Zori Noi, octombrie 1972 (Anul 25, nr. 7707-7732)

1972-10-07 / nr. 7712

A ZORI NOIPAGINA 2 — PORNIND DE LA O SCRISOARE Cînd funcționarul este distrat, * 1 oameni nevinovați­­ sînt purtați pe drumuri , sosită la redacție, o scrisoare, prin care tovară­șul Sofian I. Anton din Co­­mănești ne relatează cum, datorită unei funcționare distrate, el este purtat pe drumuri, fără să fie vinovat, pierzînd inutil bani și timp, tată ce ne scrie peten­­tul : — Am încheiat, în anul 1968, un­ contract pentru școlarizarea fiului meu, So­fian Ion, cu obligația să lu­creze trei ani acolo unde va fi repartizat. La absolvi­rea școlii profesionale de construcții, conform repar­tiției, I.J.C.M. Suceava l-a trimis pe băiat la Grupul de șantiere Cîmpulung Moldo­venesc unde a prestat me­seria de dulgher pînă în februarie anul acesta, cînd a plecat să-și satisfacă sta­giul militar. Cu toate aces­tea, în luna martie a.c„ am primit o înștiințare de la întreprinderea susmențio­nată prin care mi se atră­gea atenția că fiul meu tre­buie să se prezinte la lu­cru, altfel voi fi acționat în judecată. Nu am dat impor­tanță acestui fapt, deoarece știam că respectasem clau­zele contractului și bănuiam că se știe că fiul meu­ a plecat în armată. Doar îi fă­cuse și nota întreprinderea, de lichidare, însă, m-a acționat în judecată, la Ju­decătoria Suceava, cu do­sarul nr. 4046, avînd ca tem­­iáeu­ ziua de 4 septembrie a.c. Din dosar reiese că fiul meu nu a lucrat nici a zi și că am­ de plătit cheltuieli de școlarizare în sumă de 4.743 lei. In această situa­ție m-am deplasat la Grupul de șantiere de la Cîmpu­lung Moldovenesc și, ime­diat, pe baza statelor de plată, serviciul personal mi-a eliberat o adeverință cu nr. 6478 în care se speci­fică că, Sofian Ion a lucrat fără întrerupere, de la data terminării școlii, adică 1 oc­tombrie 1970, și pînă la 15 februarie 1972, cînd, pe baza ordinului de chemare, a făcut nota de lichidare și a plecat militar. Adeverința este semnată de V. Mihai­­liuc, director, și E. Ursa­che, șefa serviciului perso­nal. La primul termen s-a dus la Suceava soția mea, prezentînd și adeverința respectivă. Pentru că nu am fost en prezent, în calitate de pilot (am fost de serviciu în ziua respectivă), s-a fi­xat alt termen, pe­ 22 sep­tembrie a.c. In fața com­pletului de judecată, am a­­rătat că pînă în prezent am respectat contractul semnat și că, după Venirea fiului meu din armată, el va lu­cra tot la I.J.C.M., avînd o datorie față de stat. Mi s-a spus să plec liniștit acasă, că totul s-a terminat. In ziua de 26 septembrie, însă, în timp ce eram la recolta­tul cartofului la C.A.P., e­­xecutorul judecătoresc mi-a pus sechestru pe o serie de bunuri pe care, firesc, nu am voie să se înstrăinez. Nu înțeleg ce fel de evi­dență a personalului există la Grupul de șantiere Cîmpulung Moldovenesc ? De ce unii funcționari sînt distrați, lucru pentru care oameni nevinovați sînt pur­tați pe drumuri, pierzînd și timp, cheltuind și bani de pomană ? SOFIAN I. ANTON Comănești N. R. Din discuția purtată cu tovarășul A. Tărnice­­riu, președintele Judecătoriei Suceava, pe marginea a­­cestei scrisori, a reieșit că, în general, în construcții se ține o evidență formală a absolvenților școlii și că, une­ori, superficialitatea în muncă a unor funcționari face ca oameni nevinovați să fie purtați pe drumuri, ceea ce provoacă supărări, cheltuieli inutile. Sofian I. Anton nu trebuia acționat în judecată decit în cazul cînd, după sa­tisfacerea stagiului militar, fiul său nu s-ar fi prezentat pentru a încheia cei trei ani de muncă, potrivit contrac­tului. Conform pieselor depuse ulterior la dosar de oficiul juridic al I.J.C.M., cauza a fost suspendată pe tim­p de un an de zile. Tovarășul