Zori Noi, mai 1972 (Anul 25, nr. 7578-7602)

1972-05-03 / nr. 7578

' M AGRICULTURĂ «ÎN AGRICULTURĂ FIECARE CUPA BUNA DE LUCRU -FOLOSITA D N N­ ­ jij| în centrul preocupărilor — semănatul porumbului 9 Con­tinuă plantatul cartofilor # A început erbicidarea și întreținerea culturilor # Maximă mobilizare de forțe pentru recuperarea ră­­mînerilor în urmă ! După perioada de ploi din a doua jumătate a lunii aprilie, care a întrerupt desfășurarea lucrărilor agricole, timpul a de­venit din nou prielnic reluării activității în cîmp. Hotărîți să recupereze rămînerile în urmă, cauzate de vremea nefavorabi­lă, lucrătorii ogoarelor suceve­ne, mobilizați și îndrumați de organele și organizațiile de partid, de specialiști, au trecut cu toate forțele la înfăptui­rea programului de acțiune întocmit în acest sens. întreaga atenție este concentrată spre buna organizare a muncii, în așa fel ca fiecare brigadă, echi­pă și formațiune de lucru să știe precis ce are de făcut pen­tru a se folosi cu maximă efi­ciență utilajele și brațele de muncă pe toată durata zilei lumină. In numeroase coope­rative agricole și ferme de stat, chiar dacă starea terenului nu permite peste tot intrarea agre­gatelor, specialiștii au dirijat forțele și mijloacele existente pe tarlalele în pantă, cu expo­ziție sudică, unde solul s-a zvîntat mai repede. Aceasta a făcut ca, în ultimele zile, munca pe ogoare să cunoască din nou un ritm viu. ♦ Analizate global, cifrele în­scrise în bilanțul realizărilor cu care țăranii cooperatori și mecanizatorii din cadrul Con­siliului intercooperatist Spătă­­rești au încheiat ziua de luni dau imaginea hărniciei și sim­țului de răspundere al gospoda­rilor din această zonă a jude­țului, a hotărîrii lor de a pune o temelie trainică recoltei anu­lui 1972. După cum ne informa tovarășul ing. Petru Urdărea­­nu, directorul S.M.A. Spătă­­rești, tractoriștii din stațiune au însămînțat luni, pe ogoarele celor 10 cooperative agricole pe care le deservesc, porumb, pregătind, 336 ha, cu totodată, patul germinativ pe alte 467 ha. Cu cele mai mari realizări s-au înscris mecanizatorii din secțiile Boroaia (70 ha.), Dră­­gușeni (65 ha.), Forăști (40 ha.), Fîntîna Mare (40 ha.) și Bogdă­­nești (31 ha.). La Boroaia, bună­oară, după ce a verificat amă­nunțit starea terenului, ingine­rul șef al C.A.P. a emis ordine de lucru pentru 5 mecanizatori care s-au deplasat în cîmp în­­cepînd cu prima oră a dimineții. Asigurarea din timp a patului germinativ, reglajul corespun­zător al mașinilor, urmărirea îndeaproape a calității operații­lor executate sunt factori care i-au ajutat pe tractoriștii Vasile Zavalichi, Constantin Monora­­nu și Vasile Bistriceanu să-și depășească norma pe agregat. Mărirea vitezei zilnice de lu­cru și respectarea riguroasă a cerințelor de calitate la semă­natul porumbului constituie principale obiective care po­larizează acum și atenția meca­nizatorilor, țăranilor coopera­tori și specialiștilor din cadrul Consiliului intercooperatist Li­­teni.­­ După restabilirea timpului prielnic, relata inginerul Mi­hail Costîn, directorul S.M.A. Liteni, șefii celor opt secții care deservesc cooperativele agri­cole din raza noastră de acti­vitate s-au deplasat în cîmp împreună cu inginerii agronomi ai C.A.P. pentru a stabili exact tarlalele unde se poate începe semănatul porumbului. Chiar dacă starea terenului nu ne-a permis să acționăm cu toate forțele, metoda de a lucra pe anumite parcele s-a dovedit foarte bună. Ca dovadă, numai duminică au fost însămînțate cu porumb peste 200 ha. Tovarășul Silviu Anistoroaie, inginerul șef al C.A.P. Dolhasca, a dirijat mijloacele mecanice pe două eșaloane. O parte din me­canizatori pregătesc terenul, iar în urma lor alții încorporează în sol boabele de porumb. Așa I. BÄNCESCU P. SIMINICEANU (Continuare în pagina a Il-a) Acolo unde munca a fost continuă Datorită specificului profe­siei, mulți oameni ai muncii din județul nostru au lucrat și în zilele de 1 și 2 mai. Se poa­te spune că