca aceasta de înfloritoare și darnică, pentru că trăim de primăvară a țării în care energiile se adună în torente, urcînd în trunchiul ei viguros, într-o debordantă desfășurare de putere și de culoare. Simțim, de acum, cum se dezvelesc de zăpezi crestele, cum se descătușează Dunărea, cum respiră în zori Bărăganul, cum se trezesc a neastîmpăr pădurile Sucevei și se deschid către soare toate ferestrele. Cînd s-o fi născut, în tradiția milenară a românilor, gestul acesta firesc de a prinde în piept, prietenului și omului de rngă tine, o floare, un simbol, nu știm, dar semnificația sa nu poate fi alta decit „Bună vreme! A sosit, primăvara. Să ne avem ca frații și să lucrăm cu spor pentru bucuria tuturor !“. Omenesc și simplu, el însoțește zîmbetul, deschide sufletele și strecoară în inimi încredere, încredere în ei, în tot ce se înalță în cugetul lor curat, în gîndul că săvîrșesc fapte de laudă despre care se va vorbi peste vreme. Și iată-ne din nou în prag de anotimp tulburător, în prag de noi bătălii și izbînzi, fiecare dintre ele însemnînd o altă lumină în constelația cea mare a României socialiste. LAURENȚIU MATEI l CONSFĂTUIRE Comitetul orășenesc U.T.C. Vatra Dornei în colaborare cu direcțiunea liceului din localitate și unii factori de conducere din întreprinderi și instituții din oraș a organizat o consfătuire cu peste 250 tineri elevi seraliști pe tema „Pregătirea de cultură generală, factor important în creșterea contribuției tineretului la activitatea productivă". Participanții la discuții, printre care tovarășii Traian Asmarandei, secretarul comitetului orășenesc de partid, Gheorghe Eși, secretarul comitetului orășenesc U.T.C., Mitică Gîciu, directorul liceului din Vatra Dornei și numeroși seraliști, au scos în evidență faptul că, în condițiile actuale, creșterea gradului de calificare și, prin aceasta, sporirea contribuției la îndeplinirea tineretului sarcinilor încredințate fiecărei întreprinderi, se poate face numai printr-o bună pregătire de cultură generală pe care se grefează profesionale.cunoștințele / IN ACEST NUMĂR: I La UNITățIle de dESfaCere a legumelor și frUctelor: GESTIONARI CERTAȚI CU NORMELE COMERȚULUI f CIVILIZAT »CONTRAPUNCT ► INFORMEAZĂ CORESPONDENȚII ZIARULUI ______________________________________IN PAGINA 2 I „PLAIURI SUCEVENE" IN PAGINA 3I Aspect din sectorul de turnat lac al Fabricii de mobilă din Rădăuți Foto : D. VINTILA OAMENII HOTĂRĂSC SOARTA PRODUCȚIEI Plenara Comitetului comunal de partid Siminicea a dezbătut sarcinile ce revin organizațiilor de partid din comună pentru îndeplinirea cu succes a planului de activitate economică pe anul 1972. Cum era și firesc, în centrul dezbaterilor s-au situat problemele creșterii eficienței activității productive în cadrul cooperativei agricole de producție, în lumina documentelor adoptate la prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale. Pe această linie au fost puse în evidență o seamă de aspecte pozitive privind contribuția muncii politice și organizatorice a organizațiilor de partid la mobilizarea cooperatorilor la lucru, aplicarea unor forme noi de retribuție, mai stimulative, rezultatele dobîndite etc. Faptele ne îndreptățesc să spunem că, în anul trecut, cooperativa noastră agricolă a reușit să-și realizeze suprafețele pe culturi, la însămînțare; a existat mai multă preocupare pentru fertilizarea solului cu îngrășăminte chimice și naturale ; lucrările de întreținere a culturilor s-au făcut, în general, mai bine și la vreme, iar recoltarea produselor s-a efectuat într-un timp mai scurt. Toate acestea au condus la evitarea pierderilor, au contribuit la obținerea unor producții bune la cultura cartofului, a griului etc., ceea ce a permis realizarea valorii normei convenționale și creșterea veniturilor membrilor cooperatori. Totodată, spiritul critic al dezbaterilor, analiza profundă, realistă au înlesnit evidențierea unor aspecte negative care trebuie necondiționat înlăturate. Astfel, așa cum au