Zori Noi, decembrie 1972 (Anul 25, nr. 7759-7785)

1972-12-07 / nr. 7764

w t PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7764 joi 7 decembrie 1972 4 PAGINI 30 BANI 1E" " '| SENSUL VOINȚEI SI HO COLECTIVE: ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN din Gheorghe Popa, unul fruntașii sectorului strungărie de la prinderea mecanică între­din Suceava Foto: I. MINDRESCU CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLIN­I Șantierul din Frasin al T.C.M.M. Hotărît să înfăptuiască cincinalul actual înainte de termen, să traducă în viață sarcinile ce îi revin, reieșite din documentele Conferinței Naționale a partidului din 19—21 iulie a.c. și ale recentei Plenare a C.C. al P.C.R., colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Șan­tierul „Leșu Ursului“ Frasin al T.C.M.M. București des­fășoară o intensă activitate, pe multiple planuri, rezulta­tele bune obținute pînă acum constituind, în acest sens, o dovadă elocventă. Intre succesele dobîndite, în­chinate celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Repu­blicii, se află îndeplinirea, cu 31 de zile înainte de ter­men, a sarcinilor anuale de plan la construcții - montaj și cu 20 de zile a angajamentului asumat în întrecerea so­cialistă pe acest an. Programul de lucru al colectivului de aici cuprinde și alte obiective majore, la care, de asemenea, se consem­nează obținerea unor importante succese. Astfel, un ac­cent deosebit se pune pe îmbunătățirea organizării mun­cii pe șantiere, folosirea deplină a utilajelor și a timpului de lucru, întărirea disciplinei, extinderea acordului glo­bal — căi principale de reducere a duratei de execuție a obiectivelor, de creștere a productivității și calității lu­crărilor, a căror eficiență se regăsește, între altele, în punerea în funcțiune, înainte de termen, a ia­zului de decantare „Poarta Veche" de la Tarnița — cu 90 de zile, a dezvoltării U.C.R.U.P.S. Vatra Dornei, cu 10 zile și darea în folosință a unui număr de 120 aparta­mente cu 6 luni mai devreme decit era prevăzut. Eforturile întregului­­ colectiv, mobilizat în permanen­ță la gîndire și acțiune de către organizația de partid, sînt îndreptate nu numai spre economisirea, prin diferite forme, a timpului și a muncii, ci și a materialelor. De la începutul anului și pînă acum, bunăoară, s-a înregis­trat economisirea a 75.000 cărămizi, 195 tone ciment, 48 tone oțel - beton, 365 m.c. cherestea ș.a., precum și a 3.200.000 lei la prețul de cost. Succesele la care ne-are referit sînt o concretizare firească a muncii depuse de­ către întregul colectiv, în frunte cu comuniștii de aici, din rîndul cărora se eviden­țiază, în mod deosebit, Gheorghe Floareș, Daniel Iftode, Ioan Popa, Vasile Cotaș, Vasile Iacob, Vasile Pizamosca, Dumitru Blănaru, Toader Țipa și alții. Bilanțul cu care constructorii de la șantierul din Frasin întîmpină aniver­sarea Republicii constituie, în același timp, o bază trai­nică pentru noi și însem­nate realizări. Plecînd de aici, se prelimina ca, pînă la finele acestui an, să se obțină o producție globală suplimentară de peste 3 milioane lei. pregătirea noilor capre, la școala uzinei, climatul fierbintem al muncii — Interviu cu tovarășul inginer IOAN LUKACI, directo­rul general al Grupului de uzine pentru producția de utilaje și piese de schimb Suceava — Profilul uzinei sucevene, di­ferit de al celorlalte unități in­dustriale existente pînă acum trei ani pe teritoriul județului, a însemnat pentru economia Țării de Sus o premieră: talurgia. Dincolo, însă, de pe­a­­ceastă constatare, a apărut ne­cesitatea cadrelor calificate în meserii de loc sau mai puțin cunoscute oamenilor de prin partea locului. A fost o cerință firească, acută, căreia colecti­vul dumneavoastră i-a găsit o soluționare optimă. Iată moti­vul pentru care vă solicităm, tovarășe director general, ca discuția pe care v-o propunem în legătură cu activitatea de pregătire a cadrelor în metrul și sub tutela uzinei peri­să debuteze cu o prezentare suc­cintă a școlii de calificare.