Zori Noi, octombrie 1972 (Anul 25, nr. 7707-7732)

1972-10-01 / nr. 7707

I PT PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7707 duminică 1 octombrie 1972 4 PAGINI 30 BANI ÎN ÎNTÎMPINAREA CELEI DE-A XXV-A tiiamaiiawiiiiiak­ HiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiBiiiiii .......................................... ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII SENSUL VOINȚEI ȘI­­ COLECTIVE: ÎNFĂPTUIREA cincinalului ÎNAINTE de termen METALULUI­­UTILIZĂRI SUPERIOARE (iv) I OBIECTIV MAIOR PE AGENDA DE LUCRU A ORGANIZAȚIEI DE PARTID La uzina dorneană pentru u­­tilaje și piese de schimb, la care activitatea productivă cu­noaște o continuă amplificare, sub raport cantitativ aceasta fiind determinată de noile ca­pacități construite aici, iar sub raport calitativ — de creșterea competenței profesionale a oa­menilor, de dezvoltarea capaci­tății lor creatoare, utilizarea ra­țională a metalului se înscrie ca o preocupare constantă a colectivului. Acest obiectiv o­­cupă, de altfel, un loc prioritar pe agenda de lucru a organi­zației de partid din uzină. — Noi am discutat, în mai multe rînduri, în ședințe de birou sau în adunări generale, posibilitățile de micșorare a consumului de metal — ne spune tovarășul Vasile Tibichi, secretarul organizației de par­tid. Comuniștii au fost mobili­zați să acționeze, prin măsuri concrete, pentru ca acest pre­țios material să fie folosit cu cea mai mare grijă. Fiecărui tehnician i s-a trasat sarcina să găsească o soluție, acolo unde își desfășoară activitatea, pentru micșorarea consumului de metal. In întrecere au apă­rut inițiative valoroase. Extin­derea inițiativei comunistului Mihai Huțencu, care lucrează într-o echipă de construcții me­talice, s-a concretizat în eco­nomisirea a 6 tone de metal. Preocupările pentru utiliza­rea rațională a metalului s-au concretizat în reproiectarea u­­nor produse, în îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, în valorificarea la un nivel su­perior a deșeurilor. Acum, după încheierea a trei trimestre din acest an, bilanțul căutărilor, al eforturilor se regăsește în economisirea a 70 tone de me­tal. Angajamentul anual, dublat față de cel stabilit inițial, a fost îndeplinit. Aceasta că, pînă la încheierea înseamnă evidențele de producție anului, vor consemna economisirea altor cantități de oțel și fontă, spo­rirea, pe această cale, a efi­cienței producției. Am dorit să insistăm asupra procedeelor care au permis ob­ținerea rezultatului amintit. Am aflat astfel că, la unele pro­duse, s-au adus, prin reproiec­­tare, importante diminuări ale consumurilor. Așa s-a dat la containerele pentru proce­fa­bricile de mobilă, la mesele cu role. Economia rezultată de aici, aferentă unui anumit lot de produse, se ridică la 40 de tone. — Am analizat, în unitățile beneficiare, modul cum se com­portă utilajele construite de noi — ne spune ing. Vasile Nistor, șeful serviciului produc­ție. Am observat, cu acest pri­lej, că, față de sarcina la care erau supuse, anumite repere erau supradimensionate. Canti­tatea de metal care o conți­neau acestea nu se justifica în exploatare. Constatarea a­­ceasta a fost punctul de care pentru reproiectarea, pre­nivelul uzinei — avînd, se în­ta­țelege, aprobarea proiectantu­lui — a unor produse. Căutările pentru punerea în valoare a rezervelor de micșo­rare a consumului de metal s-au concretizat și în îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație. A­­semenea perfecționări s-au a­dus la camerele de uscare și la cabinele de pulverizare a lacu­rilor, utilajele importante pen­tru fabricile de mobilă. Folo­sirea, pentru execuția pereți­lor la utilajele respective, tablei de aluminiu cu jumătate­a de milim<etriv mai­ subțire, nu influențează cu nimic asupra caracteristicilor tehnico - func­ționale ale utilajelor și dura­tei lor de utilizare. La produc­ția acestui an, datorită îmbu­nătățirilor tehnologice de exe­cuție a utilajelor respective, se prevede o diminuare a consu­mului de metal cu 5 tone. Unele soluții, avînd ca scop îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, au fost stabilite de către comunistul Constantin A­­domniței, maistru la atelierul turnătorie. El a propus schim­barea procedeului de execuție a coroanelor melcate pentru trolii. In afară de faptul că și calitatea produselor este sub­stanțial îmbunătățită, au reduse cu mult operațiile fost de prelucrare, asigurîndu-se rea­lizarea, pe mașinile - unelte, a unei