Zori Noi, noiembrie 1972 (Anul 25, nr. 7733-7758)

1972-11-01 / nr. 7733

J T PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7733 miercuri 1 noiembrie 1972 4 PAGINI 30 BANI IN AGRICULTURA • ÎN AGRICULTURĂ TIMPUL, FOLOSIT LA MAXIMUM PENTRU A ÎNCHEIA CÎT MAI GRABNIC RECOLTAREA ÎNSĂMÎNȚĂRILE! Chilișen!: „Am depășit angajamentele asumate“ Zile de eforturi intense pentru lucrătorii din agricul­tură. Buna organizare a mun­cii, hărnicia și perseverența !n a înfrunta toate obstacole­le pentru strîngerea integra­lă a recoltei, pentru asigura­­­rea bazelor ei viitoare, sînt caracteristici care dinamizea­ză energiile și spiritul gos­podăresc. — Ținem foarte mult la prestigiul cîștigat de unita­tea noastră, ne spunea tova­rășul Ion Rață, inginerul șef al C.A.P. Chilișeni. Pot de­clara că în anul acesta vom fi iarăși la înălțime, în urma bilanțului final al muncii. A­­semeni tuturor colectivelor de oameni ai muncii, am fost și noi angrenați în marea în­trecere socialistă închinată zilei aniversării Republicii, și mărturisesc cu satisfacție că ne-am realizat și depășit an­gajamentele asumate. Ast­fel, trebuia să livrăm peste plan, la fondul central al sta­tului, o cantitate de 1.000 to­ne cartofi. Avem predate, pî­­nă în prezent, 3.230 tone fa­ță de cele 1.980 planificate. Făcînd o nouă suplimentare a angajamentelor, vom mai preda statului cantitatea de 250 tone cartofi. — Obținerea acestor rezul­tate a presupus, mai ales în condițiile acestei toamne, o temeinică organizare a uui­Consiliul intercooperatist Ia­­cobești. Ca pretutindeni, și aici se face tot ce este posibil pentru ca în cursul acestei săptămîni să se încheie însă­­mînțările de toamnă. Harnicii mecanizatori de la S.M.A. Iacobești, asemeni co­legilor lor din întreaga țară, antrenați într-o îndîrjită bătă­lie, dau zor, zi și noapte, pen­tru a asigura, cum, cele mai încă de pe a­­viitoarei recolte, bune condiții dintre acești harnici Cu o parte lucrători cu­, o suită de inițiative din partea cooperatorilor. Care sînt cei evidențiați între evi­dențiați ? — E adevărat, oamenii noș­tri au dat dovadă de abne­gație, de multă pricepere și inițiativă în organizarea muncii. Menționăm, în pri­mul rînd, brigada condusă de Darie Ungureanu, apoi brigă­zile a II-a și a IV-a, care au lucrat zi și noapte la elibe­rat terenul de cartofi și po­rumb, și în cadrul cărora Mi­­­hai Iftodi, Gheorghe Ciofu, Hareta Buzatu, Sofica Ungu­reanu și alții au constituit c­ai ogoarelor, adevărați eroi ai muncilor agricole, am stat de vorbă în noaptea de luni spre marți. Orele 20.00. La C.A.P. Pă­­trăuți, pe tarlaua „Drumul ma­re“, trei tractoare V 650 stră­pung cu reflectoarele întuneri­cul nopții, trăgînd brazdă adîncă într-un sol destul de moale. Fa­cem un scurt popas și aflăm de la comunistul Ioan Hladiuc că aici aratul se va încheia peste cel mult două ore. „După a­­ceasta, ne spune el, vom lua polidiscurile și vom trece pe temple mobilizatoare și di­namizatoare pentru toți. — Care este stadiul exe­cutării celorlalte lucrări prioritare ? — Avem însămînțate 270 hectare din cele 300 planifi­cate. Mîine (marți, 31 octom­brie, n.n.) trecem cu toate forțele pe cele 30 hectare rămase, la pregătirea terenu­lui după porumb. De altfel, am terminiat și recoltarea a­­cestuia, acum efectuînd I. PĂTRAȘCU (Continuare în pagina a II-a) tarlaua „Săliște“, unde lucrea­ză acum alți 5 colegi de-ai mei. Nu plecăm acasă pînă ce nu terminăm lucrul și acolo“. In vecinătatea Pătrăuțului, undeva în stînga, cîmpia este a­­nimată de activitatea mai mul­tor mecanizatori, care lucrează la discuit pe tarlaua „Dănila șef" a C.A.P. Măriței. Printre cei mai harnici, după cum a­­veam să aflăm