ștafeta întrecerii socialiste — ale cărei bilanțuri mobilizatoare s-au raportat cu puțin timp în urmă — a fost predată din mers, acolo unde activitatea omenească este con­tinuă. In vastul laborator al miei celulozei, la C.C.H. din­Su­ceava. Aici, unde principalii in­dicatori ai planului, pe patru luni, au fost depășiți cu spo­ruri considerabile de produc­ție, oamenii adaugă, în aceste ore, noi cote ale întrecerii. Dis­cutăm cu comunistul Gheor­­ghe Procopciuc, mecanic de cazane la centrala electrică termică. — Ne-ați fost prezentat ca un om cu multă experiență. In ce constă ea ? — Lucrez aici încă de la „pornire", din 1961. Am 17 ani de meserie. „Închid ochii“ și știu cum funcționează utilajul. De altfel, este un fel de a spune. La tabloul de comandă trebuie să fii prezent cu tot su­fletul, nu numai cu privirile și atenția. — Ce satisfacții vă oferă a­­ceastă meserie de răspundere . — Centrala este „inima“ complexului. 11 aprovizionează cu abur și energie electrică. Simt o mare mulțumire sufle­tească cînd știu că am contri­buit și eu la fabricarea unei hîrtii de calitate, am făcut tot ce am putut ca să evit stagnă­rile în alimentarea cu energie. Ne adresăm dispecerului pe centrală, tehnicianul principal Mir­cea Popovici .■ — Ce calități deosebite tre­buie să definească un bun muncitor de aici ? — Pentru a menține agrega­tele în funcțiune la parametrii corespunzători, omul trebuie să fie bine pregătit profesional, să aibă cunoștințe ridicate de fizică, matematică, chimie. A­tenția permanentă este obliga­torie. Dar mai este necesar și un calm deosebit, pentru trata „la rece“ problemele cele a mai arzătoare ale procesului tehnologic. Bineînțeles, înțeleg, prin „rece" judecata lucidă, deci și o participare intensă, cu toată responsabilitatea. REPORTAJ Asociem aceste explicații la opinia muncitorului. Am înțe­les că răspunderea în muncă este o trăsătură de caracter ce încununează celelalte calități. A gîndi așa cum gîndește in­terlocutorul înseamnă să fii conștient de această răspunde­re, deci să te simți integrat cu toată conștiința în relațiile de muncă, în destinul întreprinde­rii. Despre responsabilitate, înalta datorie și onoarea mun­citorească am dialogat și cu tînărul Constantin Anton, ope­rator la mașina de hîrtie nr. 3. — Pe primele 4 luni, secția dv. a raportat importante de­pășiri de plan. Pentru a se ob­ține producție bună, ce mai este necesar în afara pregătirii profesionale a producătorilor ? — In primul rînd, discipli­na la locul de muncă. Eu cred că trebuie să scoți tot ce poți din cele 8 ore de program, dar nu te poți mulțumi numai cu atît. — Este necesar să stai, une­ori, peste program ? —- Da, atunci cînd obligații­le profesionale ți-o cer. La noi, au fost asemenea situații, în clipele cînd s-au schimbat u­­nele piese sau repere. Dacă VICTOR MICU­­ Continuare în pagina a II-a) Adunări festive la sate cu prilejul zilei de 1 Mai Duminică, 30 aprilie, în fața a mii de oameni ai muncii din satele și co­munele județului nostru, activiști de partid și de stat, cadre didactice au susținut expunerea „1 Mai — Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc". Relevînd tradițiile miș­cării muncitorești în lup­ta pentru eliberare so­cială și națională, împo­triva exploatării și pen­tru realizarea unei vieți libere și fericite, vorbito­rii au insistat asupra ma­rilor transformări surve­nite în munca și țărănimii, ca urmare viața profundelor schimbări în a structura relațiilor de producție, a cooperativi­zării agriculturii, de la a cărei terminare s-au îm­plinit zece ani. De asemenea, vorbito­rii au evidențiat rezulta­tele obținute de coope­ratori în acești ani, mun­ca lor avîntată pentru încheierea însămînțărilor de primăvară, hotărîrea fermă de a nu precupeți nici un efort pentru ca și în acest an să obțină producții sporite, contri­buind astfel, alături de toți oamenii muncii din patria noastră, la înfăp­tuirea mărețelor obiec­tive stabilite de cel de-al X-lea Congres al parti­dului