Zori Noi, decembrie 1972 (Anul 25, nr. 7759-7785)
1972-12-07 / nr. 7764
w t PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7764 joi 7 decembrie 1972 4 PAGINI 30 BANI 1E" " '| SENSUL VOINȚEI SI HO COLECTIVE: ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN din Gheorghe Popa, unul fruntașii sectorului strungărie de la prinderea mecanică întredin Suceava Foto: I. MINDRESCU CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINI Șantierul din Frasin al T.C.M.M. Hotărît să înfăptuiască cincinalul actual înainte de termen, să traducă în viață sarcinile ce îi revin, reieșite din documentele Conferinței Naționale a partidului din 19—21 iulie a.c. și ale recentei Plenare a C.C. al P.C.R., colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Șantierul „Leșu Ursului“ Frasin al T.C.M.M. București desfășoară o intensă activitate, pe multiple planuri, rezultatele bune obținute pînă acum constituind, în acest sens, o dovadă elocventă. Intre succesele dobîndite, închinate celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii, se află îndeplinirea, cu 31 de zile înainte de termen, a sarcinilor anuale de plan la construcții - montaj și cu 20 de zile a angajamentului asumat în întrecerea socialistă pe acest an. Programul de lucru al colectivului de aici cuprinde și alte obiective majore, la care, de asemenea, se consemnează obținerea unor importante succese. Astfel, un accent deosebit se pune pe îmbunătățirea organizării muncii pe șantiere, folosirea deplină a utilajelor și a timpului de lucru, întărirea disciplinei, extinderea acordului global — căi principale de reducere a duratei de execuție a obiectivelor, de creștere a productivității și calității lucrărilor, a căror eficiență se regăsește, între altele, în punerea în funcțiune, înainte de termen, a iazului de decantare „Poarta Veche" de la Tarnița — cu 90 de zile, a dezvoltării U.C.R.U.P.S. Vatra Dornei, cu 10 zile și darea în folosință a unui număr de 120 apartamente cu 6 luni mai devreme decit era prevăzut. Eforturile întregului colectiv, mobilizat în permanență la gîndire și acțiune de către organizația de partid, sînt îndreptate nu numai spre economisirea, prin diferite forme, a timpului și a muncii, ci și a materialelor. De la începutul anului și pînă acum, bunăoară, s-a înregistrat economisirea a 75.000 cărămizi, 195 tone ciment, 48 tone oțel - beton, 365 m.c. cherestea ș.a., precum și a 3.200.000 lei la prețul de cost. Succesele la care ne-are referit sînt o concretizare firească a muncii depuse de către întregul colectiv, în frunte cu comuniștii de aici, din rîndul cărora se evidențiază, în mod deosebit, Gheorghe Floareș, Daniel Iftode, Ioan Popa, Vasile Cotaș, Vasile Iacob, Vasile Pizamosca, Dumitru Blănaru, Toader Țipa și alții. Bilanțul cu care constructorii de la șantierul din Frasin întîmpină aniversarea Republicii constituie, în același timp, o bază trainică pentru noi și însemnate realizări. Plecînd de aici, se prelimina ca, pînă la finele acestui an, să se obțină o producție globală suplimentară de peste 3 milioane lei. pregătirea noilor capre, la școala uzinei, climatul fierbintem al muncii — Interviu cu tovarășul inginer IOAN LUKACI, directorul general al Grupului de uzine pentru producția de utilaje și piese de schimb Suceava — Profilul uzinei sucevene, diferit de al celorlalte unități industriale existente pînă acum trei ani pe teritoriul județului, a însemnat pentru economia Țării de Sus o premieră: talurgia. Dincolo, însă, de peaceastă constatare, a apărut necesitatea cadrelor calificate în meserii de loc sau mai puțin cunoscute oamenilor de prin partea locului. A fost o cerință firească, acută, căreia colectivul dumneavoastră i-a găsit o soluționare optimă. Iată