Gh. Ungurean­u, jurisconsult principal, ne-a explicat că, pe baza tabelelor înaintate de serviciul Orga­nizarea muncii, întocmite în funcție de datele oferite de serviciile personal ale grupelor de șantiere, se acționea­ză in judecată cei care nu-și respectă contractul înche­iat. In acest caz, însă, nu este vorba de încălcarea preve­derilor contractului, ci de o proastă evidență, de lipsa de răspundere cu care unii funcționari se achită de obligații­le profesionale. Este de datoria Grupului de șantiere din Cîmpulung Moldovenesc, a conducerii I.J.C.M. Suceava de a lua shasuri pentru evitarea, pe viitor, a unor asemenea situa­ții, pentru întărirea răspunderii în muncă a funcționari­lor. ­\­­­­­­­V­\­­V\N­\WW\W^^WWV WW.­V\\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­V­\­­­­­­­­­­­­­­V.­­­­­­­­­­­­­­­­­­­\\\\V Contra­punct SISTEM „PATENT" S-a descoperit, local și cu osîrdia pe plan c­elor puși să îngrijească atent ca faptele sa se petreacă toc­mai invers, u­n nou­ sistem de a avea Condică de su­gestii Și reclamații și regis­tru unic de control. . . fără să Ie ai. Inovația e uluitor de simplă : cînd ți se cere cineva și-l adulmeci că se dedă la reproșuri, și declari candid că le-ai trimis șefi­lor, să ia act de o sesizare anterioară, și ea proaspătă. Printre altele, registrele cu pricina de la cramă, de la bodega „Mestecăniș" etc. stau mărturie în acest sens, prin consemnări stăruitoare din partea controlului obș­tesc privind tratarea ope­rativă a sesizărilor sale și ale altor cetățeni. Știm că acum e sezonul pentru așa Ceva, dar nu pricepem de ce și scriptele (cele cu . .­­ cîntec) trebuie puse la mu­rat ! O CHEIE ÎN PLUS Suceveanul Eusebie Re­mus Popov­ici, făcînd rost de chei potrivite, a pătruns in locuința cetățeanului Ni­­colae Ciobanu (str. Ion Vodă Viteazul, blocu­l C­1) de unde a în­rat o butelie de aragaz, pe care a încer­cat să o vîndă. Cel în cauză are la acti­vul său mai damnări. Acum, multe con­datorită cheilor folosite, și-a mai făcut rost de una. Aceasta, însă, nu mai stă in buzu­narul lui, ci în al care îi au în primire acelor pe toți cei care sfidează mun­ca harnică, cinstită. DUPĂ FAPTA ȘI răsplata Acostat și jignit de către șoferul Constantin Nechi­­for, în frizeria din comuna Vatra Moldoviției, Ilarian Bodnar a renunțat la inten­ția de a se tunde și a ple­cat, amărît, spre casă. Pe drum a fost ajuns de înrăi­tul său consătean care, „în­suflețit" de o însemnată cantitate de alcool, l-a bă­tut măr. Victima are o incapacitate de mun­că de peste 80 de zile. Dar și multe zile vor trece pînă ce sătenii îl vor ve­dea din nou liber pe Con­stantin Nechifor. Rubrică realizată de ȘTEFAN STROE și CONSTANTIN ȘTEFURIUC ■*****» M>«i»W»^WWWWWVWVWAA/WWVN S Fabrica de spirt Rădăuți. Interior din moderna sală a centralei termice. Foto : I. MIHOVEANU r­in stabilirea „In cooperația meșteșugărească: Erori (pe buzunarul clienților) prețurilor și tarifelor!“ Răspunsul U.J.C.M., sosit de curînd la redacție, precizează că problema respectării disci­plinei prețurilor și tarifelor de către atelierele meșteșugărești a constituit întotdeauna o preo­cupare a conducerii uniunii județene. Mai ales că efectul negativ al încălcării normelor legale umbrește prestigiul de care se bucură m­area majori­tate a unităților de deservire. Articolul cu titlul de mai sus a fost prelucrat în­tr-o ședință lărgită a comitetului executiv, în cadrul căreia au fost anali­zate temeinic cauzele ce au dus la deficiențele semnalate, stabi­­lindu-se măsurile ce se impu­neau a fi luate. S-a hotărît, astfel, virarea la bugetul statului a sumelor în­casate necuvenit de către ate­lierele citate în articol. Pentru evitarea pe viitor a unor astfel de erori, s-a decis afișarea, în