Zori Noi, mai 1972 (Anul 25, nr. 7578-7602)
1972-05-03 / nr. 7578
' M AGRICULTURĂ «ÎN AGRICULTURĂ FIECARE CUPA BUNA DE LUCRU -FOLOSITA D N N jij| în centrul preocupărilor — semănatul porumbului 9 Continuă plantatul cartofilor # A început erbicidarea și întreținerea culturilor # Maximă mobilizare de forțe pentru recuperarea rămînerilor în urmă ! După perioada de ploi din a doua jumătate a lunii aprilie, care a întrerupt desfășurarea lucrărilor agricole, timpul a devenit din nou prielnic reluării activității în cîmp. Hotărîți să recupereze rămînerile în urmă, cauzate de vremea nefavorabilă, lucrătorii ogoarelor sucevene, mobilizați și îndrumați de organele și organizațiile de partid, de specialiști, au trecut cu toate forțele la înfăptuirea programului de acțiune întocmit în acest sens. întreaga atenție este concentrată spre buna organizare a muncii, în așa fel ca fiecare brigadă, echipă și formațiune de lucru să știe precis ce are de făcut pentru a se folosi cu maximă eficiență utilajele și brațele de muncă pe toată durata zilei lumină. In numeroase cooperative agricole și ferme de stat, chiar dacă starea terenului nu permite peste tot intrarea agregatelor, specialiștii au dirijat forțele și mijloacele existente pe tarlalele în pantă, cu expoziție sudică, unde solul s-a zvîntat mai repede. Aceasta a făcut ca, în ultimele zile, munca pe ogoare să cunoască din nou un ritm viu. ♦ Analizate global, cifrele înscrise în bilanțul realizărilor cu care țăranii cooperatori și mecanizatorii din cadrul Consiliului intercooperatist Spătărești au încheiat ziua de luni dau imaginea hărniciei și simțului de răspundere al gospodarilor din această zonă a județului, a hotărîrii lor de a pune o temelie trainică recoltei anului 1972. După cum ne informa tovarășul ing. Petru Urdăreanu, directorul S.M.A. Spătărești, tractoriștii din stațiune au însămînțat luni, pe ogoarele celor 10 cooperative agricole pe care le deservesc, porumb, pregătind, 336 ha, cu totodată, patul germinativ pe alte 467 ha. Cu cele mai mari realizări s-au înscris mecanizatorii din secțiile Boroaia (70 ha.), Drăgușeni (65 ha.), Forăști (40 ha.), Fîntîna Mare (40 ha.) și Bogdănești (31 ha.). La Boroaia, bunăoară, după ce a verificat amănunțit starea terenului, inginerul șef al C.A.P. a emis ordine de lucru pentru 5 mecanizatori care s-au deplasat în cîmp începînd cu prima oră a dimineții. Asigurarea din timp a patului germinativ, reglajul corespunzător al mașinilor, urmărirea îndeaproape a calității operațiilor executate sunt factori care i-au ajutat pe tractoriștii Vasile Zavalichi, Constantin Monoranu și Vasile Bistriceanu să-și depășească norma pe agregat. Mărirea vitezei zilnice de lucru și respectarea riguroasă a cerințelor de calitate la semănatul porumbului constituie principale obiective care polarizează acum și atenția mecanizatorilor, țăranilor cooperatori și specialiștilor din cadrul Consiliului intercooperatist Liteni. După restabilirea timpului prielnic, relata inginerul Mihail Costîn, directorul S.M.A. Liteni, șefii celor opt secții care deservesc cooperativele agricole din raza noastră de activitate s-au deplasat în cîmp împreună cu inginerii agronomi ai C.A.P. pentru a stabili exact tarlalele unde se poate începe semănatul porumbului. Chiar dacă starea terenului nu ne-a permis să acționăm cu toate forțele, metoda de a lucra pe anumite parcele s-a dovedit foarte bună. Ca dovadă, numai duminică au fost însămînțate cu porumb peste 200 ha. Tovarășul Silviu Anistoroaie, inginerul șef al C.A.P. Dolhasca, a dirijat mijloacele mecanice pe două eșaloane. O parte din mecanizatori pregătesc terenul, iar în urma lor alții încorporează în sol boabele de porumb. Așa I. BÄNCESCU P. SIMINICEANU (Continuare în pagina a Il-a) Acolo unde munca a fost continuă Datorită specificului profesiei, mulți oameni ai muncii din județul nostru au lucrat și în zilele de 1 și 2 