Zori Noi, aprilie 1972 (Anul 25, nr. 7552-7577)
1972-04-01 / nr. 7552
4 J / h \ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITIVA I ______Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean_______ ANUL XXVI nr. 7552-^^ sîmbătă 1 aprilie 1972 j 4 pagini 30 bani Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Republica Democratică Sudan CONVORBIRI OFICIALE Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescuf,ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad - interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al - Găsim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al - Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Dama-Vineri după - amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour,zin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înțelegeri privind cooperarea economică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul în curs. După un popas la Damazin, tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder Intîlnirea tovarășului Ion Păan cu ministrul economiei Sudanului s Adevărate metafore policrome La Fălticeni se produc covoare de tip oriental. Peste 180 de lucrătoare, multe dintre ele preluând de la bunicele și mamele lor arta migăloasă a țesutului la gherghef, realizează aici adevărate metafore policrome. Anual, în atelierele unității se produc circa 350 de covoare, de dimensiuni și modele diverse, apreciate nu numai în țară, dar și în Austria, Franța, R.F. a Germaniei, Elveția. Tipărituri pentru tineret Comitetul județean al U.T.C. a editat, în ultimul timp, mai multe tipărituri prin care a venit în sprijinul muncii de educație comunistă a tineretului : pliante, broșuri, programe, foi volante, culegeri de cîntece și poezii. Dintre acestea rețin atenția, în mod deosebit, culegerea de cîntece pentru tineret „Te cîntăm, tinerețe", care cuprinde versurile a 50 de cîntece închinate patriei și partidului și foaia volantă „Profil contemporan", cuprinzînd aspecte cotidiene ale activității tineretului din industrie, școli, agricultură, portrete de uteciști ce s-au afirmat prin măiestrie profesională și puritate morală, inovatori, obiective îndeplinite și în curs de realizare. Pe teme de circulație In sala Căminului cultural din comuna Vicovu de Sus, în prezența a peste 500 de elevi, s-a desfășurat un concurs privind cunoașterea regulilor de circulație, intitulat „Roșu, galben, verde". După o pasionantă întrecere, au fost desemnați cîștigători elevii Buruian Dumitru (clasa a V-a A), Chirilă Gheorghe (clasa a VlI-a A), Bahnean Dumitru (clasa a IV-a A). Participanții au vizionat apoi un film documentar despre organizarea patrulelor de circulație. i IN ACEST NUMĂR: • DIALOG • MEDICALE • CONTRAPUNCT IN PAGINA 2 ? I Colocviu cu tinerețea I Memento (Pentru timpul dvs. liber) IN PAGINA 3 I Fără a fi înlăturat toate impedimentele, mai cu seamă acele de ordin organizatoric, fără a fi fost scutiți, în anumite perioade, de „emoții", create de sosirea cu întîrziere a materiei prime, colectivul Fabricii de tricotaje brut" din „Zim- Suceava încheie primul tiu al trimesanului îndeplinindu-și planul la indicatorii principali. La producția globală și marfă, precum și la export, anumite se obțin depășiri. Se realizează, de asemenea, productivitatea muncii. Există, așadar, create principalele condiții pentru pregătirea producției celui de-al doilea trimestru. Fără îndoială, activitatea din primele trei luni, cu rezultatele în general bune care se întrevăd, dar și cudențele insuficare s-au manifestat, au permis să se desprindă anumite învățăminte, să se stabilească măsuri în vederea desfășurării în condiții cât mai bune a producției în perioadele următoare. Ce acțiuni s-au desprins în acest sens ? Am adresat întrebarea tovarășului ing. Zamfir Dimitriu, directorul fabricii 1 — Contractele pentru această perioadă sunt perfectate