­­ Activitatea de pregătire a cadrelor, devenită pe parcurs școala de astăzi a uzinei, a de­butat o dată cu începerea lu­crărilor de construcții. Acest fapt ne-a permis ca la rodajul și la inaugurarea fluxului teh­nologic să participe două sute de muncitori primele ficați de noi — strungari, cali­fra­zori, laboranți, turnători, for­jori etc. La ora actuală, ei sunt considerați veteranii uzinei și au devenit instructorii uceni­cilor pe care-i calificăm la lo­cul de muncă. Aș cita nume : Vasile Prisăcaru, cîteva Ale­xandru Grădinaru — strungari, Petru Alexandroaie — frezor, Constantin Zegrea — forjor, Spiridon Temegea — otelar. Acestui prim detașament, nu­cleu al colectivului de muncă în curs de formare, i s-au adău­gat sute de salariați — absol­venți ai diferitelor cursuri și forme de calificare. Activita­tea de formare a cadrelor, ce angajează eforturile unui număr de salariați care lucrează în compartimentul de învățămînt și un mare număr de spe­cialiști, maiștri și munci­tori cu însușiri profesionale deosebite, ne oferă satisfacția, să putem afirma că aproxima­tiv 76 la sută dintre oamenii calificați sunt absolvenții șco­lii uzinale. — Care dintre formele de calificare socotiți a fi cea mai eficientă ? — Indiscutabil, ucenicia la da uzine, știut fiind că acest lucru determină, în mare par­te, înfăptuirea obiectivelor e­­conomice majore stabilite pen­tru anul 1973, pentru actualul­­ cincinal.­­ Școala uzinei își va con­tinua activitatea la parametri superiori. Această orientare este determinată de trei fac­tori : terminarea dezvoltării u­­zineii sucevene și a întreprin­derii de la Vatra Dornei (fosta I.R.U.M.), ridicarea gradului de complexitate și de tehnicitate a producției ce o avem de e­­xecutat, și folosirea intensivă a­ tuturor utilajelor pentru ca volumul producției marfă rezul­tat pe mța da lei fonduri fixe să crească cu mult față de ni­velul actual. Iată de ce în ur­mătorii ani vom califica mai mult de 800 de salariați, care vor acoperi necesarul efecti­velor schimburilor II și III, vor mînui utilajele montate în noi­le hale construite, ca și pe cele amplasate prin redistribuirea actualelor spații de producție. Dintre aceștia, majoritatea vor învăța meserii legate de me­talurgie. Intre altele, preconi­zăm ca, măcar o grupă, dacă nu o clasă de subingineri care vor începe studiul anul viitor, să fie pregătiți în ramura metalur­gică. — Ce profesii aveți în pre­zent pe băncile cursurilor de calificare și ce efective vor in­tra­ în producție în 1973? — La ora actuală, în sec­țiile uzinei își desfășoară prac­tica 106 strungari, 36 frezori și 28 de turnători - formatori, uce­nici la locul de muncă anul II, cărora li se vor adăuga, după Discuție consemnată de MARIA FLOREA (Continuare in pagina a IlI-a) PENTRU PRODUCȚIA ANULUI 1973 locul de muncă. Și am să mă explic. Spre deosebire de ab­solventul școlii profesionale, care vine în hala de producție cu un volum apreciabil de cu­noștințe teoretice, dar pentru a căror aplicare îi trebuie o a­­numită perioadă de timp numi­tă aclimatizare, absolventul u­­ceniciei la locul de muncă pre­ia ștafeta din mers. El are un avantaj profesional în timp de circa un an calendaristic. In plus, are și o formare, o carie muncitorească, este edu­cu­noscut și ca cetățean și coleg de muncă. Să vă dau cîteva nume dintre absolvenții vară ai uceniciei la locul din de muncă, nume care s-au impus prin competență și hărnicie, e­­xemple pe care le oferim ac­tualilor elevi: oțelarii Constan­tin Buliga, Vasile Prisăcaru și Ion Vatamanu și lăcătușii Emil Giurcă și Gheorghe Jiduc.