Zori Noi, martie 1972 (Anul 25, nr. 7525-7551)

1972-03-01 / nr. 7525

Ä IJB L I <S í E C A i CENTRALĂ ONIVr . .IN'ARAÍ »M. EMINESCU'' IAȘI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNTIȚI­VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7525 miercuri 1 martie 1972 4 pagini 30 bani I /U ­ E BUNA DE PORNIT ÎN CURSĂ ACEASTĂ MAȘINĂ? - BUNĂ ! ARE TOT CE-I TREBUIE Și verificarea a demonstrat­­ că... are defecțiuni! — Autocamionul 21 Sv. 1242 (Autobaza Suceava) a fost gă­sit, la controlul tehnic al or­ganelor miliției, în stare de imposibilă folosință (sistemul de frînare defect, instalația electrică incompletă și neizo­lată, deci prezentînd pericol de incendiu). Ieșise din repa­rații capitale de la Uzina de reparații auto din Suceava, la data de 3 ianuarie 1972. Con­trolul a fost efectuat la data de 7 ianuarie a.c. într-o sta­re nu departe de calificati­vul. . . epavă se afla și auto­vehiculul 21 Sv. 2662. De la reparație, efectuată în ace­eași uzină, trecuseră 18 zile. Prin profilul său și prin nu­mărul mare de mașini pe ca­re le are în exploatare, auto­baza respectivă colaborează în permanență cu susnumita unitate industrială. Ne-am a­­dresat unor salariați răspun­zători de starea tehnică a ma­șinilor. Răspunsurile tuturor s-au concentrat spre aceeași idee : numărul autovehiculelor care vin cu defecțiuni sau se depistează la puțin timp după R.K. este foarte mare. Pentru a verifica concluzia, ne-am a­­dresat și următorilor benefi­ciari : S.U.T. Suceava, TMTF Gura Humorului, autobazele Suceava, Fălticeni. Am notat următorul calcul : din 287 au­tovehicule reparate, 152 „au căzut" în termenul de garan­ție. Dar, iată o probă în plus la cele afirmate. Este vorba de o scrisoare de reproș adresată de sectorul de meteorologie și hidrologie Iași (din cadrul M.A.I.R.R.), ca beneficiar, către U.R.A. Suceava. Spicuim cîteva fragmente: ......Am scos din R.R. autocamionul 21 Ts. 1261,la data de 31.08.1971. La înapoiere, am constatat urmă­toarele defecțiuni : toate piu­lițele care fixează agresatele pe șasiu — inclusiv roțile — slăbite ; instalația electrică to­tal necorespunzătoare — scurt­circuitată ; maneta schimbăto­rului de viteză sare din vite­za 4—5 , vaselină murdară la rulmenții punții din față și inexistentă la fuzeta din dreapta; sistemul de frînare — total necorespunzător; vop­sirea mașinii — de mîntuia­­lă ; consum exagerat de ben­zină. La mașinile sosite din R.K., am efectuat noi reme­dieri ce depășesc, ca valoare, suma de 5.000 lei, în afară de prețul ferm achitat uzinei. Ne întrebăm : ce rost mai are ser­viciul ai cărui salariați pri­mesc bani tocmai pentru a ve­ghea la bunul mers al activi­tății de reparații ? Unde este responsabilitatea acestora ?“... Ne-am adresat tovarășului tehnician Vasile Țigănescu, membru al serviciului C.T.C. al întreprinderii : — Din datele oferite de dv., am dedus că pe anul 1971, din totalul reparațiilor, un procent de 25 a fost însoțit de recla­mații. Adică, din 4 mașini da­te la R.R., una a ieșit defectă. Situația nu este mai bună nici în lunile din acest an. Cum vă explicați deficiențele ? Consemnată la Uzina de reparații auto din Suceava — Păi, să vedeți. . . o bu­nă parte din defecțiuni apar­­țin beneficiarilor. Exploatează vehiculele nerațional. — Oare beneficiarul are in­teresul să-și. . . dărîme mași­nile ? Ce poate să facă el pen­tru ca defecțiunea să se iveas­că a­ît de repede după repa­rație?! Autocamionului 21 Sv. 145 îi drepide­ză cardanul du­pă 3.600 km. O altă mașină a­­pa­re cu frîna defectă după nu­mai 250 km. . . — Țineți seama că o bună parte din mașinile „căzute" în termen de garanție are drept cauze viciile ascunse în mate­riale. — Nu sîntem de acord cu părerea dv.