de la directorul P. GHEORGHE (Continuare în pagina a II-a) Animați de dorința de a termina ci­ mai repede însămînțările din toamna acestui an, mulți mecani­zatori lucrează zi și noapte pe tarlalele CA.P. pe care le deservesc, răspunzînd astfel prin fapte îndemnului adresat de secretarul general al partidului cu prilejul „Zilei recoltei". In imagine : pregătirea terenului pentru însămin­­țări la C.A.P. Arbore LUMINI IN NOAPTE Cînd dumneavoastră munceau­, ei „se luptau“ cu paharele... Zile, ore fierbinți. In lupta cu fiecare clipă, se depășesc norme, se înscriu noi per­formanțe, în economie pe o­­goare, învingînd greutățile cre­ate de condițiile climaterice, zeci de mii de oameni rodul bogat al toamnei, string țăra­nilor cooperatori, zilor, alăturîndu-li-se mecanizate­elevi, studenți, militari, salariați. Asis­tăm, așadar, la un efort su­blim îndreptat spre înfăptuirea cincinalului înainte de ter­men. In acest context, cu atît mai surprinzătoare apare postura unora — e drept, puțini la nu­măr — care, în compania pa­harului cu alcool, nu . . . „de­pășesc" decit cadrul normelor eticii ale societății noastre. Vi-i prezentăm pe cîțiva dintre a­­ceștia : Rădăuți, 25 octombrie, 11­15. La bufetul „Rapid", orele Va­sile Ionesi, lucrător la sectorul timplărie universală al C.A.P. Frătăuții Vechi, venit în oraș după treburi, în plină campanie de strîngere a recoltei... strîn­­ge pe masă sticle al căror con­ținut l-a consumat, în timp ce consătenii săi folosesc la­ma- RAID II orașul RĂDĂUȚI­ ximum fiecare oră bună de lu­cru în timp. Nu-1 supără decit faptul că-l deranjăm din „înde­letnicire" și consideră că e foarte firesc (!) să-și piardă timpul la bufet în drumul său prin Rădăuți. Bufetul de la „Cramă" este „terenul" unde au plecat, cu sarcini precise ce le revin in cadrul atribuțiilor de serviciu. Petru Buliga, meseriaș întreți­nere, și Constantin Prelipcea­­nu, electrician (foto 1), am­bii salariați ai O. C. L. Mixt Rădăuți. După opinia celor doi salariați, nu are nici importanță lipsa lor de la pr­­­­gram, halta de „ajustare" la bufet fiind considerată un fapt minor și, pe undeva, normal. „Dacă nu te vede șeful, poți să faci ce vrei“ — este, probabil, părerea acestor inși — iar te­renul, un prilej de a trage chiulul. Unde duce acest mod de a gîndi și a-și face datoria, o ilustrează situația in care se CARMINA MANOLACHE Foto. I. MINDRESCU (Continuare în pagina a II-a) 1 ÎN ACEST NUMAR: Adunări pentru dări de seamă și alegeri în or­ganizațiile de partid IN PAGINA 3 Profund recunoscători, sucevenii răspund prin fapte, prin amplificarea eforturilor creatoare IN PAGINA 2 ÎN ÎNTIMPINAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII SENSUL VOINȚEI SI HOTARIRII COLECTIVE: ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN DIN CRONICA ENTUZIASTEI ÎNTRECERI SOCIALISTE Kv\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^^1 Folosind judicios timpul de lucru și manifestînd o perma­nentă grijă pentru ca mașinile să funcționeze din plin, muncitoarea Anița Rusu de la Filatura de in și cînepă din Fălticeni obține rezultate care o situează, de mai multă vreme, între fruntașeie in întrecerea socialistă Foto : D. VINTILA Promotori activi ai noului La Fabrica de mobilă din Cîmpulung Moldovenesc — o­­biectiv tînăr, unde priceperea oamenilor, aflată într-un perma­nent efort de autodepășire, conferă lemnului valori superioare — obiectivul inovatorilor și raționalizatorilor este constant orientat spre soluționarea unor probleme majore ale produc­ției, pentru a se crea condiții de realizare a cincinalului îna­inte de termen. Intr-un fel, acești oameni, mereu preocupați de găsirea unor soluții