încă din luna decembrie a anului trecut. Noi depunem eforturi pentru a satisface, concomitent cu onorarea acestora, noile comenzi pe care le primim, îndeosebi de la beneficiarii externi. Rămîne nerezolvată, și pentru acest interval, aprovizionarea cu unele cantități de materii prime. In primul trimestru ne-am înscris, la un moment dat, din această cauză, cu o însemnată restanță, pe care cu greu am putut-o recupera. Acționăm, încă de pe acum, pentru a preveni repetarea situației. Cadre din conducerea fabricii au plecat la centrală, pentru a prezenta situația și a insista pentru a ni se acorda repartițiile la nivelul planului. — Să sperăm că problema își va găsi soluționare optimă. Referindu-ne însă la activitatea din fabrică, la problemele a căror soluționare ține direct de dv., ce măsuri ați întreprins pentru înlături m m mmmm m mmmarea unor deficiențe ? — Existau, în anumite puncte ale procesului locuri tehnologice înguste, unde se producea o anumită frînare a producției. Un asemenea loc îngust s-a ivit la atelierul albitorie, din cadrul secției finisaj. Din această cauză, în atelierele următoare, la croit și la confecții, unde lucrează un număr mare muncitoare, de serveau goluri în producție. Am analizat aspectul în comitetul oamenilor muncii, stabilind ca, prin redistribuirea personalului din ■ fabrică, să înființăm, la albitorie, schimbul al treilea. Utilizăm, în acest fel, mai deplin, capacitățile de producție din NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ Suceava, la început de trimestru Aprovizionarea cu materie primă, folosirea eficientă a forței de muncă -probleme care solicită, în continuare, intervenții competente COOPERAȚIA MESTESUGAREASCA IN FATA CERINȚELOR $1 grfIGENTELOR POPULAȚIEI 1. O I SCri * ? \ \ i « Zilnic, numeroși oameni ai muncii apelează la serviciile cooperației meșteșugărești, ceea ce impune perfecționarea continuă a activității de producție și deservire din cadrul secțiilor și atelierelor de specialitate ale acesteia, existente în toate localitățile urbane din județul nostru și chiar în unele din mediul sătesc. Avînd în vedere rolul sarcinile tot mai mari și comiplexe ce revin cooperației meșteșugărești, ne-am adresat tovarășului Samuel Kriegsman, președintele U.J.C.M. Suceava : — De pe ce platformă porniți pentru a răspunde exigențelor sporite care stau în fața cooperației meșteșugărești în etapa următoare ? — Fără îndoială, de pe cea a succeselor obținute pînă în prezent, care constituie factori mobilizatori pentru oamenii muncii care își desfășoară activitatea în secțiile și atelierele de deservire a populației sau de mică serie. Concludente sunt sprijinul permanent primit din partea organelor locale de partid și de stat, măsurile adoptate de consiliul uniunii și conducerile de cooperative, care au dus la mobilizarea membrilor cooperatori, la dinamizarea eforturilor, munca depusă la nivelul tuturor verigilor. Toate acestea au avut o contribuție hotărîtoare la dezvoltarea sectorului nostru, la obținerea unor rezultate superioare. Cooperația meșteșugărească din județul Suceava s-a consolidat atît din punctul de vedere organizatoric, cît și economic. Astfel, la 1 aprilie 1972, uniunea noastră este alcătuită din 12 cooperative, ce însumează 446 unități și activități, în care lucrează aproape 4.300 cooperatori. Rezultatele obținute la majoritatea indicatorilor de plan confirmă că baza tehnicomaterială s-a dezvoltat necontenit. In acest sens, amintim că la indicatorii valoarea producției marfă și prestările de servicii s-a înregistrat, în perioada 1969 — 1971, un ritm mediu anual de creștere de 34 la sută. Un asemenea ritm a permis ca sporul de producție ce s-a realizat în 1971, comparativ cu anul 1968, să depășească valoarea producției din 1969. Un alt indicator de plan, livrări de mărfuri către fondul pieței, a înregistrat, de