Zori Noi, octombrie 1972 (Anul 25, nr. 7707-7732)
1972-10-07 / nr. 7712
A ZORI NOIPAGINA 2 — PORNIND DE LA O SCRISOARE Cînd funcționarul este distrat, * 1 oameni nevinovați sînt purtați pe drumuri , sosită la redacție, o scrisoare, prin care tovarășul Sofian I. Anton din Comănești ne relatează cum, datorită unei funcționare distrate, el este purtat pe drumuri, fără să fie vinovat, pierzînd inutil bani și timp, tată ce ne scrie petentul : — Am încheiat, în anul 1968, un contract pentru școlarizarea fiului meu, Sofian Ion, cu obligația să lucreze trei ani acolo unde va fi repartizat. La absolvirea școlii profesionale de construcții, conform repartiției, I.J.C.M. Suceava l-a trimis pe băiat la Grupul de șantiere Cîmpulung Moldovenesc unde a prestat meseria de dulgher pînă în februarie anul acesta, cînd a plecat să-și satisfacă stagiul militar. Cu toate acestea, în luna martie a.c„ am primit o înștiințare de la întreprinderea susmenționată prin care mi se atrăgea atenția că fiul meu trebuie să se prezinte la lucru, altfel voi fi acționat în judecată. Nu am dat importanță acestui fapt, deoarece știam că respectasem clauzele contractului și bănuiam că se știe că fiul meu a plecat în armată. Doar îi făcuse și nota întreprinderea, de lichidare, însă, m-a acționat în judecată, la Judecătoria Suceava, cu dosarul nr. 4046, avînd ca temiáeu ziua de 4 septembrie a.c. Din dosar reiese că fiul meu nu a lucrat nici a zi și că am de plătit cheltuieli de școlarizare în sumă de 4.743 lei. In această situație m-am deplasat la Grupul de șantiere de la Cîmpulung Moldovenesc și, imediat, pe baza statelor de plată, serviciul personal mi-a eliberat o adeverință cu nr. 6478 în care se specifică că, Sofian Ion a lucrat fără întrerupere, de la data terminării școlii, adică 1 octombrie 1970, și pînă la 15 februarie 1972, cînd, pe baza ordinului de chemare, a făcut nota de lichidare și a plecat militar. Adeverința este semnată de V. Mihailiuc, director, și E. Ursache, șefa serviciului personal. La primul termen s-a dus la Suceava soția mea, prezentînd și adeverința respectivă. Pentru că nu am fost en prezent, în calitate de pilot (am fost de serviciu în ziua respectivă), s-a fixat alt termen, pe 22 septembrie a.c. In fața completului de judecată, am arătat că pînă în prezent am respectat contractul semnat și că, după Venirea fiului meu din armată, el va lucra tot la I.J.C.M., avînd o datorie față de stat. Mi s-a spus să plec liniștit acasă, că totul s-a terminat. In ziua de 26 septembrie, însă, în timp ce eram la recoltatul cartofului la C.A.P., executorul judecătoresc mi-a pus sechestru pe o serie de bunuri pe care, firesc, nu am voie să se înstrăinez. Nu înțeleg ce fel de evidență a personalului există la Grupul de șantiere Cîmpulung Moldovenesc ? De ce unii funcționari sînt distrați, lucru pentru care oameni nevinovați sînt purtați pe drumuri, pierzînd și timp, cheltuind și bani de pomană ? SOFIAN I. ANTON Comănești N. R. Din discuția purtată cu tovarășul A. Tărniceriu, președintele Judecătoriei Suceava, pe marginea acestei scrisori, a reieșit că, în general, în construcții se ține o evidență formală a absolvenților școlii și că, uneori, superficialitatea în muncă a unor funcționari face ca oameni nevinovați să fie purtați pe drumuri, ceea ce provoacă supărări, cheltuieli inutile. Sofian I. Anton nu trebuia acționat în judecată decit în cazul cînd, după satisfacerea stagiului militar, fiul său nu s-ar fi prezentat pentru a încheia cei trei ani de muncă, potrivit contractului. Conform pieselor depuse ulterior la dosar de oficiul juridic al I.J.C.M., cauza a fost suspendată pe timp de un an de