­că ele sînt cauze inevitabile și că întreprinde­rea este disculpată. Viciile as­cunse din materiale se pot de­pista cu „Ferofluxul". Or, la dv., acest aparat stă defect de luni de zile. Cu. . . coada o­­chiului nu se poate radiogra­fia metalul ! —. . . (deci, tăcere — n.n.). Pornind de la cifrele con­semnate, ne imaginăm cîți bani se cheltuie în plus cu re­­medierele, cu deplasările șofe­rilor delegați, cît timp pro­ductiv. Toate acestea ivindu-se numai pentru motivul că lu­crările nu sunt făcute, de la bun început, cum trebuie. Dar, mai este un aspect important căruia trebuie să-i acordăm importanța cuvenită : implica­țiile pe care le au asemenea defecțiuni asupra siguranței circulației. Aflăm că, în to­talul accidentelor comise pe raza județului, o pondere în­semnată (și cu urmări din cele mai grave) o dețin cele care au la bază defecțiunile tehni­ce. Or, trebuie reținut că a­­proape 200 din autocamioane­le cu defecțiuni în termenul de garanție la U.R.A. vizează sistemele ce afectează siguran­ța circulației (111 la sistemul de frînare, 71 la sistemul de direcție etc.). Ne-am convins, chiar pe traseu, făcînd un sondaj în rîndul unor șoferi care făceau rodajul autovehi­culelor ieșite din reparații. Bunăoară, Constantin Herghe­legiu (W 1035 Sv.) arăta că, pe o distanță destul de scurtă, din cauza reglajului greșit, frî­­nele au luat foc de 3 ori! De­fecțiuni destul de grave acu­zau și șoferii Victor Chipria­­nov și Ion Cuzeac. Pentru o mai precisă docu­mentare în această problemă, am cerut girul unor specia­liști. Respectiv, ne-am folosit de vizita pe care un grup de ingineri,­ ofițeri în cadrul in­spectoratului general al mi­liției, au făcut-o la uzină, toc­mai în acest scop. Concluziile sunt edificatoare. Ele au fost consemnate într-un referat de constatare pe care l-a semnat și inginerul răspunzător de C.T.C. pe unitate. Un dialog purtat în jurul autocamionu­lui W 1024 Sv. s-ar putea transcrie cam așa : — E bună de pornit în cursă această mașină ? — Bună! Are tot ce-i tre­buie. Și, la verificare, s-au reținut următoarele : joc la capul de bară, ștergătoarele de parbriz dereglate ; la fel, sistemul de iluminare și claxonul. La alt autovehicul, s-au găsit grave defecte la sistemul de frîna­re. Controlul unei mașini gata de predat la beneficiar a con­statat foc la direcția din levie­rul de comandă, o parte din semnalizare­a defectă, un VICTOR MICU Cpt. IOAN CIUCUR șeful serviciului circulației al I.M.J. Suceava (Continuare în pagina a IlI-a) MĂRȚIȘOR t t Anotimp al renașterii na­turii, în care cîmpia și mun­tele și livada bat monedă nouă de argint și lumină, în care ochiul și inima se des­fată văzînd mugurele prefă­cut în floare, primăvara este coborîtoare din veșnică do­rință de devenire. Imaginea ei o pricepem pe de-a-ntregul asemuind-o în minte cu chipul țării, pentru că, astfel, se simt curgerea șuvoaielor, tropotul ploii pes­te brazdlele-ntinse, prefacerea cea mare a semințelor, aprin­sa bătaie a pulsului, dimi­neți deschizîndu-se deasupra orașelor și satelor, întreaga suflare știindu-se datoare să sădească flori și arbori și înalte zidiri, spre fericirea­­ tuturora.__ Anotimp al renașterii treaptă, mereu aceeași și me­și reu alta, primăvara se oglin­dește în noi, se împlinește pe măsura oamenilor care o cu­treieră, statornicind începuturi de dăruire și puritate, de dra­goste față de freamătul mun­cii. De chipul patriei o apro­piem, pentru că este ca a­­ceasta de înfloritoare și darnică, pentru că trăim de primăvară a țării în care e­­­­nergiile se adună în torente, urcînd în trunchiul ei vi­guros, într-o debordantă des­fășurare de putere și de cu­loare. Simțim, de acum, cum se dezvelesc de zăpezi cres­tele, cum se descătușează Du­nărea, cum respiră în zori Bărăganul, cum se trezesc a neastîmpăr pădurile Sucevei și se deschid către soare toa­te ferestrele. Cînd s-o fi născut, în tra­diția milenară a românilor, gestul acesta firesc de a prin­de în piept, prietenului și omu­lui de rngă tine, o floare, un simbol, nu știm, dar sem­nificația sa nu poate fi alta decit „Bună vreme! A sosit, primăvara. Să ne avem ca frații și să lucrăm cu spor pentru bucuria tuturor !