îmbunătățite, participă, alături de colegii lor care produc mobilă, la valorificarea superioară a lemnului. Prezentăm un scurt bilanț. De la începutul anului pînă a­­cum, au fost înregistrate 29 de propuneri de inovații și raționa­lizări. Dintre acestea, 19 au fost aplicate. Calculele arată că ele au ca eficiență obținerea a 264.000 lei economii. Locul de frunte în această nobilă întrecere pentru mai bine și mai eficient îl deține, pînă acum, maistrul mecanic Vasile Chiraș, lui aparținîndu-i 12 dintre inovațiile și raționa­lizările aplicate. Urmărind permanent fluxul tehnologic, el a ajuns la concluzia că acestuia i se pot aduce unele perfecțio­nări, spre a se obține, cu eforturi reduse din partea oameni­lor, producții sporite. Așa au luat naștere masa cu dispoziti­ve articulate pentru poziționarea balamalelor la ușile de la dulapuri, care sporește cu mult eficiența muncii, matrița de confecționat garnituri pentru mașina de aplicat furnir pe cont, ceea ce asigură funcționarea mai bună a utilajului respectiv etc. Printre fruntași se situează și un alt maistru, Ioan Dani­­liuc. Eficiența celor 4 inovații pe care le-a conceput și se apli­că cu succes se ridică la 155.000 lei. La rîndul lor, lăcătușii me­canici Vasile Lateș, Fridolin Fuchs, Simion Turcu, Gheorghe Spătaru au rezolvat probleme importante ale producției, adu­­cîndu-și contribuția la obținerea unor însemnate garnituri de mobilă peste prevederi. Serviciul de concepție al fabricii, condus de dr. ing. Stelian Stoler­u și de ing. Constantin Nuțu, a­cordă un permanent sprijin inovatorilor, orientîndu-le pri­ceperea spre probleme de primă importanță pentru produc­ție. (De la corespondentul nostru ARTEMIZA IGNATESCU) Pădurile viitorului Fondul forestier din județul nostru, unul dintre cele mai bogate din țară, a fost regenerat și întregit, în acest an, cu noi păduri tinere. Numai în campania de primăvară s-au plan­tat 4.690 ha., realizîndu-se astfel aproape integral planul de împăduriri pe 1972. Pentru toamnă au mai rămas doar 30 de ha., lucrările prevăzute a se efectua pe această suprafață fiind în curs de terminare. Din suprafețele plantate, 93,1 la sută o ocupă speciile de rășinoase, îndeosebi molidul. După aprecie­­rile specialiștilor de la Inspectoratul silvic Suceava, întreaga suită de lucrări s-a executat conform normelor tehnice, punîn­­du-se accent pe speciile calitati­ve și asigurîndu-se condiții pro­pice pentru crearea arboretelor de valoare, cu productivitate sporită și repede crescătoare. Cu cele mai bune rezultate în această importantă acțiune s-au înscris ocoalele silvice Pojorî­­ta, Vama, Moldovița, Falcău, Suceava, Solca și Marginea. Parte din lucrările amintite s-au efectuat prin muncă patri­otică. Contribuția voluntară a miilor de oameni — de vîrste și profesii diferite — s-a concretizat în plantarea a peste 870 ha., obținîndu-se economii estimate la circa 1 milion lei. Demn de menționat este și faptul că suprafețele provenite în urma exploatării lemnului și care formează obiectul clasic de regenerare sînt, în acest an, plantate la zi. Cu alte cuvinte, s-a format acel echilibru necesar între tăieri și împăduriri, fapt care face cinste tuturor silvicultorilor suceveni. La 31 iulie a.c., secția de co­voare a întreprinderii de in­dustrie locală din Fălticeni tre­buia să fie pusă în funcțiune. Cu toate acestea, acum, la luni după data mai sus mențio­­­nată, mai sunt de executat în­că o serie de lucrări. Astfel, la spălătorie, uscătorie și vopsito­­rie utilajele tehnologice nu sunt montate, centrala termică nu funcționează (instalația de ali­mentare cu gaz metan și sabo­­tarea cuptoarelor nefiind efec­tuate), după cum nici