toate secțiile și centrele de­ de­servire, a listelor de tarife și prețuri. Lunar se vor organiza brigăzi mixte ce vor efectua controale inopinate asupra modului în care este respectată legalitatea aplicării și practicării prețuri­lor și tarifelor de către centre­le de deservire a populației. Sectoarele de activitate care colaborează cu resortul de pre­țuri vor determina cu maxi­mum de exigență elementele din structura calculațiilor ce stau la baza stabilirii prețurilor și tarifelor, atenția îndreptîn­­du-se, în mod special, asupra consumului de materiale și a manoperei. Lucrătorii de la serviciul de prețuri au fost degrevați de alte­­ sarcini, pentru ca astfel jumă­tate din timpul lor zilnic de lucru să fie afectat verificării activității centrelor de deservi­re și instruirii responsabililor. In același scop, s-a dispus com­pletarea compartimentului de prețuri din cadrul uniunii ju­dețene cu încă un salariat, ur­­mînd ca la nivelul cooperative­lor meșteșugărești să se asigu­re stabilitatea lucrătorilor de la serviciile de prețuri și tari­fe, precum și verificarea cunoș­tințelor lor profesionale. Am reprodus, aici, aproape cu exactitate ,răspunsul U.J.C.M. la articolul publicat recent în Ziarul „Zori noi". Măsurile e­­nun­­țate mai SUS i­e fac să cre­dem că în viitor nu se vor mai semnala erori de genul celor criticate. Credem însă că tova­rășii din conducerea coopera­ției meșteșugărești ar trebui să observe și alte caren­țe care grevează activitatea unor cen­tre de deservire. Am pune aici o singură întrebare : ce fel de blănării sunt acelea care nu execută nici un fel de recondiționări fără materialul clientului ? Dacă cooperația nu dispune de diferite blănuri, de unde să și le procure clientul? Nu recondiționează, nu vopseș­te, nu piaptănă blănuri, nu cu­răță. Atunci pentru ce mai fiin­țează ? E doar o singură problemă, dintre multe altele, asupra că­reia conducerea U.J.C.M. ar trebui să se aplece cu mai mul­tă atenție, măcar acum, în preajma sezonului rece. CARMEN PANA Fabrica de nutrețuri din Verești. Vasile Pomparăm la unul din tablourile de comandă din secția dozare Foto : D. VINTU SPORTIVI DE FRUNTE AI JUDEȚULUI NOSTRU CONSTANTIN GRIGORAȘ Cu toate că performanțe­le sale au trecut, de mult, granițele țării, puțini sunt acei, chiar din județul nos­tru, care îl cunosc pe atle­tul Constantin Grigoraș. Are o biografie . . . spor­tivă interesantă. Practică atletismul din a­­nul 1966, avîndu-l antrenor pe prof. La început, Dumitru Tronciu­ a debutat cu probele de aruncarea greu­tății și a discului, probe care l-au făcut cunoscut în j­udeț și în afara lui, cu per­formanțe care constituie și în momentul de față recor­duri județene, anului 1967 se Din toamna pregătește sub îndrumarea profesoru­lui Mihai care a lucrat Sprinceană, cu mult pentru dezvoltarea forței, calitate hotărîtoare la aruncători, ridicind zeci de mii de kilo­grame prin exerciții cu hal­tera. In 1968, atletul suce­vean participa la campiona­tul național de decatlon realizează 5.313 puncte, sta­bi­bilind primul record al ju­dețului Suceava la această probă, unde se clasează pe locul 6 pe țară. Evoluția sa foarte bună în general rezultatul obținut la arun­și­carea suliței în special îl mobilizează și mai mult și-l determină să se consacre, in continuare, pregătirii pentru aruncarea suliței. In același an, el aruncă 64,25 m., fiind cea mai bună performanță a sa la această probă. După satisfacerea stagiu­lui militar, întors la Sucea­­­va­ reîncepe pregătirile cu profesorul Mihai Sprincea­nă, muncind foarte mult pentru acumularea de forță și îmbunătățirea tehnicii a­­runcării. Și înregistrează progrese : 66,10 m. la cam­pionatele naționale, iar la barajul pentru divizia B a­­runcă sulița