“. O­­menesc și simplu, el însoțeș­te zîmbetul, deschide sufle­tele și strecoară în inimi în­credere, încredere în ei, în tot ce se înalță în cugetul lor curat, în gîndul că săvîrșesc fapte de laudă despre care se va vorbi peste vreme. Și iată-ne din nou în prag de anotimp tulburător, în prag de noi bătălii și izbînzi, fiecare dintre ele însemnînd o altă lumină în constelația cea mare a României socia­liste. LAURENȚIU MATEI l CONSFĂTUIRE Comitetul orășenesc U.T.C. Vatra Dornei în colaborare cu direcțiunea liceului din localitate și unii factori de conduce­re din întreprinderi și instituții din oraș a or­ganizat o consfătuire cu peste 250 tineri elevi seraliști pe tema „Pre­gătirea de cultură gene­rală, factor important în creșterea contribuției ti­neretului la activitatea productivă". Participanții la discu­ții, printre care tovarășii Traian Asmarandei, se­cretarul comitetului o­­rășenesc de partid, Gheorghe Eși, secretarul comitetului orășenesc U.T.C., Mitică Gîciu, di­rectorul liceului din Va­tra Dornei și numeroși seraliști, au scos în evi­dență faptul că, în con­dițiile actuale, creșterea gradului de calificare și, prin aceasta, sporirea contribuției la îndeplinirea tineretului sarcini­lor încredințate fiecărei întreprinderi, se poate face numai printr-o bună pregătire de cultu­ră generală pe care se­ grefează profesionale.cunoștințele / IN ACEST NUMĂR: I La UNITățIle de dESfaCere a le­gumelor și frUctelor: GESTIONARI CERTAȚI CU NORMELE COMERȚULUI f CIVILIZAT »CONTRAPUNCT ► INFORMEAZĂ CORESPONDENȚII ZIARULUI ______________________________________IN PAGINA 2 I „PLAIURI SUCEVENE" IN PAGINA 3I Aspect din sectorul de turnat lac al Fabricii de mobilă din Rădăuți Foto : D. VINTILA OAMENII HOTĂRĂSC SOARTA PRODUCȚIEI Plenara Comitetului comu­nal de partid Siminicea a dez­bătut sarcinile ce revin organi­zațiilor de partid din comună pentru îndeplinirea cu succes a planului de activitate econo­mică pe anul 1972. Cum era și firesc, în centrul dezbateri­lor s-au situat problemele creș­terii eficienței activității pro­ductive în cadrul cooperativei agricole de producție, în lu­mina documentelor adoptate la prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de par­tid și a președinților consilii­lor populare comunale. Pe a­­ceastă linie au fost puse în evidență o seamă de aspecte pozitive privind contribuția muncii politice și organizatori­ce a organizațiilor de partid la mobilizarea cooperatorilor la lucru, aplicarea unor for­me noi de retribuție, mai sti­mulative, rezultatele dobîndi­­te etc. Faptele ne îndreptățesc să spunem că, în anul trecut, co­operativa noastră agricolă a reușit să-și realizeze suprafe­țele pe culturi, la însămînțare; a existat mai multă preocu­pare pentru fertilizarea solului cu îngrășăminte chimice și na­turale ; lucrările de întreține­re a culturilor s-au făcut, în general, mai bine și la vreme, iar recoltarea produselor s-a efectuat într-un timp mai scurt. Toate acestea au condus la evitarea pierderilor, au con­tribuit la obținerea unor pro­ducții bune la cultura cartofu­lui, a griului etc., ceea ce a permis realizarea valorii nor­mei convenționale și crește­rea veniturilor membrilor co­operatori. Totodată, spiritul critic al dezbaterilor, analiza profundă, realistă au înlesnit evidenție­rea unor aspecte negative care trebuie necondiționat înlătu­rate. Astfel, așa cum au rele­vat mai mulți participanți la dezbateri, între care amintim pe tovarășii Mihai Negriuc, Gheorghe Havriliuc, Constan­tin Paviliuc etc. se impune ca organul comunal de partid, bi­rourile organizațiilor de bază, consiliul popular comunal să dea o atenție sporită coopera­tivei agricole, să-i acorde tot sprijinul în luarea unor mă­suri menite să conducă la