bazinul de ape reziduale și stația de pompe nu sunt, încă, termina­te. Și, pentru completarea a­­cestei imagini, menționăm că întreaga curte este „brăzdată" de o serie de canale neacope­rite, în aceeași situație se a­­flă și grupul social, alimenta­rea cu apă și drumul principal de acces. Dar, ceea ce ne-a sur­prins și mai mult, a fost faptul că pe șantier nu am întîlnit, recent, nici măcar un construc­tor. . Am aflat că la acest obiectiv lucrările au început bine și au continuat la fel o perioadă de timp, existînd chiar convinge­rea că termenul de punere în funcțiune va putea fi devansat cu cel puțin 30 de zile. Dar, așa cum am arătat la început, situația actuală este cu totul alta, termenul planificat fiind mult depășit. „Care sînt cauze­le acestei stări de lucruri ?“. Am adresat întrebarea, mai întîi, executanților — Șantie­rul de construcții - montaj Făl­ticeni. Tovarășul Aurel Bujdei, inginerul șef al șantierului, ne-a relatat : — Față de 1971, sarcinile de plan ce ne-au revenit în acest an s-au dublat. In schimb, nu s-a creat o bază de producție corespunzătoare și nici forța de muncă necesară nu s-a asigu­rat. în cursul trimestrului a.c„ bunăoară, în unele perioa­d­­de, am dus lipsă de zidari și fierari - betoniști, ca și de u­­nele materiale, îndeosebi ci­ment. Am întîmpinat greutăți și în ceea ce privește executarea bazinului de ape reziduale și a stației de pompe, neterminate nici acum, timpul și terenul nisipos, nefavorabil cu izvoare puternice, fiind cauzele princi­pale. Pe de altă parte, benefi­ciarul nu a asigurat o asisten­ță tehnică corespunzătoare, astfel că, sprijinul așteptat, pri­vind emiterea în timp util a notelor de comandă și a solu­țiilor tehnice pentru lucrările neprevăzute în documentație, nu l-am primit. Totuși, noi am efectuat o serie de lucrari în condițiile arătate, dar, o parte dintre ele nu ni s-au achitat de către beneficiar. Iată ce ne-a spus și repre­zentantul beneficiarului, tova­rășul inginer Alexandru Reuț, directorul I.I.L. Fălticeni : — Faptul că nici în momen­tul de față constructorul n-a terminat lucrările la acest o­­biectiv și, deci, nu ni s-a pre­dat pentru a fi pus în funcțiu­ne,, ne-a creat serioase neajun­suri, mari pierderi de produc­ție. încă de la începerea lucră­rilor am căutat să colaborăm cu unitatea constructoare, să acționăm în așa fel nu-i creăm greutăți în încît să desfă­șurarea normală a activității. Astfel, am preluat din deviz o serie de lucrări pe care ne-am angajat să le executăm cu for­țele noastre, ceea ce am făcut și continuăm să facem. De ase­menea, am asigurat utilajele ne­cesare înainte de termenul pre­văzut acordînd sprijin și în ceea ce privește forța de muncă. In­tr-adevăr, ultima situație de plată întocmită, în valoare de circa 24.000 lei, nu am achi­tat-o încă, deoarece am con­statat că s-au executat lucrări ce nu corespund sub raport ca­litativ, în valoare de 48.000 lei. Instalația de încălzire, de pil­dă, nu funcționează normal (30 la sută din totalul radiatoarelor montate fiind reci), prin gea­muri pătrunde ploaia, din care cauză se deteriorează și pere­ții, iar unele lucrări de instala­ții au fost executate de mîn­­tuială. — Totuși, ați ocupat unele spații de producție, în care, de­ja, se lucrează. — Văzînd că punerea în­ funcțiune se tergiversează, am hotărît, de comun acord cu constructorul și consiliul popu­lar orășenesc, să începem în­că din această lună să lucrăm aici, trecînd peste faptul că nu avem condiții corespunzătoare. VASILE BOTUȘAN (Continuare în pagina a IlI-a) FJF.fJFJF.,*.!1 în obiectiv: SECȚIA DE INVESTIȚII I COVOARE A I.I.L. FĂLTICENI NU SCUZE, CI MĂSURI URGENTE, CU EFICIENȚĂ IMEDIATĂ! %

Next