motivul pentru care vă solicităm, tovarășe director general, ca discuția pe care v-o propunem în legătură cu activitatea de pregătire a cadrelor în metrul și sub tutela uzinei perisă debuteze cu o prezentare succintă a școlii de calificare. Activitatea de pregătire a cadrelor, devenită pe parcurs școala de astăzi a uzinei, a debutat o dată cu începerea lucrărilor de construcții. Acest fapt ne-a permis ca la rodajul și la inaugurarea fluxului tehnologic să participe două sute de muncitori primele ficați de noi — strungari, califrazori, laboranți, turnători, forjori etc. La ora actuală, ei sunt considerați veteranii uzinei și au devenit instructorii ucenicilor pe care-i calificăm la locul de muncă. Aș cita nume : Vasile Prisăcaru, cîteva Alexandru Grădinaru — strungari, Petru Alexandroaie — frezor, Constantin Zegrea — forjor, Spiridon Temegea — otelar. Acestui prim detașament, nucleu al colectivului de muncă în curs de formare, i s-au adăugat sute de salariați — absolvenți ai diferitelor cursuri și forme de calificare. Activitatea de formare a cadrelor, ce angajează eforturile unui număr de salariați care lucrează în compartimentul de învățămînt și un mare număr de specialiști, maiștri și muncitori cu însușiri profesionale deosebite, ne oferă satisfacția, să putem afirma că aproximativ 76 la sută dintre oamenii calificați sunt absolvenții școlii uzinale. — Care dintre formele de calificare socotiți a fi cea mai eficientă ? — Indiscutabil, ucenicia la da uzine, știut fiind că acest lucru determină, în mare parte, înfăptuirea obiectivelor economice majore stabilite pentru anul 1973, pentru actualul cincinal. Școala uzinei își va continua activitatea la parametri superiori. Această orientare este determinată de trei factori : terminarea dezvoltării uzineii sucevene și a întreprinderii de la Vatra Dornei (fosta I.R.U.M.), ridicarea gradului de complexitate și de tehnicitate a producției ce o avem de executat, și folosirea intensivă a tuturor utilajelor pentru ca volumul producției marfă rezultat pe mța da lei fonduri fixe să crească cu mult față de nivelul actual. Iată de ce în următorii ani vom califica mai mult de 800 de salariați, care vor acoperi necesarul efectivelor schimburilor II și III, vor mînui utilajele montate în noile hale construite, ca și pe cele amplasate prin redistribuirea actualelor spații de producție. Dintre aceștia, majoritatea vor învăța meserii legate de metalurgie. Intre altele, preconizăm ca, măcar o grupă, dacă nu o clasă de subingineri care vor începe studiul anul viitor, să fie pregătiți în ramura metalurgică. — Ce profesii aveți în prezent pe băncile cursurilor de calificare și ce efective vor intra în producție în 1973? — La ora actuală, în secțiile uzinei își desfășoară practica 106 strungari, 36 frezori și 28 de turnători - formatori, ucenici la locul de muncă anul II, cărora li se vor adăuga, după Discuție consemnată de MARIA FLOREA (Continuare in pagina a IlI-a) PENTRU PRODUCȚIA ANULUI 1973 locul de muncă. Și am să mă explic. Spre deosebire de absolventul școlii profesionale, care vine în hala de producție cu un volum apreciabil de cunoștințe teoretice, dar pentru a căror aplicare îi trebuie o anumită perioadă de timp numită aclimatizare, absolventul uceniciei la locul de muncă preia ștafeta din mers. El are un avantaj profesional în timp de circa un an calendaristic. In plus, are și o formare, o carie muncitorească, este educunoscut și ca cetățean și coleg de muncă. Să vă dau cîteva nume dintre absolvenții vară ai uceniciei la locul din de muncă, nume care s-au impus prin competență și hărnicie, exemple pe care le oferim actualilor elevi: oțelarii Constantin Buliga, Vasile Prisăcaru și Ion Vatamanu și lăcătușii Emil Giurcă