în­deplinirea sarcinilor economi­ce, la folosirea mai eficientă a întregii baze materiale. Luările de cuvînt au subli­niat și necesitatea ca, în viitor, să se insiste mai mult asupra calității lucrărilor efectuate de cooperatori, mecanizatori , să fie trași la răspundere acei din vina cărora nu se realizează producțiile stabilite. Unii vor­bitori au reproșat răspunzători că puțin factorilor accent au pus pe amplasarea cores­punzătoare a culturilor, că nu au luat măsuri pentru folosi­rea, cu mai mult curaj, a unor soiuri de înaltă productivita­te, criticînd și faptul că în ex­tinderea mecanizării unor lu­crări, precum și în ceea ce pri­vește intensificarea chimizării nu s-au înregistrat rezultate pe măsura posibilităților de care dispunem și a ajutorului multilateral ce ni-i acordă sta­tul. A rezultat, din dezbaterile plenarei, că acolo unde coope­ VASILE DURA secretarul Comitetului comu­nal de partid Siminicea (Continuare în pagina a lll-a) VIAȚA DE PARTID Fertilizarea solului in fermele de stat Hotărîți să pună o temelie trainică recoltei anului 1972, lucrătorii din fermele trus­tului I.A.S. Suceava conti­nuă, zilele acestea, într-un ritm susținut acțiunea de fertilizare a solului cu în­grășăminte organice și chi­mice. Pînă acum, așa după cum rezultă din datele cen­tralizate la trust, au fost transportate 89.059 tone gu­noi de grajd ce asigură fer­tilizarea unei suprafețe ce depășește 2.270 ha. cu cele mai mari cantități se înscriu colectivele fermelor Dum­brava (8.275 tone), Cămîrzani (7.090 tone), Verești , vege­tală (5.920 tone), Verești-zoo­­tehnică (5.060 tone). Irt același timp, pe 2.311 ha., s-au împrăștiat 2.900 tone îngrășăminte chimice, substanță activă. Aceste măsuri, precum și starea tehnică bună în care se află întregul parc de trac­toare și mașini agricole­, re­prezintă garanții că lucrăto­rii din sectorul de stat al a­­griculturii sucevene își vor îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin. . Printr-un ordin al Mi­nisterului Sănătății au fost stabilite normele de igienă pentru personalul sanitar și pentru vizitatorii unităților sanitare in vederea preve­nirii apariției unor infecții în unitățile spitalicești. Printre alte măsuri se menționează că încadrarea personalului in unitățile sanitare se va efectua nu­mai după un examen medi­cal minuțios. In legătură cu vizitele în unitățile sanitare se preco­nizează noi reglementări. Astfel, este interzis accesul vizitatorilor în unitățile, secțiile și serviciile cu pro­fil de pediatrie, obstetrică, nou născuți, de boli infecto­contagioase, venerice, în ser­viciile în care se utilizează izotopi radioactivi, precum și în serviciile de anestezie­­reanimare și terapie inten­sivă. In unitățile și servi­ciile TBC, se interzice acce­sul ca vizitatori copiilor sub 16 ani.­­ Din acest an, hibridul simplu HL — 400, creat pe cimpurile Stațiunii experi­mentale agricole Lovrin, din județul Timiș, va ocupa cele mai mari suprafețe rezer­vate culturii porumbului în zonele agricole din vestul țării. Pe terenurile fermelor stațiunii din Lovrin, pro­ducția de porumb din noul hibrid, a depășit anul trecut 7.000 kg. boabe la hectar, iar în cooperativele agrico­le de producție și în între­prinderile agricole de stat, unde a fost cultivat pe mai bine de 45.000 hectare, spo­rul, față de vechiul hibrid raionat, a totalizat peste 35.000 tone porumb boabe. LUMEA • WASHINGTON — Luni noaptea, președintele S.U.A., Richard Nixon, și persoane­le care i-au însoțit în vizi­ta oficială întreprinsă în R. P. Chineză au sosit la Washington. • NEW YORK — Consiliul de Securitate a votat luni o rezoluție cerînd tuturor sta­telor să respecte sancțiunile economice adoptate de acest organism al O.N.U. împotri­va Rhodesiei, și, în mod deo­sebit, să nu importe crom din această țară. S.U.A. și Marea Britanie s-au abținut de la vot. Proiectul de rezoluție