productivități sporite. Co­munistul C. Adomniței este autor și al altei perfecționări : eliminarea maselotei la rotile de vagonet și la cele pentru platforme - cărucior. Rezul­tă, astfel, la fiecare piesă, economie de 8 kg. de fonta, a ceea ce, raportat la producția întregului an, înseamnă un a­­port de seamă la economisirea metalului. NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a Il-a) # I îndeplinirea exemplară a angajamentelor pe anul în curs constituie obiectivul central al întrecerii socialiste desfă­șurate la C.E.I.S. Suceava. In imagine: muncitoarea Ma­ria Ungureanu, fruntașă în producție la fabrica de pla­caj Foto: I. MlNDRESCU • La sectorul din Gura Humorului al I.I.L. „Pro­ducția" Suceava a fost pusă in funcțiune o pre­să pentru confecționarea benzilor transportoare și a covoarelor din cauciuc. Concepută și realizată de către colectivul de aici, presa contribuie, altele, la creșterea între pro­ductivității muncii cu 12 la sută. ,XXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXX\XXXX\XXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXV\XVVXX\.XXXXXX>XXXXXXXXXX\XX>XXXX\X\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXX>,XXXXXXXXXXXXXXXXX,; .XXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXCVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVX |k«IIIIMIUMM»MimMIIHIHIUIHMIlMiUUIIMI IN PAGINA 2 ÍN ACEST NUMĂR : Un veac de la înființarea Asociației generale a lucrătorilor din România INFORMEAZĂ CORESPONDENȚII ZIARULUI COORDONATE LITERARE IN PAGINA 3 GÎNDURI LA ÎNCEPUT DE NOU AN UNIVERSITAR VOM DA ȚARII OAMENI CU O TEMEINICĂ PREGA­TIRE POLITICĂ ȘI PROFESIONALĂ începutul lui octombrie, mar­­cînd debutul unei noi etape de muncă intensă, de eforturi la­borioase ce vor fi răsplătite cu bucuria ce o dă sentimentul da­toriei împlinite, este totodată prilej de intense emoții. In a­­cest moment, făcînd bilanțul a­­nului trecut, gîndim cu toată răspunderea la sarcinile viito­rului. Anul universitar 1971— 1972 ne-a adus satisfacția în­cheierii cu succes a studiilor ce­lei de a șaptea promoții a in­stitutului, formată din 233 ab­solvenți, astăzi profesori în 12 județe ale țării. începem un nou an de în­­vățămînt în condițiile cînd toți cetățenii patriei luptă cu în­suflețire pentru a da vin­ă am­plului program elaborat de Congresul al X-lea și de Con­ferința Națională a Partidului Comunist Român din iulie 1972. Direcțiile de dezvoltare a în­­vățămîntului, indicate cu mare forță de convingere în lucră­rile Conferinței Naționale, ne­ obligă pe noi, cei care lucrăm într-o instituție de pregătire a viitorilor educatori ai construc­torilor comunismului, să mun­cim în așa fel încît să putem da țării, oameni, cu cunoștințe profesionale și conștiință pe măsura programului elaborat de partid, corespunzători din toate punctele de vedere cerințelor societății socialiste multilateral dezvoltate. Avem astăzi o vi­ziune nouă asupra modului de formare a cadrelor capabile să rezolve cu competență și răs­pundere civică problemele com­plexe ale profesiunii lor, să contribuie cu dăruire la ridica­rea prestigiului învățămîntului. Prof. univ. dr. VASILE GH. IONESCU, rectorul Institutului pedagogic din Suceava „Realizarea unei pregătiri mul­tilaterale — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în raportul prezentat Conferinței Naționale — constituie o cerință impor­tantă a economiei moderne, o condiție primordială a crește­rii rolului creator al omului în desfășurarea producției și, pînă la urmă, un principiu funda­mental al însuși comunistului, care presupune manifestarea polivalentă în cîmpul muncii a fiecărui membru al societății“. In lumina indicațiilor Confe­rinței Naționale a partidului ne-am preocupat de îmbunătă­țirea structurii fiecărei facul­tăți, reușind să avem planuri de învățămint mai bine contu­rate, mai apropiate de cerințele vieții. Socotim însă că, în a­­cest an, învătînd și din propria noastră experiență, avem multe de făcut pe linia perfecționării și modernizării conținutului în­­vățămîntului. Una din principalele proble­me pe această linie constă în asigurarea unor programe de învățămînt, care să permită a­­cumularea unei game de mul­tiple cunoștințe, să realizeze un orizont larg în pregătirea profesională a studenților. Am fost, și în trecut, împotriva concepției de a se da viitorului absolvent o pregătire de spe­cialitate îngustă; în consecin­ță, facultățile institutului suce­vean sînt, astăzi, astfel con­cepute, încît