și Gheorghe Jiduc. Vorbiți-ne și despre perspectiva activității de pregătire a cadrelor necesare grupului ‘ I ÎN ACEST NUMĂR: J I ■ In cooperația meșteșugareascA j \ ■ Pornind de la o scrisoare \£ \ un CONTRAPUNCT I IN PAGINA 2 ■ ȘCOALA ■ PE ÎNTINSUL PATRIEI ÎN PAGINA 3 Í jun r/vun\/i v iA W W W W W WWWAW^WWÂW.WW W W W WWmX.WWW W W W W WW W W W W W WWWN^ Preocupați de buna folosire a materiei prime și realizarea indicilor de calitate a producției, gateriștii de la S.I.L. Fălticeni, între care se numără și Toader Boaru, pun un deosebit accent pe prelucrarea corespunzătoare a fiecărui buștean Foto. D. VINTILA O IMPORTANTĂ SURSĂ DE CREȘTERE A EFICIENTEI ECONOMICE: UTILIZAREA CORECTA A APARATELOR DE MĂSURĂ ȘI CONTROL Caracteristic industriei județului nostru, pe lingă ritmul intens de dezvoltare, este continuata modernizare, înzestrarea cu utilaje avînd parametri tehnico - economici superiori. Nu există, practic, sector economic în care modernul să nu-și fi pus amprenta, automatizarea devenind, în tot mai multe întreprinderi, un fapt obișnuit. In contextul celor amintite, utilizarea corectă a aparatelor de măsură și control, care condiționează obținerea parametrilor proiectați pe utilajele de bază, ca și întreținerea ori repararea corespunzătoare a acestora devin cerințe ele impunînd intervenții majore, competente și operative. Problema se cuvine tratată, în toate unitățile, cu maximă responsabilitate, nu numai fiindcă peste 200.000 de aparate cele de măsură și control, existente în județul nostru, reprezintă, în mare parte, fonduri fixe a căror valoare se ridică la mai multe zeci de milioane de lei, ci și pentru că funcționarea corectă a acestora condiționează utilizarea la capacitate, deci în condiții de eficiență, a utilajelor de bază. Pot fi enumerate numeroase exemple cînd, datorită lipsei parțiale sau totale a aparatelor de măsură și control, funcționării lor defectuoase, s-au obținut produse inferioare sub raport calitativ. Un studiu inițiat și realizat, cu cîtva timp în urmă, de către comisia economică a comitetului județean de partid, la principalele unități economice din județ a confirmat existența în activitatea metrologică a unor deficiențe. Astfel, s-a constatat că personalul desemnat a se ocupa de activitatea metrologică nu-și îndeplinește în mod corespunzător sarcinile, în unele unități el nefiind suficient pregătit. Verificarea ori repararea aparaturii se desfășoară greoi, nu există o colaborare apropiată între întreprinderi, iar conducerile acestora nu acordă sprijinul cuvenit activității de NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) Experiența acumulată de cooperativele agricole de producție fruntașe dovedește convingător că obținerea unor recolte sporite de legume pe unitatea de suprafață și valorificarea acestora la prețuri superioare depind, în primul rînd, de modul cum este rezolvată problema asigurării forței umane de muncă și de răspunderea cu care executanții întregii game de lucrări din acest sector se achită de sarcinile ce le revin. In cele mai numeroase cazuri consiliile de conducere ale G.A.P. care dețin suprafețe cu legume au reușit să soluționeze în condiții optime toate aspectele problemelor amintite prin aplicarea acordului global, ca formă echitabilă și stimulatorie de retribuire a muncii, care, indiscutabil, întărește răspunderea personală a fiecărui cooperator față de producția pe care s-a angajat să o realizeze. Pentru o asemenea apreciere pledează și rezultatele bune obținute anul acesta în ferma legumicolă a C.A.P. Forăști. — In pianul de producție întocmit la începutul anului — ne spunea tehnicianul Leonora Enache, ajutorul șefului de fermă — ne stabilisem să realizăm de pe cele 30 de ha. cultivate