nostru. In finalul adunărilor, la căminele culturale au a­­vut loc bogate manifes­tări cultural - artistice, în cadrul cărora bucuria și mîndria de a fi om al muncii într-o patrie libe­ră, unde tot ceea ce se înfăptuiește este spre bi­nele omului, s-au unit cu hotărîrea de a munci cu toată puterea și capacita­tea pentru înfăptuirea neabătută a politicii in­terne și externe a parti­dului și statului nostru. MEREU K­am SĂRBĂ­TOARE ÎN PAGINA 3 . In una din secțiile Fabricii de conserve și semipreparate din carne de la Șcheia REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: ^ 1 ^ Suceava, str. Tipografiei nr. 1, 2 Telefoane :­ ­ Redactor șef — 10766­­ ^ Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 ^ A Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 ^ Construcții de stat, scrisori și­ ­ corespondenți — 11696 ^ v 'i ^ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W\\\\\\\\\\\\\\\\\\i CONVORBIRI INTRE DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI DELEGAȚIA PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Luni, 1 mai 1972, au avut loc convorbirile între delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, și delegația Partidului Socialist Francez, condusă de Franțois Mitterand, prim - secretar al Partidului Socialist Francez. Din partea franceză au par­ticipat Gaston Defferre,­bru al Biroului Național mem­al Partidului Socialist președintele grupului Francez, parla­mentar socialist, primar al o­­rașului Marsilia, și Robert Pontillon, membru al Biroului Național, secretar național cu problemele internaționale al Partidului Socialist Francez, iar din partea română au partici­pat tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ște­fan Voitec, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cursul convorbirilor s-a efectuat un schimb de infor­mări reciproce asupra activită­ții și preocupărilor celor două partide. De asemenea, au fost e­­vidențiate aspecte ale relațiilor dintre Partidul Comunist Român și Partidul Socialist Francez, dintre România și Franța, pro­bleme ale situației politice din Europa, ale actualității interna­ționale. S-a relevat dorința co­mună de a dezvolta în continua­re relațiile dintre cele două partide, dintre popoarele român și francez. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, de bună înțelegere. VIZITA IN JUDEȚUL SUCEAVA A DELEGAȚIEI PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Aflată în vizită în țara noas­tră, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, delegația Partidului So­cialist Francez, condusă de Francois Mitterand, prim - se­cretar al partidului, însoțită de tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a efectuat, în cursul zilei de ieri, o călătorie în județul Suceava. La sosire pe aeroportul Sal­­cea, delegația franceză a fost salutată de tovarășul Emil Bobu, prim - secretar al Comi­tetului județean Suceava al P.C.R., președintele comitetului executiv al Consiliului popular al județului Suceava, de alți re­prezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții au vizitat monumen­tele istorice și de artă Bogdana din Rădăuți, Putna, Sucevița, Moldovița și Voroneț, Combina­tul de celuloză și hîrtie și Casa de cultură din Suceava, unde au vizionat un spectacol folcloric. Pe parcursul vizitei, membrii delegației s-au interesat îndea­proape de viața, munca și pre­ocupările oamenilor, de reali­zările în domeniul urbanisticii și arhitecturii, precum și de lu­crările de restaurare și conser­vare a monumentelor istorice și de artă, de viața spirituală a locuitorilor din această parte a țării. Seara, tovarășul Emil Bobu a oferit un dineu în onoarea lui Franțois Mitterand, în vizită la Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava Rezervele de valorificare a lemnului mărunt sunt, practic, ----------- inepuizabile —--------­ In acțiunea de gospodărire chibzuită a fondului forestier, de valorificare superioară masei lemnoase, folosirea rațio­a­nală a lemnului