zile. Tovarășul Gh. Ungureanu, jurisconsult principal, ne-a explicat că, pe baza tabelelor înaintate de serviciul Organizarea muncii, întocmite în funcție de datele oferite de serviciile personal ale grupelor de șantiere, se acționează in judecată cei care nu-și respectă contractul încheiat. In acest caz, însă, nu este vorba de încălcarea prevederilor contractului, ci de o proastă evidență, de lipsa de răspundere cu care unii funcționari se achită de obligațiile profesionale. Este de datoria Grupului de șantiere din Cîmpulung Moldovenesc, a conducerii I.J.C.M. Suceava de a lua shasuri pentru evitarea, pe viitor, a unor asemenea situații, pentru întărirea răspunderii în muncă a funcționarilor. \V\V\N\WW\W^^WWV WW.V\\V\V.\\\\V Contrapunct SISTEM „PATENT" S-a descoperit, local și cu osîrdia pe plan celor puși să îngrijească atent ca faptele sa se petreacă tocmai invers, un nou sistem de a avea Condică de sugestii Și reclamații și registru unic de control. . . fără să Ie ai. Inovația e uluitor de simplă : cînd ți se cere cineva și-l adulmeci că se dedă la reproșuri, și declari candid că le-ai trimis șefilor, să ia act de o sesizare anterioară, și ea proaspătă. Printre altele, registrele cu pricina de la cramă, de la bodega „Mestecăniș" etc. stau mărturie în acest sens, prin consemnări stăruitoare din partea controlului obștesc privind tratarea operativă a sesizărilor sale și ale altor cetățeni. Știm că acum e sezonul pentru așa Ceva, dar nu pricepem de ce și scriptele (cele cu . . cîntec) trebuie puse la murat ! O CHEIE ÎN PLUS Suceveanul Eusebie Remus Popovici, făcînd rost de chei potrivite, a pătruns in locuința cetățeanului Nicolae Ciobanu (str. Ion Vodă Viteazul, blocul C1) de unde a înrat o butelie de aragaz, pe care a încercat să o vîndă. Cel în cauză are la activul său mai damnări. Acum, multe condatorită cheilor folosite, și-a mai făcut rost de una. Aceasta, însă, nu mai stă in buzunarul lui, ci în al care îi au în primire acelor pe toți cei care sfidează munca harnică, cinstită. DUPĂ FAPTA ȘI răsplata Acostat și jignit de către șoferul Constantin Nechifor, în frizeria din comuna Vatra Moldoviției, Ilarian Bodnar a renunțat la intenția de a se tunde și a plecat, amărît, spre casă. Pe drum a fost ajuns de înrăitul său consătean care, „însuflețit" de o însemnată cantitate de alcool, l-a bătut măr. Victima are o incapacitate de muncă de peste 80 de zile. Dar și multe zile vor trece pînă ce sătenii îl vor vedea din nou liber pe Constantin Nechifor. Rubrică realizată de ȘTEFAN STROE și CONSTANTIN ȘTEFURIUC ■*****» M>«i»W»^WWWWWVWVWAA/WWVN S Fabrica de spirt Rădăuți. Interior din moderna sală a centralei termice. Foto : I. MIHOVEANU rin stabilirea „In cooperația meșteșugărească: Erori (pe buzunarul clienților) prețurilor și tarifelor!“ Răspunsul U.J.C.M., sosit de curînd la redacție, precizează că problema respectării disciplinei prețurilor și tarifelor de către atelierele meșteșugărești a constituit întotdeauna o preocupare a conducerii uniunii județene. Mai ales că efectul negativ al încălcării normelor legale umbrește prestigiul de care se bucură marea majoritate a unităților de deservire. Articolul cu titlul de mai sus a fost prelucrat într-o ședință lărgită a comitetului executiv, în cadrul căreia au fost analizate temeinic cauzele ce au dus la deficiențele semnalate, stabilindu-se măsurile ce se impuneau a fi luate. S-a hotărît, astfel, virarea la bugetul statului a sumelor încasate necuvenit de către atelierele citate în articol. Pentru evitarea pe viitor a unor astfel de erori, s-a decis afișarea, în toate secțiile și centrele de deservire, a listelor de