a fost prezentat Consiliului de Securitate de Guineea, So­malia și Sudan. • HELSINKI — Stefan Staniszewski, director în Mi­nisterul polonez al Afaceri­lor Externe, a avut convor­biri cu secretarul de stat al Ministerului de Externe fin­landez, Richard Totterman, pe tema finlandeze relațiilor polone­­și a pregătirilor conferinței general - euro­pene privind securitatea și colaborarea — transmite a­­genția PAP. Reprezentantul polonez a fost primit de ministrul de externe al Finlandei, Kale­­vi Sorsa. • AMMAN — După cum anunță agenția France Presse, președintele Adună­rii Naționale a Iordaniei, Kamel Oureikate, a adresat secretarului general O.N.U, un mesaj în care de­a­­nunță intenția autorităților israeliene de a organiza ale­geri municipale în teritorii­le iordaniene ocupate de Is­rael. PRIN CULTIVAREA INULUI $1 CÎNEPEI RANDAMENTE SUPERIOARE LA HECTAR Inul și cînepa sunt conside­rate — pe baza practicii — ca plante cu un randament su­perior la hectar. Cu toate aces­tea, în anii din urmă, datorită defecțiunilor de ordin organi­zatoric existente în unele uni­tăți agricole, cît și datorită­­faptului că, pe nedrept, ele erau considerate drept „cenu­­șărese“ printre celelalte cul­turi, dîndu-li-se o atenție scă­zută, producțiile au fost cu mult sub posibilități. La începutul anului trecut, în urma unui studiu inițiat de organe județene competente, au ieșit la iveală și adevăra­tele cauze care au dus la în­registrarea unor rezultate ne­corespunzătoare. Intre aseme­nea cauze se numără și ampla­sarea acestor culturi pe tere­nuri cu fertilitate mică și cu exces de umiditate, însămîn­­țarea și recoltarea cu întârzie­re, predarea tulpinilor la în­­tîmplare, fără a fi sortate în prealabil. Ținînd seama de toate aces­te neajunsuri, s-a stabilit un program cuprinzător, special pentru culturile de vir, care, aplicat întocmai, să contribuie la realizarea unor importante sporuri de producție, asigura­rea cantităților de fibre ne­cesare procesului de producție al filaturii din Fălticeni. Dînd dovadă de responsabi­litate și hotărîre, numeroase conduceri de unități de stat și cooperatiste au putut raporta, în toamna anului trecut­, pro­ducții care au­ asigurat pe de­plin, rentabilitatea culturii inu­lui pentru fibre. Pentru edifi­care, prezentăm cîteva exem­ple : Și la cînepa pentru fuior — deși considerăm că mai sunt probleme care-și așteaptă re­zolvarea — unele unități care au dovedit mai multă preocu­pare au realizat producții și venituri­ superioare. Astfel, Co­operativa agricolă de producție Verești și-a încheiat bilanțul la această cultură cu predarea a 7.260 kg. tulpini la hectar (cu un venit brut de 9.130 lei/ha), C.A.P. Roșcani a obținut 5.464 kg./ha., (cu un venit brut de 7.110 lei la hectar), iar C.A.P. Chiu­șeni a recoltat și predat 3.950 kg./ha. (cu un venit brut de 4.670 lei la hectar). Demn de remarcat este și e­­fortul unor conduceri de uni­tăți care, cunoscînd că preda­rea cantităților de tulpini de cînepă înainte de 1 septem­brie aduce venituri suplimen­tare, s-au străduit și au obți­­nut, pe această cale, sporuri de preț substanțiale. Astfel, C.A.P. Roșcani a încasat pen­tru tulpinile de cînepă preda­te pînă la 1 septembrie suma de 13.600 lei, ceea ce reprezin­tă 8 la sută din valoarea tota­lă a tulpinilor predate, iar coo­peratorii din Chiuișeni au în­casat 9.640 lei spor de preț ceea ce reprezintă 5 la sută din­ valoarea totală a tulpinilor predate. Un alt avantaj care a influ­­ențat sporirea randamentului ALEXANDRU BORDEIANU director al Topitoriei de in și cînepă Ițcani (Continuare în pagina a II-a) Unitatea Producția de tulpini kg./ha. Venitul brut­lei/ha Ferma de stat Sinăuți Ferma de stat Mitoc Ferma de stat Dornești C.A.P. Rădăuți C.A.P. Drăgușeni C.A.P. Grămești C.A.P. Negostina 7.200 5.320­­ 5.240 4.986 4.649 4.904 4.057 8.811 6.660 6.500 5.220 4.922 5.283 4.656 * V

Next