mai. Se poate spune că ștafeta întrecerii socialiste — ale cărei bilanțuri mobilizatoare s-au raportat cu puțin timp în urmă — a fost predată din mers, acolo unde activitatea omenească este continuă. In vastul laborator al miei celulozei, la C.C.H. dinSuceava. Aici, unde principalii indicatori ai planului, pe patru luni, au fost depășiți cu sporuri considerabile de producție, oamenii adaugă, în aceste ore, noi cote ale întrecerii. Discutăm cu comunistul Gheorghe Procopciuc, mecanic de cazane la centrala electrică termică. — Ne-ați fost prezentat ca un om cu multă experiență. In ce constă ea ? — Lucrez aici încă de la „pornire", din 1961. Am 17 ani de meserie. „Închid ochii“ și știu cum funcționează utilajul. De altfel, este un fel de a spune. La tabloul de comandă trebuie să fii prezent cu tot sufletul, nu numai cu privirile și atenția. — Ce satisfacții vă oferă această meserie de răspundere . — Centrala este „inima“ complexului. 11 aprovizionează cu abur și energie electrică. Simt o mare mulțumire sufletească cînd știu că am contribuit și eu la fabricarea unei hîrtii de calitate, am făcut tot ce am putut ca să evit stagnările în alimentarea cu energie. Ne adresăm dispecerului pe centrală, tehnicianul principal Mircea Popovici .■ — Ce calități deosebite trebuie să definească un bun muncitor de aici ? — Pentru a menține agregatele în funcțiune la parametrii corespunzători, omul trebuie să fie bine pregătit profesional, să aibă cunoștințe ridicate de fizică, matematică, chimie. Atenția permanentă este obligatorie. Dar mai este necesar și un calm deosebit, pentru trata „la rece“ problemele cele a mai arzătoare ale procesului tehnologic. Bineînțeles, înțeleg, prin „rece" judecata lucidă, deci și o participare intensă, cu toată responsabilitatea. REPORTAJ Asociem aceste explicații la opinia muncitorului. Am înțeles că răspunderea în muncă este o trăsătură de caracter ce încununează celelalte calități. A gîndi așa cum gîndește interlocutorul înseamnă să fii conștient de această răspundere, deci să te simți integrat cu toată conștiința în relațiile de muncă, în destinul întreprinderii. Despre responsabilitate, înalta datorie și onoarea muncitorească am dialogat și cu tînărul Constantin Anton, operator la mașina de hîrtie nr. 3. — Pe primele 4 luni, secția dv. a raportat importante depășiri de plan. Pentru a se obține producție bună, ce mai este necesar în afara pregătirii profesionale a producătorilor ? — In primul rînd, disciplina la locul de muncă. Eu cred că trebuie să scoți tot ce poți din cele 8 ore de program, dar nu te poți mulțumi numai cu atît. — Este necesar să stai, uneori, peste program ? —- Da, atunci cînd obligațiile profesionale ți-o cer. La noi, au fost asemenea situații, în clipele cînd s-au schimbat unele piese sau repere. Dacă VICTOR MICU Continuare în pagina a II-a) Adunări festive la sate cu prilejul zilei de 1 Mai Duminică, 30 aprilie, în fața a mii de oameni ai muncii din satele și comunele județului nostru, activiști de partid și de stat, cadre didactice au susținut expunerea „1 Mai — Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc". Relevînd tradițiile mișcării muncitorești în lupta pentru eliberare socială și națională, împotriva exploatării și pentru realizarea unei vieți libere și fericite, vorbitorii au insistat asupra marilor transformări survenite în munca și țărănimii, ca urmare viața profundelor schimbări în a structura relațiilor de producție, a cooperativizării agriculturii, de la a cărei terminare s-au împlinit zece ani. De asemenea, vorbitorii au evidențiat rezultatele obținute de cooperatori în acești ani, munca lor avîntată pentru încheierea însămînțărilor de primăvară, hotărîrea fermă de a nu precupeți nici un efort pentru ca și în acest an să obțină producții sporite, contribuind astfel, alături de toți oamenii muncii din patria noastră, la înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului nostru. In finalul adunărilor, la căminele culturale au avut loc bogate manifestări cultural - artistice, în cadrul cărora bucuria și mîndria de a fi om al muncii într-o patrie liberă, unde tot ceea ce se înfăptuiește este spre binele omului, s-au unit cu hotărîrea de a munci cu toată puterea și capacitatea pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne și externe a partidului și statului nostru. MEREU Kam SĂRBĂTOARE ÎN PAGINA 3 . In una din secțiile Fabricii de conserve și semipreparate din carne de la Șcheia REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: ^ 1 ^ Suceava, str. Tipografiei nr. 1, 2 Telefoane : Redactor șef — 10766 ^ Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 ^ A Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 ^ Construcții de stat, scrisori și corespondenți — 11696 ^ v 'i ^ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W\\\\\\\\\\\\\\\\\\i CONVORBIRI INTRE DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI DELEGAȚIA PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Luni, 1 mai 1972, au avut loc convorbirile între delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, și delegația Partidului Socialist Francez, condusă de Franțois Mitterand, prim - secretar al Partidului Socialist Francez. Din partea franceză au participat Gaston Defferre,bru al Biroului Național memal Partidului Socialist președintele grupului Francez, parlamentar socialist, primar al orașului Marsilia, și Robert Pontillon, membru al Biroului Național, secretar național cu problemele internaționale al Partidului Socialist Francez, iar din partea română au participat tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cursul convorbirilor s-a efectuat un schimb de informări reciproce asupra activității și preocupărilor celor două partide. De asemenea, au fost evidențiate aspecte ale relațiilor dintre Partidul Comunist Român și Partidul Socialist Francez, dintre România și Franța, probleme ale situației politice din Europa, ale actualității internaționale. S-a relevat dorința comună de a dezvolta în continuare relațiile dintre cele două partide, dintre popoarele român și francez. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, de bună înțelegere. VIZITA IN JUDEȚUL SUCEAVA A DELEGAȚIEI PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Aflată în vizită în țara noastră, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, delegația Partidului Socialist Francez, condusă de Francois Mitterand, prim - secretar al partidului, însoțită de tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a efectuat, în cursul zilei de ieri, o călătorie în județul Suceava. La sosire pe aeroportul Salcea, delegația franceză a fost salutată de tovarășul Emil Bobu, prim - secretar al Comitetului județean Suceava al P.C.R., președintele comitetului executiv al Consiliului popular al județului Suceava, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții au vizitat monumentele istorice și de artă Bogdana din Rădăuți, Putna, Sucevița, Moldovița și Voroneț, Combinatul de celuloză și hîrtie și Casa de cultură din Suceava, unde au vizionat un spectacol folcloric. Pe parcursul vizitei, membrii delegației s-au interesat îndeaproape de viața, munca și preocupările oamenilor, de realizările în domeniul urbanisticii și arhitecturii, precum și de lucrările de restaurare și conservare a monumentelor istorice și de artă, de viața spirituală a locuitorilor din această parte a țării. Seara, tovarășul Emil Bobu a oferit un dineu în onoarea lui Franțois Mitterand, în vizită la Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava Rezervele de valorificare a lemnului mărunt sunt, practic, ----------- inepuizabile —-------- In acțiunea de gospodărire chibzuită a fondului forestier, de valorificare superioară masei lemnoase, folosirea rațioanală a lemnului mărunt are o maximă