relevat mai mulți participanți la dezbateri, între care amintim pe tovarășii Mihai Negriuc, Gheorghe Havriliuc, Constantin Paviliuc etc. se impune ca organul comunal de partid, birourile organizațiilor de bază, consiliul popular comunal să dea o atenție sporită cooperativei agricole, să-i acorde tot sprijinul în luarea unor măsuri menite să conducă la îndeplinirea sarcinilor economice, la folosirea mai eficientă a întregii baze materiale. Luările de cuvînt au subliniat și necesitatea ca, în viitor, să se insiste mai mult asupra calității lucrărilor efectuate de cooperatori, mecanizatori , să fie trași la răspundere acei din vina cărora nu se realizează producțiile stabilite. Unii vorbitori au reproșat răspunzători că puțin factorilor accent au pus pe amplasarea corespunzătoare a culturilor, că nu au luat măsuri pentru folosirea, cu mai mult curaj, a unor soiuri de înaltă productivitate, criticînd și faptul că în extinderea mecanizării unor lucrări, precum și în ceea ce privește intensificarea chimizării nu s-au înregistrat rezultate pe măsura posibilităților de care dispunem și a ajutorului multilateral ce ni-i acordă statul. A rezultat, din dezbaterile plenarei, că acolo unde coope VASILE DURA secretarul Comitetului comunal de partid Siminicea (Continuare în pagina a lll-a) VIAȚA DE PARTID Fertilizarea solului in fermele de stat Hotărîți să pună o temelie trainică recoltei anului 1972, lucrătorii din fermele trustului I.A.S. Suceava continuă, zilele acestea, într-un ritm susținut acțiunea de fertilizare a solului cu îngrășăminte organice și chimice. Pînă acum, așa după cum rezultă din datele centralizate la trust, au fost transportate 89.059 tone gunoi de grajd ce asigură fertilizarea unei suprafețe ce depășește 2.270 ha. cu cele mai mari cantități se înscriu colectivele fermelor Dumbrava (8.275 tone), Cămîrzani (7.090 tone), Verești , vegetală (5.920 tone), Verești-zootehnică (5.060 tone). Irt același timp, pe 2.311 ha., s-au împrăștiat 2.900 tone îngrășăminte chimice, substanță activă. Aceste măsuri, precum și starea tehnică bună în care se află întregul parc de tractoare și mașini agricole, reprezintă garanții că lucrătorii din sectorul de stat al agriculturii sucevene își vor îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin. . Printr-un ordin al Ministerului Sănătății au fost stabilite normele de igienă pentru personalul sanitar și pentru vizitatorii unităților sanitare in vederea prevenirii apariției unor infecții în unitățile spitalicești. Printre alte măsuri se menționează că încadrarea personalului in unitățile sanitare se va efectua numai după un examen medical minuțios. In legătură cu vizitele în unitățile sanitare se preconizează noi reglementări. Astfel, este interzis accesul vizitatorilor în unitățile, secțiile și serviciile cu profil de pediatrie, obstetrică, nou născuți, de boli infectocontagioase, venerice, în serviciile în care se utilizează izotopi radioactivi, precum și în serviciile de anesteziereanimare și terapie intensivă. In unitățile și serviciile TBC, se interzice accesul ca vizitatori copiilor sub 16 ani. Din acest an, hibridul simplu HL — 400, creat pe cimpurile Stațiunii experimentale agricole Lovrin, din județul Timiș, va ocupa cele mai mari suprafețe rezervate culturii porumbului în zonele agricole din vestul țării. Pe terenurile fermelor stațiunii din Lovrin, producția de porumb din noul hibrid, a depășit anul trecut 7.000 kg. boabe la hectar, iar în cooperativele agricole de producție și în întreprinderile agricole de stat, unde a fost cultivat pe mai bine de 45.000 hectare, sporul, față de vechiul hibrid raionat, a totalizat peste 35.000 tone porumb boabe. LUMEA • WASHINGTON — Luni noaptea, președintele S.U.A., Richard Nixon, și persoanele care i-au însoțit în vizita oficială întreprinsă în R. P. Chineză au sosit la Washington. • NEW YORK — Consiliul de Securitate a votat luni o rezoluție cerînd tuturor statelor să respecte sancțiunile economice