tarife și prețuri. Lunar se vor organiza brigăzi mixte ce vor efectua controale inopinate asupra modului în care este respectată legalitatea aplicării și practicării prețurilor și tarifelor de către centrele de deservire a populației. Sectoarele de activitate care colaborează cu resortul de prețuri vor determina cu maximum de exigență elementele din structura calculațiilor ce stau la baza stabilirii prețurilor și tarifelor, atenția îndreptîndu-se, în mod special, asupra consumului de materiale și a manoperei. Lucrătorii de la serviciul de prețuri au fost degrevați de alte sarcini, pentru ca astfel jumătate din timpul lor zilnic de lucru să fie afectat verificării activității centrelor de deservire și instruirii responsabililor. In același scop, s-a dispus completarea compartimentului de prețuri din cadrul uniunii județene cu încă un salariat, urmînd ca la nivelul cooperativelor meșteșugărești să se asigure stabilitatea lucrătorilor de la serviciile de prețuri și tarife, precum și verificarea cunoștințelor lor profesionale. Am reprodus, aici, aproape cu exactitate ,răspunsul U.J.C.M. la articolul publicat recent în Ziarul „Zori noi". Măsurile enunțate mai SUS ie fac să credem că în viitor nu se vor mai semnala erori de genul celor criticate. Credem însă că tovarășii din conducerea cooperației meșteșugărești ar trebui să observe și alte carențe care grevează activitatea unor centre de deservire. Am pune aici o singură întrebare : ce fel de blănării sunt acelea care nu execută nici un fel de recondiționări fără materialul clientului ? Dacă cooperația nu dispune de diferite blănuri, de unde să și le procure clientul? Nu recondiționează, nu vopsește, nu piaptănă blănuri, nu curăță. Atunci pentru ce mai ființează ? E doar o singură problemă, dintre multe altele, asupra căreia conducerea U.J.C.M. ar trebui să se aplece cu mai multă atenție, măcar acum, în preajma sezonului rece. CARMEN PANA Fabrica de nutrețuri din Verești. Vasile Pomparăm la unul din tablourile de comandă din secția dozare Foto : D. VINTU SPORTIVI DE FRUNTE AI JUDEȚULUI NOSTRU CONSTANTIN GRIGORAȘ Cu toate că performanțele sale au trecut, de mult, granițele țării, puțini sunt acei, chiar din județul nostru, care îl cunosc pe atletul Constantin Grigoraș. Are o biografie . . . sportivă interesantă. Practică atletismul din anul 1966, avîndu-l antrenor pe prof. La început, Dumitru Tronciu a debutat cu probele de aruncarea greutății și a discului, probe care l-au făcut cunoscut în județ și în afara lui, cu performanțe care constituie și în momentul de față recorduri județene, anului 1967 se Din toamna pregătește sub îndrumarea profesorului Mihai care a lucrat Sprinceană, cu mult pentru dezvoltarea forței, calitate hotărîtoare la aruncători, ridicind zeci de mii de kilograme prin exerciții cu haltera. In 1968, atletul sucevean participa la campionatul național de decatlon realizează 5.313 puncte, stabibilind primul record al județului Suceava la această probă, unde se clasează pe locul 6 pe țară. Evoluția sa foarte bună în general rezultatul obținut la arunșicarea suliței în special îl mobilizează și mai mult și-l determină să se consacre, in continuare, pregătirii pentru aruncarea suliței. In același an, el aruncă 64,25 m., fiind cea mai bună performanță a sa la această probă. După satisfacerea stagiului militar, întors la Suceava reîncepe pregătirile cu profesorul Mihai Sprinceană, muncind foarte mult pentru acumularea de forță și îmbunătățirea tehnicii aruncării. Și înregistrează progrese : 66,10 m. la campionatele naționale, iar la barajul pentru divizia B aruncă sulița la 67 m. In prima parte a anului 1971 