importanță. Din punct de vedere economic, pentru a se realiza dezideratul obținerii unei creșteri valorice a producției de lemn, în condițiile unor relative restricții în exploatări, impuse de condițiile obiective ale regenerării pădurilor, trebuie acționat cu fermitate deosebită atît pentru reducerea la maximum a apariției lemnului mărunt, cît și pentru folosirea optimă a aceluia care rezultă inevitabil din desfășurarea procesului tehnologic. Practica a demonstrat că, de fapt, rezervele de reducere a lemnului mărunt, ca și cele de folosire optimă a acestuia la apariție sînt inepuizabile. Analizînd condițiile concrete de desfășurare a activității forestiere din cadrul economiei județului Suceava, factori de răspundere din combinatul sucevean pentru exploatarea și industrializarea lemnului și-au propus prin studii de organizare, elaborate și aplicate de echipe complexe (muncitori, tehnicieni, ingineri, economiști), să identifice și să pună în valoare astfel de rezerve. Concentrîndu-și căutările, în primul rînd, asupra reducerii cantităților de lemn mărunt prin îmbunătățirea tehnologiei de lucru, colectivele de studiu din cadrul C.E.I.S. Suceava au obținut succese remarcabile în extinderea sistemului de „debitare nordică“ a buștenilor de rășinoase, cu consecințele sale favorabile imediate : reducerea rumegușului de la aproape 13 la sută, cît era în sistemul clasic de debitare, la 8 la sută , a așchiilor de la peste 7 la sută, la 4 la sută , a deșeurilor de foc de la 0,9 la sută, la numai 0,3 la sută. Acestea sînt doar cîteva dintre cele mai importante din diminuările de pierderi obținute. Practicînd la 3 fabrici din cadrul combinatului noul sistem de debitare, s-a obținut, în anul 1971 și trimestrul I din 1972, o economie de aproape 13 mii metri cubi și, respectiv, 4 mii metri cubi masă lemnoasă redată circuitului industrial. în sectorul de exploatare, faza „scos" reprezenta, pînă nu de mult, o „zonă" în care mecanizarea lucrărilor, condiție de bază pentru păstrarea calităților lemnului sub aspectul integrității sale, se lăsa așteptată. In multe unități ale combinatului s-a început o susținută campanie de practicare a drumurilor de tractoare pînă la cotele cele mai înalte, prin alegerea judicioasă a traseelor și folosirea unor mijloace de amenajare accesibile oricărei unități. S-a reușit, în acest fel, mecanizarea complexă a unor parchete, obținîndu-se, numai din înlocuirea vitelor folosite în faza „scos", o economie de circa 130 mii lei la o cantitate medie de 10 mii metri cubi exploatați. La aceasta se adaugă o creștere a indicelui de utilizare a masei lemnoase de la 88 la sută pentru rășinoase și 65 la sută pentru fag, la 96 la sută și, respectiv, 80 la sută. Aceasta, concomitent cu apariția unor noi posibilități considerabile de colectare a lemnului mărunt. Stadiul mai avansat de mecanizare a lucrărilor din exploatări a dat noi surse de soluționare a unei probleme care a stat permanent în atenția deosebită a forestierilor suceveni: valorificarea clăcilor rezultate din fasonarea arborilor. Apreciindu-se realist posibilitățile existente, pentru anul 1972 s-a propus dublarea, față de anul trecut, a cantității de crăci valorificate. Pentru folosirea rațională a acestei importante categorii de lemn mărunt, s-a studiat posibilitatea utilizării lui în cantități sporite, în primul rînd pentru scopuri industriale și anume la fabricarea plăcilor fibro - lemnoase dure, care se produc în cadrul combinatului. Determinările făcute au dus la concluzia că pentru anul în curs se pot folosi 8.000 metri cubi plăci ca materie primă pentru fabricarea plăcilor fibrolemnoase în condițiile menținerii unui nivel calitativ superior al acestora. Consecința înlocuirii lolidelor, folosite în mod curent la fabricarea plăcilor constă în obținerea, în condițiile arătate, a unei reduceri G. BRUCMAIER C.E.I.L. Suceava (Continuare în pagina a II-a)