la 67 m. In pri­ma parte a anului 1971 este în­tr-o perioadă de oscilație a formei sportive, aruncînd 58,50 m. In campionatul di­vizionar la Iași, 65,56 și 68,58 m. la București în ca­drul unor concursuri de ve­rificare pentru lotul național, devenind component al cestuia. In continuare, Con­­­­stantin Grigoraș lucrează sub supravegherea profeso­rului Alexandru Bizim, de­ținătorul recordului național al acestei probe (81,21 m). Pregătindu-se conștiincios, în vara anului 1971, Con­­stăn­tin Grigoraș produce una din surprizele campio­natului național, devenind campion al țării cu o per­formanță de 72,68 m., între­­cînd o serie de atleți con­sacrați. In toamna aceluiași an cucerește medalia de bronz la campionatele bal­canice de la Zagreb, clasîn­­du-se pe locul III, cu per­formanța de 71,10 m. Anul 1972 este anul său de ghinion, dar și de afir­mare. Participă la un can­tonament în U.R.S.S. și, da­torită unui accident, este o­­prit 3 luni de zile de a lu­cra. Reluîndu-și pregătirile, participă la cîteva campio­nate, realizînd rezultatele : 70,10 m­ la un concurs de verificare, 67,96 la un patru­later la Milano, 69,88 la Oslo, în cadrul întîlnirii Norvegia — România, cînd se accidentează din nou. Ne­­restabilit total, participă to­­tuși la cam­pionatele naționa­le, unde se clasează al IV-lea. Alai tîrziu, partici­­pînd la balcaniadă, arun­că sulița la 74,88 m­., cuce­rind medalia de argint și realizînd astfel al treilea mare succes al său. A urmat o altă accidenta­re, după care el se pregă­tește pentru cel milai mare concurs al său din triun­ghiularul cu Finlanda și Sue­dia, țări unde aruncarea suliței este una din princi­palele probe. Printre adver­sari este și fostul record­man mondial J. Kinnunnen — Finlanda (92,70 m.). Spor­tivul nostru reușește exce­lentă performanță de 80,28 Ui.* clasîndu-se pe locul II la această întrecere și în­­trecîndu-l pe fostul campion mondial cu­ peste 2 m­. Suc­cesul este cu­ atît mai mare, cu cît a fost obținut într-un concurs un­de, după spusele sale, el a fost realizat gra­ție atmosferei de concurs creată de prezența reduta­bililor săi adversari. Alături de alți cîțiva soli ai sportului sucevean, Con­stantin Grigoraș contribuie, prin performanțele sale, la ridicarea pe o treaptă tot mai înaltă a sportului din județul nostru și din țară. Felicitându-i din toată ini­ma pentru rezultatele obți­nute, îi dorim succese și mai mari, pe măsura posibilități­lor sale. C. ALEXA 9 CINE RĂSPUNDE DE AMBALAJE ? Desigur că pentru resol­­varea problemei la care ne vom referi nu trebuia să solicităm ajutorul redacției. Fiecare om, la locul său de muncă, are îndatoriri pre­cise pe care, firesc este, trebuie să le ducă la bun sfîrșit. Dar pentru că unii își neglijează atribuțiile pentru care sînt plătiți, am ajun­s să ne adresăm ziaru­lui spre a-i trezi la reali­tate. Iată despre ce este vorba: Noi, cei din consiliul să­tesc de pe lingă prăvălia din satul Băncești, comuna Mușenița, luăm deseori parte la inventarele ce se e­­fectuează la această unita­te. Nu o dată ne-am sesizat de ambalajele care sînt de­pozitate afară sub cerul li­ber, degradîndu-se. Am în­­trebat-o pe gestionara Ve­ronica Androneciuc de ce nu predă ambalajul celor care îi aduc marfa. Ce ne-a răspuns ea ? — Numai în genunchi nu i-am rugat pe toți con­ducătorii auto să-mi preia ambalajul, dar nimeni nu m-a ascultat. Probabil că așteaptă un bacșiș de la mine. Iată și lista ambalajelor lăsate să se degradeze afa­ră, căci prăvălia nu dispu­ne de vreun adăpost spe­cial , circa 100 de lăzi pro­venind de la diferite măr­furi, alte vreo 70 de lăzi cu sticle goale și 200 de saci pe care îi rod șoarecii, în loc să li se dea o între­buințare utilă. In ziua de 9 