asigură studen­ților o dublă specializare cu pondere egală. Viața a confir­mat justețea acestei orientări, dar tot ea ne pune probleme cu privire la aria cunoștințelor absolvenților noștri, la pregă­tirea lor în așa fel încît ei să poată fi cit mai utili societății. O cerință vitală in domeniul pregătirii forței de muncă este integrarea rapidă — și la ni­vel corespunzător — a absol­ventului în munca profesională. Pentru institutul nostru, a­­ceasta constituie o veche preo­cupare, în multe cazuri încunu­nată de succes, fără a ajunge încă la punctul care să ne dea satisfacție deplină. De aceea, una dintre problemele asupra cărora ne vom concentra toate forțele va fi organizarea și des­fășurarea în condiții superioare a practicii pedagogice. Conce­pem practica pedagogică nu numai ca un proces de formare a deprinderilor de predare-ve­­rificare la studenți, ci și ca un examen pentru modul în care fiecare catedră a reușit să facă din cursurile pe care le-a asi­gurat, un instrument de lucru pentru viitorul profesor. Aici, de fapt, vom putea aprecia e­­ficiența procesului de învăță­mînt, gradul în care el cores­punde cerințelor vieții. Ampla viziune științifică a­­supra viitorului, cuprinsă în Raportul prezentat de secreta­rul general al partidului la Conferința Națională, ne-a făcut să înțelegem că datoria noas­tră esențială este de a orga­niza procesul de învățămînt în așa fel încît ei să stimuleze­ gîndirea creatoare, să cultive (Continuare în pagina a Il-a) ÎN AGRICULTURA • ÎN AGRICULTURA ÎNTREGUL angrenaj de forțe să funcționeze fără NICI O DEREGLARE! Aplicarea în viață a indica­țiilor date de către biroul Comitetului județean de par­tid pentru actuala perioa­dă a muncilor agricole, mo­bilizarea maselor la impul­sionarea lucrărilor își au co­respondent în realitățile pe C.A.P. Arbore a cultivat, a­­nul acesta, cartofi pe o supra­care ni le oferă cîmpul. Ieri, a­­proape toate unitățile agricole cooperatiste pe care le-am vi­zitat înregistrau o bună prezen­ță a forțelor umane și meca­nice, a atelajelor, la scosul și transportul cartofului. Dar să vedem cîteva amănunte , față de 360 de hectare, din care de pe aproximativ 300 de hectare îi și recoltaseră pînă ieri. Se lucra din plin cu mași­nile de recoltat, dar cum aces­tea nu ajungeau față de cerin­țele celor 9 brigăzi și cum timpul nu așteaptă , în coope­rativă erau folosite, la scos, și un număr de 25—30 de pluguri trase de cai, iar, în rest, unelte manuale. Fapt e că ulițele sa­tului erau pustii, oamenii ieși­seră în masă la lucru. Esenția­­l lui este — ne spunea inginerul șef Ilarion Șalinschi — că majoritatea oamenilor au înțeles necesitatea de a partici­pa cu forțe sporite la strînsul grabnic al recoltei . Secretarul comitetului de par­tid din C.A.P., tovarășul Toader Iliese, era prezent acolo unde intensificarea ritmului de lu­cru o cerea. Fiind și brigadier E. MILCU (Continuare în pagina a Il-a) FRUNTAȘII BRIGĂZII ȘCHEIA­­ INTRAT IN FICȚIUNE 1 NOU OBIECTIV ECONOMIC Ieri, în zona industrială Șcheia a municipiului­ Su­ceava, a fost pus în­ funcțiu­ne un nou obiectiv econo­mic : centrul de depozitare, condiționare și îmbuteliere a vinurilor, și rachiurilor. Avînd o capacitate anua­lă de 1.900.000 litri, dispu­­nînd de instalații moderne, obiectivul amintit va contri­bui la îmbunătățirea apro­vizionării unităților de des­facere și, implicit­, a popu­lației cu o gamă variată de produse alimentare. Pus în funcțiune la ter­menul planificat, noul o­­biectiv economic este re­zultatul, pe, de o parte, al dăruirii și abnegației în mun­că ale constructorului — colectivul Șantierului 6 din Suceava —Icaur­­ ș­i Ijigu­ s­cupat cu rățțM(ferA^­£ fo­losirea deplină a utilajelor și a timpului de lucru, de promovarea spiritului de inițiativă și a capacității creatoare, iar pe de altă par­te eforturilor beneficiaru­lui — întreprinderea viei și vinului din Suceava —, îndreptate spre asigurarea din vreme a utilajelor teh­nologice necesare. Modernul centru de de­pozitare, condiționare și îmbuteliere a vinurilor rachiurilor îmbogățește pa­și trimoniul economic al mu­nicipiului și județului nos­tru, fiind o nouă mărturie a înfăptuirii amplului pro­gram de investiții din ac­tualul cincinal. - ------------------------ ---------------- ÎN ZONA INdUSTRIALĂ I Instalații moderne, de înaltă economic sucevean productivitate, la noul obiectiv C.A.P. Arbore. De la drumul tare, încărcarea opera­tivă în mijloacele de transport à \

Next