este într-o perioadă de oscilație a formei sportive, aruncînd 58,50 m. In campionatul divizionar la Iași, 65,56 și 68,58 m. la București în cadrul unor concursuri de verificare pentru lotul național, devenind component al cestuia. In continuare, Constantin Grigoraș lucrează sub supravegherea profesorului Alexandru Bizim, deținătorul recordului național al acestei probe (81,21 m). Pregătindu-se conștiincios, în vara anului 1971, Constăntin Grigoraș produce una din surprizele campionatului național, devenind campion al țării cu o performanță de 72,68 m., întrecînd o serie de atleți consacrați. In toamna aceluiași an cucerește medalia de bronz la campionatele balcanice de la Zagreb, clasîndu-se pe locul III, cu performanța de 71,10 m. Anul 1972 este anul său de ghinion, dar și de afirmare. Participă la un cantonament în U.R.S.S. și, datorită unui accident, este oprit 3 luni de zile de a lucra. Reluîndu-și pregătirile, participă la cîteva campionate, realizînd rezultatele : 70,10 m la un concurs de verificare, 67,96 la un patrulater la Milano, 69,88 la Oslo, în cadrul întîlnirii Norvegia — România, cînd se accidentează din nou. Nerestabilit total, participă totuși la campionatele naționale, unde se clasează al IV-lea. Alai tîrziu, participînd la balcaniadă, aruncă sulița la 74,88 m., cucerind medalia de argint și realizînd astfel al treilea mare succes al său. A urmat o altă accidentare, după care el se pregătește pentru cel milai mare concurs al său din triunghiularul cu Finlanda și Suedia, țări unde aruncarea suliței este una din principalele probe. Printre adversari este și fostul recordman mondial J. Kinnunnen — Finlanda (92,70 m.). Sportivul nostru reușește excelentă performanță de 80,28 Ui.* clasîndu-se pe locul II la această întrecere și întrecîndu-l pe fostul campion mondial cu peste 2 m. Succesul este cu atît mai mare, cu cît a fost obținut într-un concurs unde, după spusele sale, el a fost realizat grație atmosferei de concurs creată de prezența redutabililor săi adversari. Alături de alți cîțiva soli ai sportului sucevean, Constantin Grigoraș contribuie, prin performanțele sale, la ridicarea pe o treaptă tot mai înaltă a sportului din județul nostru și din țară. Felicitându-i din toată inima pentru rezultatele obținute, îi dorim succese și mai mari, pe măsura posibilităților sale. C. ALEXA 9 CINE RĂSPUNDE DE AMBALAJE ? Desigur că pentru resolvarea problemei la care ne vom referi nu trebuia să solicităm ajutorul redacției. Fiecare om, la locul său de muncă, are îndatoriri precise pe care, firesc este, trebuie să le ducă la bun sfîrșit. Dar pentru că unii își neglijează atribuțiile pentru care sînt plătiți, am ajuns să ne adresăm ziarului spre a-i trezi la realitate. Iată despre ce este vorba: Noi, cei din consiliul sătesc de pe lingă prăvălia din satul Băncești, comuna Mușenița, luăm deseori parte la inventarele ce se efectuează la această unitate. Nu o dată ne-am sesizat de ambalajele care sînt depozitate afară sub cerul liber, degradîndu-se. Am întrebat-o pe gestionara Veronica Androneciuc de ce nu predă ambalajul celor care îi aduc marfa. Ce ne-a răspuns ea ? — Numai în genunchi nu i-am rugat pe toți conducătorii auto să-mi preia ambalajul, dar nimeni nu m-a ascultat. Probabil că așteaptă un bacșiș de la mine. Iată și lista ambalajelor lăsate să se degradeze afară, căci prăvălia nu dispune de vreun adăpost special , circa 100 de lăzi provenind de la diferite mărfuri, alte vreo 70 de lăzi cu sticle goale și 200 de saci pe care îi rod șoarecii, în loc să li se dea o întrebuințare utilă. In ziua de 9 septembrie, conducătorul auto de pe mașina cu nr. 31—Sv—2686 