adoptate de acest organism al O.N.U. împotriva Rhodesiei, și, în mod deosebit, să nu importe crom din această țară. S.U.A. și Marea Britanie s-au abținut de la vot. Proiectul de rezoluție a fost prezentat Consiliului de Securitate de Guineea, Somalia și Sudan. • HELSINKI — Stefan Staniszewski, director în Ministerul polonez al Afacerilor Externe, a avut convorbiri cu secretarul de stat al Ministerului de Externe finlandez, Richard Totterman, pe tema finlandeze relațiilor poloneși a pregătirilor conferinței general - europene privind securitatea și colaborarea — transmite agenția PAP. Reprezentantul polonez a fost primit de ministrul de externe al Finlandei, Kalevi Sorsa. • AMMAN — După cum anunță agenția France Presse, președintele Adunării Naționale a Iordaniei, Kamel Oureikate, a adresat secretarului general O.N.U, un mesaj în care deanunță intenția autorităților israeliene de a organiza alegeri municipale în teritoriile iordaniene ocupate de Israel. PRIN CULTIVAREA INULUI $1 CÎNEPEI RANDAMENTE SUPERIOARE LA HECTAR Inul și cînepa sunt considerate — pe baza practicii — ca plante cu un randament superior la hectar. Cu toate acestea, în anii din urmă, datorită defecțiunilor de ordin organizatoric existente în unele unități agricole, cît și datorităfaptului că, pe nedrept, ele erau considerate drept „cenușărese“ printre celelalte culturi, dîndu-li-se o atenție scăzută, producțiile au fost cu mult sub posibilități. La începutul anului trecut, în urma unui studiu inițiat de organe județene competente, au ieșit la iveală și adevăratele cauze care au dus la înregistrarea unor rezultate necorespunzătoare. Intre asemenea cauze se numără și amplasarea acestor culturi pe terenuri cu fertilitate mică și cu exces de umiditate, însămînțarea și recoltarea cu întârziere, predarea tulpinilor la întîmplare, fără a fi sortate în prealabil. Ținînd seama de toate aceste neajunsuri, s-a stabilit un program cuprinzător, special pentru culturile de vir, care, aplicat întocmai, să contribuie la realizarea unor importante sporuri de producție, asigurarea cantităților de fibre necesare procesului de producție al filaturii din Fălticeni. Dînd dovadă de responsabilitate și hotărîre, numeroase conduceri de unități de stat și cooperatiste au putut raporta, în toamna anului trecut, producții care au asigurat pe deplin, rentabilitatea culturii inului pentru fibre. Pentru edificare, prezentăm cîteva exemple : Și la cînepa pentru fuior — deși considerăm că mai sunt probleme care-și așteaptă rezolvarea — unele unități care au dovedit mai multă preocupare au realizat producții și venituri superioare. Astfel, Cooperativa agricolă de producție Verești și-a încheiat bilanțul la această cultură cu predarea a 7.260 kg. tulpini la hectar (cu un venit brut de 9.130 lei/ha), C.A.P. Roșcani a obținut 5.464 kg./ha., (cu un venit brut de 7.110 lei la hectar), iar C.A.P. Chiușeni a recoltat și predat 3.950 kg./ha. (cu un venit brut de 4.670 lei la hectar). Demn de remarcat este și efortul unor conduceri de unități care, cunoscînd că predarea cantităților de tulpini de cînepă înainte de 1 septembrie aduce venituri suplimentare, s-au străduit și au obținut, pe această cale, sporuri de preț substanțiale. Astfel, C.A.P. Roșcani a încasat pentru tulpinile de cînepă predate pînă la 1 septembrie suma de 13.600 lei, ceea ce reprezintă 8 la sută din valoarea totală a tulpinilor predate, iar cooperatorii din Chiuișeni au încasat 9.640 lei spor de preț ceea ce reprezintă 5 la sută din valoarea totală a tulpinilor predate. Un alt avantaj care a influențat sporirea randamentului ALEXANDRU BORDEIANU director al Topitoriei de in și cînepă Ițcani (Continuare în pagina a II-a) Unitatea Producția de tulpini kg./ha. Venitul brutlei/ha Ferma de stat Sinăuți Ferma de stat Mitoc Ferma de stat Dornești C.A.P. Rădăuți C.A.P. Drăgușeni C.A.P. Grămești C.A.P. Negostina 7.200 5.320 5.240 4.986 4.649 4.904 4.057 8.811 6.660 6.500 5.220 4.922 5.283 4.656 * V