mărunt are o maximă importanță. Din punct de vedere econo­mic, pentru a se realiza dezide­ratul obținerii unei creșteri va­lorice a producției de lemn, în condițiile unor relative res­tricții în exploatări, impuse de condițiile obiective ale regene­rării pădurilor, trebuie acționat cu fermitate deosebită atît pen­tru reducerea la maximum a apariției lemnului mărunt, cît și pentru folosirea optimă a aceluia care rezultă inevitabil din desfășurarea procesului tehnologic. Practica a demonstrat că, de fapt, rezervele de reducere a lemnului mărunt, ca și cele de folosire optimă a acestuia la apariție sînt inepuizabile. Ana­­lizînd condițiile concrete de des­fășurare a activității forestiere din cadrul economiei județului Suceava, factori de răspundere din combinatul sucevean pentru exploatarea și industrializarea lemnului și-au propus prin stu­dii de organizare, elaborate și aplicate de echipe complexe (muncitori, tehnicieni, ingineri, economiști), să identifice și să pună în valoare astfel de rezer­ve. Concentrîndu-și căutările, în primul rînd, asupra reducerii cantităților de lemn mărunt prin îmbunătățirea tehnologiei de lucru, colectivele de studiu din cadrul C.E.I.S. Suceava au obținut succese remarcabile în extinderea sistemului de „debitare nordică“ a buștenilor de rășinoase, cu consecințele sale favorabile imediate : redu­cerea rumegușului de la aproa­pe 13 la sută, cît era în siste­mul clasic de debitare, la 8 la sută , a așchiilor de la peste 7 la sută, la 4 la sută , a deșeuri­lor de foc de la 0,9 la sută, la numai 0,3 la sută. Acestea sînt doar cîteva dintre cele mai importante din diminuările de pierderi obținute. Practicînd la 3 fabrici din cadrul combinatu­lui noul sistem de debitare, s-a obținut, în anul 1971 și trimestrul I din 1972, o economie de aproape 13 mii metri cubi și, respectiv, 4 mii metri cubi masă lemnoasă redată circui­tului industrial. în sectorul de exploatare, faza „scos" reprezenta, pînă nu de mult, o „zonă" în care me­canizarea lucrărilor, condiție de bază pentru păstrarea calită­ților lemnului sub aspectul in­tegrității sale, se lăsa așteptată. In multe unități ale combinatu­lui s-a început o susținută campanie de practicare a dru­murilor de tractoare pînă la co­tele cele mai înalte, prin alege­rea judicioasă a traseelor și fo­losirea unor mijloace de ame­najare accesibile oricărei uni­tăți. S-a reușit, în acest fel, mecanizarea complexă a unor parchete, obținîndu-se, numai din înlocuirea vitelor folosite în faza „scos", o economie de circa 130 mii lei la o cantitate medie de 10 mii metri cubi ex­ploatați. La aceasta se adaugă o creștere a indicelui de utili­zare a masei lemnoase de la 88 la sută pentru rășinoase și 65 la sută pentru fag, la 96 la sută și, respectiv, 80 la sută. Aceasta, concomitent cu apari­ția unor noi posibilități consi­derabile de colectare a lemnu­lui mărunt. Stadiul mai avansat de meca­nizare a lucrărilor din exploa­tări a dat noi surse de soluțio­nare a unei probleme care a stat permanent în atenția deo­sebită a forestierilor suceveni: valorificarea clăcilor rezultate din fasonarea arborilor. Apre­­ciindu-se realist posibilitățile existente, pentru anul 1972 s-a propus dublarea, față de anul trecut, a cantității de crăci va­lorificate. Pentru folosirea ra­țională a acestei importante ca­tegorii de lemn mărunt, s-a stu­diat posibilitatea utilizării lui în cantități sporite, în primul rînd pentru scopuri industriale și anume la fabricarea plăcilor fibro - lemnoase dure, care se produc în cadrul combinatului. Determinările făcute au dus la concluzia că pentru anul în curs se pot folosi 8.000 metri cubi plăci ca materie primă pentru fabricarea plăcilor fibro­­lemnoase în condițiile menține­rii unui nivel calitativ superior al acestora. Consecința înlo­cuirii lolidelor, folosite în mod curent la fabricarea plăcilor constă în obținerea, în condi­țiile arătate, a unei reduceri G. BRUCMAIER C.E.I.L. Suceava (Continuare în pagina a II-a)

Next