a adus 110 saci cu tărîțe. Normal era ca să-i ia, gol, înapoi. Degeaba a insistat gestionara. Ba, mai mult, conducătorul auto și însoțitorul său au găsit de cuviință să glumească pe seama gestionarei, făcînd-o să care sacii la mașină, iar apoi refuzînd să-i preia motivînd că au de transportat niște lemne la rude. Iată, așadar, cum își fac ei datoria. Ne întrebăm toate aceste valori nu figurează în scriptele organelor U.J.C.C., nu există o evidență și o răspundere, în același timp, față de buna lor conservare ? Dar, oare, cine se va plăti, în final, dacă se vor degrada total ? Așteptăm ca aceste rînduri să-i trezească la realitate pe cei care privesc cu atîta indiferență problema ambalajelor, valori însemnate, de care economia țării noastre are trebuință. Reprezentanții consiliului sătesc Băncești, al cooperativei de consum ÎN AGRICULTURĂ • ÎN AGRICULTURĂ (Urmare din pagina 1) umană, toate mijloacele de transport trebuiau să funcționeze „ca ceasul". E drept, se lucra, îndeosebi la cartofi. Această cultură reclamă, de altfel, prima urgență. Numai că nici la primărie, nici la comitetul de partid din C.A.P. nu se cunoștea exact realitatea de pe teren, pentru a acționa imediat și nu a doua zi. „Avem 29 de atelaje — preciza tovarășul Pamfil Cojocaru, secretarul comitetului de partid din cooperativa agricolă. Cu excepția a trei, rămase pentru deservirea sectorului zootehnic, toate sínt pe cîmp". Așa să fie ? In prezența primarului, am numărat vreo 7—8 atelaje parcate la centrul gospodăresc. Și era ora prînzului! Evident, caii hrăniți la iesle în grajduri, fără să fi fost scoși la treabă. Alte atelaje nu dăduseră randamentul normal. Pe la aceeași oră, am stat de vorbă cu cîțiva conductori, sosiți cu căruțele la cîntărirea cartofului adus la drum tare. „Acesta e al doilea transport ■— ne spunea Amfilochie Hrișcă". Cele cîteva atelaje făcuseră, într-adevăr, numai 2—3 transporturi. Desigur, prea puțin pentru distanța scurtă ce o aveau de străbătut de pe tarla. „Ar merge mai repede, dacă ar fi oameni să ne ajute la încărcatul și descărcatul căruțelor — observa conductorul Aurel Ioachimciuc. Dar așa, noi singuri încărcăm căruța, tot noi o descărcăm în autocamion“. Alături de birourile C.A.P., un autocamion stătea nefolosit, pentru că nu avea șofer. La secția de mecanizare a agriculturii, o secție model de dotare în ce privește grija față de om, o remorcă, la fel. stătea. — Am folosit-o la transportul porumbului - siloz ,ne-a informat tovarășul Dumitru Hobjiță, șeful unității, dar de cîteva zile, din cauza terenului umed, nu mai putem pătrunde în lanul cu porumb. Majoritatea mecanizatorilor lucrează la întreținerea mașinilor ; am confecționat și platforme pentru scosul porumbului - boabe. — Totuși, remorca ar putea fi utilizată la cartofi — observăm noi. —- Da, dar nu ne-a solicitat-o nimeni! Deci, un număr de căruțe, mulți cai, un autocamion, o remorcă, plugurile, numeroși oameni — iată forță serioasă care în ziua aceea nu era utilizată. Joi, la Mitocu Dragomirnei s-a pierdut mult, pentru că nu toți au luat exemplul celor care au ieșit la treabă. După cum, cu cîteva zile înainte, cînd în ajutor au venit colective de muncă de la oraș, tot s-a pierdut mult, deoarece nu se pregătise teren pentru desfășurarea forțelor mecanice și umane. Dacă o să dăm un exemplu demn de toată lauda, apoi acesta îl constituie școala. Elevii și profesorii erau la sortat cartofi, la încărcatul lor în remorcă. „Roțile s-au înfundat în glob — ne spunea comunistul Dumitru Andriuc, recepționer la C.A.P. — dar au pus toți umărul și au scos-o. Sunt acolo cu toții, continuă treaba, înfruntînd timpul. Dacă-i