­­ Vorbiți-ne și despre per­spectiva activității de pregătire a cadrelor necesare grupului ‘ I ÎN ACEST NUMĂR: J I­­ ■ In cooperația meșteșugareascA j \ ■ Pornind de la o scrisoare \£ \ un CONTRAPUNCT I IN PAGINA 2 ■ ȘCOALA ■ PE ÎNTINSUL PATRIEI ÎN PAGINA 3 Í jun r/vun\/i v iA W W W W W WWWAW^WWÂW.­WW W W W WWmX­.WWW W W W W WW W W W W W WWWN^ Preocupați de buna folosire a materiei prime și realizarea indicilor de calitate a pro­ducției, gateriștii de la S.I.L. Fălticeni, între care se numără și Toader Boaru, pun un deosebit accent pe prelucrarea corespunzătoare a fiecărui buștean Foto. D. VINTILA O IMPORTANTĂ SURSĂ DE CREȘTERE A EFICIENTEI ECONOMICE: UTILIZAREA CORECTA A APARATELOR DE MĂSURĂ ȘI CONTROL Caracteristic industriei ju­dețului nostru, pe lingă ritmul intens de dezvoltare, este con­tinua­ta modernizare, înzestra­rea cu utilaje avînd parametri tehnico - economici superiori. Nu există, practic, sector economic în care modernul să nu-și fi pus amprenta, auto­matizarea devenind, în tot mai multe întreprinderi, un fapt o­­bișnuit. In contextul celor amintite, utilizarea corectă a aparatelor de măsură și control, care con­diționează obținerea parame­trilor proiectați pe utilajele de bază, ca și întreținerea ori re­pararea corespunzătoare a­­ a­­cestora devin cerințe ele impunînd intervenții majore, com­petente și operative. Problema se cuvine tratată, în toate uni­tățile, cu maximă responsabili­tate, nu numai fiindcă peste 200.000 de aparate cele de măsură și control, existente în județul nostru, reprezintă, în mare parte, fonduri fixe a că­­­­ror valoare se ridică la mai multe zeci de milioane de lei, ci și pentru că funcționarea co­rectă a acestora condiționează utilizarea la capacitate, deci în condiții de eficiență, a utila­jelor de bază. Pot fi enumerate numeroase exemple cînd, dato­rită lipsei parțiale sau totale a aparatelor de măsură și con­trol, funcționării lor defectuoa­se, s-au obținut produse infe­rioare sub raport calitativ. Un studiu inițiat și realizat, cu cîtva timp în urmă, de către comisia economică a comitetu­lui județean de partid, la prin­cipalele unități economice din județ a confirmat existența în activitatea metrologică a unor deficiențe. Astfel, s-a constatat că personalul desemnat a se ocupa de activitatea metrolo­gică nu-și îndeplinește în mod corespunzător sarcinile, în u­­nele unități el nefiind suficient pregătit. Verificarea ori repa­rarea aparaturii se desfășoară greoi, nu există o colaborare a­­propiată între întreprinderi, iar conducerile acestora nu acordă sprijinul cuvenit activității de NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) Experiența acumulată de co­operativele agricole de produc­ție fruntașe dovedește convin­gător că obținerea unor recolte sporite de legume pe unitatea de suprafață și valorificarea­ a­­cestora la prețuri superioare depind, în primul rînd, de mo­dul cum este rezolvată proble­ma­ asigurării forței umane de muncă și de răspunderea cu care executanții întregii game de lucrări din acest sector se achită de sarcinile ce le revin. In cele mai numeroase cazuri consiliile de conducere ale G.A.P. care dețin