septembrie, conducătorul auto de pe mașina cu nr. 31—Sv—2686 a adus 110 saci cu tărîțe. Normal era ca să-i ia, gol, înapoi. Degeaba a insistat gestionara. Ba, mai mult, conducătorul auto și însoți­torul său au găsit de cu­viință să glumească pe sea­ma gestionarei, făcînd-o să care sacii la mașină, iar apoi refuzînd să-i preia motivînd că au de trans­portat niște lemne la rude. Iată, așadar, cum își fac ei datoria. Ne întrebăm t­­oate aceste valori nu figu­rează în scriptele organe­lor U.J.C.C., nu există o e­­vidență și o răspundere, în­ același timp, față de buna lor conservare ? Dar, oare, cine se va plăti, în final, dacă se vor degrada total ? Așteptăm ca aceste rîn­­duri să-i trezească la reali­tate pe cei care privesc cu atîta indiferență problema ambalajelor, valori însem­nate, de care economia țării noastre are trebuință. Reprezentanții consiliului sătesc Băncești, al coopera­tivei de consum ÎN AGRICULTURĂ • ÎN AGRICULTURĂ (Urmare din pagina 1) umană, toate mijloacele de transport trebuiau să funcțione­ze „ca ceasul". E drept, se lucra, îndeosebi la cartofi. Această cultură re­clamă, de altfel, prima urgență. Numai că nici la primărie, nici la comitetul de partid din C.A.P. nu se cunoștea exact realitatea de pe teren, pentru a acționa imediat și nu a doua zi. „A­­vem 29 de atelaje — preciza tovarășul Pamfil Cojocaru, se­cretarul comitetului de partid din cooperativa agricolă. Cu excepția a trei, rămase pentru deservirea sectorului zootehnic, toate sínt pe cîmp". Așa să fie ? In prezența pri­marului, am numărat vreo 7—8 atelaje parcate la centrul gos­podăresc. Și era ora prînzului! Evident, caii hrăniți la iesle în grajduri, fără să fi fost­ scoși la treabă. Alte atelaje nu dăduse­ră randamentul normal. Pe la aceeași oră, am stat de vorbă cu cîțiva conductori, sosiți cu căruțele la cîntărirea cartofului adus la drum tare. „Acesta e al doilea transport ■— ne spu­nea Amfilochie Hrișcă". Cele cî­teva atelaje făcuseră, într-ade­­văr, numai 2—3 transporturi. Desigur, prea puțin pentru dis­tanța scurtă ce o aveau de stră­bătut de pe tarla. „Ar merge mai repede, dacă ar fi oameni să ne ajute la încărcatul și des­cărcatul căruțelor — observa conductorul Aurel Ioach­imciuc. Dar așa, n­oi singuri încărcăm căruța, tot noi o descărcăm în autocamion“. Alături de birourile C.A.P., un autocamion stătea nefolosit, pentru că nu avea șofer. La sec­ția de mecanizare a agricultu­rii, o secție model de dotare în­ ce privește grija față de om, o remorcă, la fel. stătea. — Am folosit-o la transpor­tul porumbului - siloz ,ne-a in­format tovarășul Dumitru Hob­­jiță, șeful unității, dar de cîte­va zile, din cauza terenului umed, nu mai putem pătrunde în lanul cu porumb. Majorita­tea mecanizatorilor lucrează la întreținerea mașinilor ; am con­fecționat și platforme pentru scosul porumbului - boabe. — Totuși, remorca ar putea fi utilizată la cartofi — observăm noi. —- Da, dar nu ne-a solicitat-o nimeni! Deci, un număr de căruțe, mulți cai, un­ autocamion, o re­morcă, plugurile, numeroși oa­meni — iată forță serioasă care în ziua aceea nu era utilizată. Joi, la Mitocu Dragomirnei s-a pierdut mult, pentru că nu toți au luat exemplul celor care au ieșit la treabă. După cum, cu cîteva zile înainte, cînd în ajutor au venit colective de muncă de la oraș, tot s-a pier­dut mult, deoarece nu se pre­gătise teren pentru desfășura­rea forțelor mecanice și umane. Dacă o să dăm un exemplu demn de toată lauda, apoi aces­ta îl constituie școala. Elevii și profesorii erau la sortat car­tofi, la încărcatul lor în re­morcă. „Roțile s-au înfundat în glob — ne spunea­ comunistul Dumitru Andriuc, recepționer la C.A.P. — dar au pus toți umă­rul și au scos-o. Sunt acolo cu toții, continuă treaba, înfrun­­tînd