organizare. . Acum nu-i timp de așteptat nici zile însorite, nici bunul plac al altora. Măsurile de organizare și mobilizare a forțelor, prin forța de care dispune organizația comunală de partid, consiliul popular, conducerea C.A.P. trebuie să-și aibă corespondent în hărnicia oamenilor pe cîmp. E o chestiune care incumbă organului local al puterii și administrației de stat, în primul rînd, foarte serioase sarcini. Pentru că întrecerea socialistă, care a cuprins toate sectoarele vieții și activității în țara noastră, in județul nostru, nu are un scop în sine, nu e viabilă prin angajamentul scris, de la dosar, ci prin eforturi și prin fapte care să ducă la îndeplinirea exemplară a sarcinilor asumate. Recoltatul porumbului pentru siloz la ferma zootehnică Văsești a I.A.S. Suceava DIALOG ^XXXXXXXXXXV\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXX\XJ *.XXXXXXXXXXX\XVXXVXXX\XXXXXXVXXXXX\XXXXX\ CONSTANTIN DROB Păltinoasa . Conform Decretului 285 din 1960, nu puteți primi alocația de stat pentru cel de-al treilea copil, chiar dacă este elev, deoarece este trecut de vîrsta de 16 ani. VASILE TCACIUC Urma : Cercetările făcute la fața locului de către I.T.A. Suceava nu confirmă faptul relatat în scrisoarea adresată redacției că autobuzul de pe traseul Rădăuți — Pohomnicioare ar fi plecat in ziua de 2 septembrie a.c. cu 10 minute mai devreme. VICTOR C. CIURLEA Gura Humbrului: Nu îndepliniți condițiile prevăzute în legislația în vigoare (vechimea în meserie) pentru a vi se acorda o categorie superioară. Vi s-a acordat, în schimb, începînd cu luna septembrie, o treaptă și, ca urmare, beneficiați de un spor al salariului. VASILE TURTA Tarnfia: Faptele relatate se confirmă. Suntem informați că pe măsură ce apartamentele aflate în construcție la Ostra și Broșteni vor fi date în folosință se vor crea minerilor condiții tot mai bune de locuit. FLOREA N. MANDACHI Rădăuți : Nu vi se poate efectua decontarea deplasării periodice la domiciliu deoarece beneficiați de sporul de șantiere ne precizează conducerea I.J.C.M. Suceava, E. N. Iacobeni. Celor trei absolvenți care au efectuat practica și ocupă în momentul de față funcția de artificier li s-a dat prioritate fiindcă au avut rezultate bune în timpul școlarizării, ei fiind, în același timp, mineri cu o înaltă calificare. Pe măsură ce vor fi create posturi, veți efectua și dv. practica. NICOLAE ONOFREICIUC Rădăuți. Strada pe care locuiți este nouă, nici nu fusese nominalizată sau prinsă în planul de electrificare. Ținîndu-se seama de faptul că aici se construiesc și alte case, în afară de cele existente, organele locale de stat și ale I.R.E. au stabilit să construiască rețea electrică, costul lucrărilor fiind suportat de beneficiari: PETRU SĂVUȚ Todirești, MAGDALENA CRĂCIUN Sf. Ilie . Conducerea I.R.E. ne-a răspuns că a primit becuri de schimb și că în localitățile indicate, ca și în altele, vor fi luate măsuri de înlocuire a becurilor arse. IOAN OPACINSCHI comuna Păltinoasa . Magazinul de lingă gara Ilișești este destinat aprovizionării muncitorilor forestieri și, ca atare, nu desface băuturi alcoolice. Produsele respective pot fi găsite în celelalte unități comerciale din comună. GH. VARTOLOMEI Păltinoasa . Cele relatate în trimisă redacției se scrisoarea confirmă: I.G.O. Gura Humorului a dispus spre aprobare centrului mixt energetic din dosarul preliminar și localizate definitiv pentru racordarea instalației electrice la cantonul silvic Păltinoasa. CONSTANTIN ȚUGUI Frasin . Organele în drept ne-au făcut cunoscut că vi s-a acordat o jumătate de normă la UESL Gura Humorului. Dorința dv- a fost, deci, îndeplinită. Vă urăm succes.