suprafețe cu legume au reușit să soluționeze în condiții optime toate aspec­tele problemelor amintite prin aplicarea acordului global, ca formă echitabilă și stimulato­­rie de retribuire a muncii, care, indiscutabil, întărește răspun­derea personală a fiecărui­ co­operator față de producția pe care s-a angajat să o realizeze. Pentru o asemenea apreciere pledează și rezultatele bune obținute anul acesta în ferma legumicolă a C.A.P. Forăști. — In pianul de producție în­tocmit la începutul anului — ne spunea tehnicianul Leonora E­­nache, ajutorul șefului­­ de fer­mă — ne stabilisem să reali­zăm de pe cele 30 de ha. culti­vate cu legume (16 ha. cu cas­traveți, 7 ha. cu ceapă, 4 ha. cu varză, 2 ha. cu pătrunjel și 1 ha. cu ardei) o cantitate de 280 tone produse, prin a căror valorificare ne propusesem să aducem C.A.P. un venit de 265.000 lei. Atunci cînd aceste sarcini economice au fost adu­se la cunoștința oamenilor, u­­nii membri cooperatori, plecînd de la rezultatele „subțiri" înre­gistrate cu un an înainte în fermă, și-au exprimat neîncre­derea în­ posibilitatea obținerii producțiilor și veniturilor pla­nificate. Insă, treptat, optica grădinarilor din Forăști s-a transformat. Stimulați de apli­carea acordului global, oame­nii au căpătat încredere în pro­priile lor forțe, încredere care s-a amplificat pe măsură ce ur­măreau cum, zilnic, din grădi­nă luau drumul unităților be­neficiare cantități tot mai mari de legume. In final am reușit să obținem și să valorificăm 387 tone de legume, cu 107 to­ne mai mult decât ne stabilisem inițial și, pe această bază, să aducem C.A.P., peste nivelul planificat, un venit de 109.000 lei. Negreșit, la asemenea re­zultate era aproape imposibil de ajuns fără ca membrii co­operatori să fie retribuiți în a­­cord global. — Vă rugăm să vă referiți la modul cum au fost organiza­te producția și munca în fermă, cum au acționat cooperatorii pentru a-și îndeplini sarcinile ce le reveneau, precum și forma concretă în care s-a apl­­la cat acordul global. — încă din toamna anului 1971, întreaga suprafață desti­nată grădinii de zarzavaturi a fost arată și fertilizată cu doze sporite de îngrășăminte chi­mice și naturale, asigurîndu-se, totodată, buna funcționare a in­­­stalațiilor de irigare, a tractoa­relor și mașinilor legumicole, necesarul de semințe și mate­rialul săditor. Ulterior, condu­cerea fermei s-a preocupat să asigure, pe cit posibil, un nu­măr suficient de brațe de muncă, atrăgînd în legumicul­tura 43 de bărbați și femei pro­veniți din râdurile cooperato­rilor care aveau deja o anumi­tă experiență în domeniul cul­tivării zarzavaturilor. In pri­măvară, aceștia au fost orga­nizați în cadrul a două echipe specializate, repartizîndu-li-se nominal, pe baza fișei - an­gajament, întreaga suprafață cultivată cu plante legumicole. LA FERMA LEGUMICOLĂ A C.A.P. FORĂȘTI Totodată, fiecărui legumicultor i-au fost individualizate răs­punderi precise : cultura și su­prafața ce ii reveneau,, lucrările pe care trebuia să le execute, producția planificată, atît can­titativ cit și valoric. Pe de altă parte, în fișa - angajament au fost inserate și tarifele de pla­tă a muncii, stabilite în funcție de complexitatea și volumul lucrărilor — prevăzute, la 1.000 de lei venit realizat­e, care stipulau să li se acorde oame­nilor, sub formă de numerar și în natură, 413 lei (213 lei în bani și diferența în produse). Cunoașterea temeinică de către cooperatori a sarcinilor de pro­ducție și a drepturilor ce li se cuvin a făcut să crească consi­derabil răspunderea lor în mun­că, fapt ce și-a găsit concreti­zarea