la ultima conferință a uniunii noastre (mai 1969) și pînă în prezent, o creștere de peste 2,5 ori, depășirea obținută fiind egală cu volumul total al livrărilor din anii 1968 și 1969. Ritmuri similare s-au înregistrat și la ceilalți indicatori, care, în ansamblu, au constituit premisa dezvoltării, în continuare, și în condiții superioare, a întregii noastre activități, pentru a răspunde exigențelor sporite ale populației, beneficiarilor interni și externi. — Ce preconizați pentru diversificarea producției și îmbunătățirea calității de servirii ? Interviu consemnat de DUMITRU MIRON (Continuare în pagina a II-a) La banda de montaj etajere a Fabricii de mobilă din Rădăuți Foto : I. MĂNDRESCU Utilizarea deplină a tractoarelor și mașinilor, precum și a forței de muncă, imprimarea și menținerea unui ritm accelerat lucrărilor agricole, în condiții de ireproșabilă calitate, presupun, în primul rînd, o temeinică planificare și organizare a muncii, fixarea unor responsabilități concrete pe fiecare factor de răspundere din S.M.A. și secții, de la specialiștii din conducerea unității pînă la mecanizatori. Raidul - anchetă efectuat în raza consiliului intercooperatist Comănești, în ziua de 30 martie a.c., ne-a oferit argumente în susținerea afirmațiilor de mai sus, dar și unele imperfecțiuni în organizarea muncii. Prezenți la lucru în cîmp, mecanizatorii din Comănești, Cajvana, Botoșana, Todirești, Costîna, încă din primele ore ale zilei, s-au angajat cu hărnicie în muncă, executînd lucrări de bună calitate. Deși începută de numai cîteva zile, însămînțarea culturilor din epoca Ia și fost realizată pe 170 ha. la Costîna, pe 70 ha. la Todirești, pe 50 ha. la Comănești, luînd un bun avans și fertilizarea solului, pregătirea patului germinativ, întreținerea semănăturilor de toamnă etc. Faptul că-n majoritatea secțiilor tractoarele din dotare lucrau în cîmp, că erau asigurate cu carburanți și lubrifianți, că se acționa în schimb prelungit și în general de bună calitate dă impresia că totul merge bine. O privire mai atentă însă descoperă și unele minusuri. Incă din primele zile, ca o consecință a calității reparațiilor, au apărut defecțiuni la un număr de 7 tractoare (cîte unul la Comănești, Cajvana și Boto șana și cîte două la Todirești și Costîna). Trei dintre acestea, de mai multe zile, sînt imobilizate în atelierul S.M.A. Ilișești. Specialiștii și conducerea S.M.A. Todirești sunt în măsură să calculeze ce pierderi înregistrează prin staționarea acestor tractoare, dar, în același timp, să-și amintească și ce prejudicii aduc cooperativelor agricole prin întârzierea executării unor lucrări din campanie. Se pare însă că asemenea probleme nu fac obiectul preocupărilor conducerii S.M.A., situație confirmată de fapte. Așa, de exemplu, la unele secții lipsesc bateriile de acumulatori: „încă din toamna trecută am predat cinci baterii pentru a fi încărcate la S.M.A. Ilișești, dar nu le-am primit nici acum. Aceasta ne provoacă suficiente greutăți dimineața la pornire și chiar în timpul lucrărilor" — ne relatează Gheorghe Rumega, șeful secției de la Botoșana. Același lucru ni l-au spus și Gheorghe Gurău și Victor Cocîrlă, șefi de secții la Cajvana și Costîna. Defecțiuni în pregătirea corespunzătoare a inventarului în vederea companiei agricole s-au semnalat la mai toate secțiile de mecanizare. La Cașvana încă nu s-a făcut proba cu boabe asemănătorii SPC 6, mașină căreia îi lipseau anvelopele, cablul și alte accesorii. La Costîna, pe nici o mașină de plantat cartofi nu au fost montate dispozitivele pentru (Continuare în pagina a IlI-a) IN AGRICULTURĂ»IN AGRICULTURĂ LA STAȚIUNILE DE MECANIZARE A AGRICULTURII IN minOROMZARII MCHCII LIPSESC CHELE ------VERIGI------ Sortatul cartofilor pentru sâmînță, lucrare de mare actualitate, se bucură de atenția cuvenită la C.A.P. Stroești PETRU SIMINICEANU 1