timpul. Dacă-i organiza­re. . Acum nu-i timp de așteptat nici zile însorite, nici bunul plac al altora. Măsurile de or­ganizare și mobilizare a forțe­lor, prin forța de care dispune organizația comunală de partid, consiliul popular, conducerea C.A.P. trebuie să-și aibă cores­pondent în hărnicia oamenilor pe cîmp. E o chestiune care in­cumbă organului local al puterii și­­ administrației de stat, în pri­mul rînd, foarte serioase sar­cini. Pentru că întrecerea socia­listă, care a cuprins toate sec­toarele vieții și activității în țara noastră, in județul nostru, nu are un scop în sine, nu e viabilă prin angajamentul scris, de la dosar, ci prin eforturi și prin fapte care să ducă la în­deplinirea exemplară a sarcini­lor asumate. Recoltatul porumbului pentru siloz la ferma zootehnică Vă­sești a I.A.S. Suceava D­IALOG ^XXXXXXXXXXV\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXX\XJ *.XXXXXXXXXXX\XVXXVXXX\XXXXXXVXXXXX\XXXXX\ CONSTANTIN DROB Păltinoasa . Conform Decretului 285 din 1960, nu puteți primi alocația de stat pentru cel de-al treilea copil, chiar dacă este elev, de­oarece este trecut de vîrsta de 16 ani. VASILE TCACIUC Urma : Cercetările făcute la fața lo­cului de către I.T.A. Suceava nu confirmă faptul relatat în scrisoarea adresată redacției că autobuzul de pe traseul Ră­dăuți — Pohomnicioare ar fi plecat in ziua de 2 septembrie a.c. cu 10 minute mai devre­me. VICTOR C. CIURLEA Gura Humbrului: Nu îndepliniți condițiile pre­văzute în legislația în­ vigoare (vechimea în meserie) pentru a vi se acorda o categorie supe­rioară. Vi s-a acordat, în schimb, începînd cu luna sep­tembrie, o treaptă și, ca urma­re, beneficiați de un spor al sa­lariului. VASILE TURTA Tarnfia: Faptele relatate se confirmă. Suntem­ informați că pe măsură ce apartamentele aflate în con­strucție la Ostra și Broșteni vor fi date în folosință se vor crea minerilor condiții tot mai bune de locuit. FLOREA N. MANDACHI Rădăuți : Nu vi se poate efectua decon­tarea deplasării periodice la do­miciliu deoarece beneficiați de sporul de șantier­e ne preci­zează conducerea I.J.C.M. Su­ceava, E. N. Iacobeni. Celor trei absolvenți care au efectuat practica și ocupă în momentul de față funcția de ar­tificier li s-a dat prioritate fi­indcă au avut rezultate bune în timpul școlarizării, ei fiind, în același timp, mineri cu o înaltă calificare. Pe măsură ce vor fi create posturi, veți efectua și dv. prac­tica. NICOLAE ONOFREICIUC Rădăuți. Strada pe care locuiți este nouă, nici nu fusese nominali­zată sau prinsă în planul de e­­lectrificare. Ținîndu-se seama de faptul că aici se construiesc și alte case, în afară de cele existente, organele locale de stat și ale I.R.E. au stabilit să construiască rețea electrică, costul lucrărilor fiind suportat de beneficiari: PETRU SĂVUȚ Todirești, MAGDALENA CRĂCIUN Sf. Ilie . Conducerea I.R.E. ne-a răs­puns că a primit becuri de schimb și că în localitățile indi­cate, ca și în altele, vor fi luate măsuri de înlocuire a becurilor arse. IOAN OPACINSCHI comuna Păltinoasa . Magazinul de lingă gara Ili­­șești este destinat aprovizionă­rii muncitorilor forestieri și, ca atare, nu desface băuturi alcoo­lice. Produsele respective pot fi găsite în celelalte unități co­merciale din comună. GH. VARTOLOMEI Păltinoasa . Cele relatate în trimisă redacției se scrisoarea confirmă: I.G.O. Gura Humorului a dis­pus spre aprobare centrului mixt energetic din dosarul preliminar și localizate definitiv pentru racordarea instalației e­­lectrice la cantonul silvic Păl­tinoasa. CONSTANTIN ȚUGUI Frasin . Organele în drept ne-au fă­cut cunoscut că vi s-a acordat o jumătate de normă la UESL Gura Humorului. Dorința dv- a fost, deci, îndeplinită. Vă urăm succes.

Next