nu numai în strădania fiecăruia de a participa zilnic la muncă, ci și în interesul deo­sebit manifestat față de cali­tatea lucrărilor executate, față de modul cum este valo­rificată recolta de zarzavaturi. Condițiile naturale specifice a­­cestui an agricol, caracterizat prin­ precipitații abundente, au făcut ca unele culturi, cum ar fi : pătrunjelul, ceapa, ardeii etc., să aibă nevoie de supli­mentarea celor trei prașile pre­văzute inițial. Conștienți fiind de necesitatea majorării numă­rului acestora și a intensifi­cării ritmului la privitul ma­nual, oamenii au biruit toate greutățile generate de insta­bilitatea vremii, actionînd cu tenacitate, pe orice timp, pen­tru a nu lăsa ca producția de legume să fie dijmuită de bu­ruieni. Ca urmare a aplicării la unele culturi a 4—5 prașile, a bunei întrețineri a întregii gră­dini, chiar de la început plan­tele s-au dezvoltat viguros, o­­ferind un rod bogat. Forma de retribuire întrebuințată — la 1.000 de lei venit realizat — i-a determinat pe cooperatori să urmărească nu numai creșterea producției de legume, ci și spo­rirea calității acesteia, expri­mată prin intermediul prețuri­lor cu care s-a valorificat fie­care kilogram de zarzavat. La castraveți —, plantă ce deține ION BĂNCESCU (Continuare în pagina a II-a) ACORDUL GLOBAL IH C.A. P. EXPERIENȚĂ • PERSPECTIVE PRODUCȚIILE ȘI VENITURILE REALIZATE AU DEPĂȘIT NIVELURILE PREVĂZUTE um . Anul acesta, expor­tul de sare al țării noas­tre înregistrează un spor de peste 15 la sută față de anul trecut. De men­ționat că odată cu crește­rea volumului, întreprin­derile noastre au oferit pe piața externă o gamă largă de produse: sare măcinată pentru indus­trie, sare petru topitul zăpezii, pentru industria alimentară, sare sub for­mă de brichete, utilizată In zootehnie, precum și sare extrafină pentru consumul populației. In afara unor parteneri tra­diționali, cum sunt Bulga­ria, Cehoslovacia, Grecia, Iugoslavia și Ungaria, anul acesta au mai fost încheiate contracte pen­tru exportul unor însem­nate cantități de sare în Canada, R. F. a Germa­niei și Nigeria.­­ In vederea ridicării gradului de mecanizare a lucrărilor din subteran, un colectiv de specialiști de la Institutul de cerce­tări și proiectări miniere pentru huilă — Petroșani și de la Centrala cărbu­nelui din localitate a de­finitivat un nou proce­deu de betonare a gale­riilor miniere cu caraj mobil. Instalația, con­cepută în acest scop, care a fost expusă și la recentul Tîrg internațio­nal de la București, asi­gură o productivitate mult superioară, ceea ce va permite realizarea u­­nei viteze de betonare a galeriilor de 80 m.l. pe lună. • Specialiștii Uzinei „Carbochim“ din Cluj au pus la punct tehnologia de fabricare a pietrelor de polizor cu lianți de magnezită, care pînă a­­cum se importau. Prime­le șarje, livrate Fabricii de pile București, au de­­montrat calitatea noului produs. Corpurile abrazi­ve cu lianți magnezitici se folosesc în special pentru confecționarea sculelor așchietoare și au o largă căutare în indus­trie. • Cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a Repu­blicii, la Buenos Aires a fost inaugurată expozi­ția cărții românești. • Secția de cultură și artă a Centrului de ini­țiative și turism din Madrid, în colaborare cu Reprezentanța consulară și comercială a României din capitala Spaniei, a organizat recent o săptă­­mînă culturală româneas­că în saloanele Institutu­lui municipal de educa­ție. Cu acest prilej, a avut loc inaugurarea expozi­ției de fotografii „Româ­nia pitorească" și prezen­tarea de filme documen­tare românești.

Next