cu legume (16 ha. cu castraveți, 7 ha. cu ceapă, 4 ha. cu varză, 2 ha. cu pătrunjel și 1 ha. cu ardei) o cantitate de 280 tone produse, prin a căror valorificare ne propusesem să aducem C.A.P. un venit de 265.000 lei. Atunci cînd aceste sarcini economice au fost aduse la cunoștința oamenilor, unii membri cooperatori, plecînd de la rezultatele „subțiri" înregistrate cu un an înainte în fermă, și-au exprimat neîncrederea în posibilitatea obținerii producțiilor și veniturilor planificate. Insă, treptat, optica grădinarilor din Forăști s-a transformat. Stimulați de aplicarea acordului global, oamenii au căpătat încredere în propriile lor forțe, încredere care s-a amplificat pe măsură ce urmăreau cum, zilnic, din grădină luau drumul unităților beneficiare cantități tot mai mari de legume. In final am reușit să obținem și să valorificăm 387 tone de legume, cu 107 tone mai mult decât ne stabilisem inițial și, pe această bază, să aducem C.A.P., peste nivelul planificat, un venit de 109.000 lei. Negreșit, la asemenea rezultate era aproape imposibil de ajuns fără ca membrii cooperatori să fie retribuiți în acord global. — Vă rugăm să vă referiți la modul cum au fost organizate producția și munca în fermă, cum au acționat cooperatorii pentru a-și îndeplini sarcinile ce le reveneau, precum și forma concretă în care s-a aplla cat acordul global. — încă din toamna anului 1971, întreaga suprafață destinată grădinii de zarzavaturi a fost arată și fertilizată cu doze sporite de îngrășăminte chimice și naturale, asigurîndu-se, totodată, buna funcționare a instalațiilor de irigare, a tractoarelor și mașinilor legumicole, necesarul de semințe și materialul săditor. Ulterior, conducerea fermei s-a preocupat să asigure, pe cit posibil, un număr suficient de brațe de muncă, atrăgînd în legumicultura 43 de bărbați și femei proveniți din râdurile cooperatorilor care aveau deja o anumită experiență în domeniul cultivării zarzavaturilor. In primăvară, aceștia au fost organizați în cadrul a două echipe specializate, repartizîndu-li-se nominal, pe baza fișei - angajament, întreaga suprafață cultivată cu plante legumicole. LA FERMA LEGUMICOLĂ A C.A.P. FORĂȘTI Totodată, fiecărui legumicultor i-au fost individualizate răspunderi precise : cultura și suprafața ce ii reveneau,, lucrările pe care trebuia să le execute, producția planificată, atît cantitativ cit și valoric. Pe de altă parte, în fișa - angajament au fost inserate și tarifele de plată a muncii, stabilite în funcție de complexitatea și volumul lucrărilor — prevăzute, la 1.000 de lei venit realizate, care stipulau să li se acorde oamenilor, sub formă de numerar și în natură, 413 lei (213 lei în bani și diferența în produse). Cunoașterea temeinică de către cooperatori a sarcinilor de producție și a drepturilor ce li se cuvin a făcut să crească considerabil răspunderea lor în muncă, fapt ce și-a găsit concretizarea nu numai în strădania fiecăruia de a participa zilnic la muncă, ci și în interesul deosebit manifestat față de calitatea lucrărilor executate, față de modul cum este valorificată recolta de zarzavaturi. Condițiile naturale specifice acestui an agricol, caracterizat prin precipitații abundente, au făcut ca unele culturi, cum ar fi : pătrunjelul, ceapa, ardeii etc., să aibă nevoie de suplimentarea celor trei prașile prevăzute inițial. Conștienți fiind de necesitatea majorării numărului acestora și a intensificării ritmului la privitul manual, oamenii au biruit toate greutățile generate de instabilitatea vremii, actionînd cu tenacitate, pe orice timp, pentru a nu lăsa ca producția de legume să fie dijmuită de buruieni. Ca urmare a aplicării la unele culturi a 4—5 prașile, a bunei întrețineri a întregii grădini, chiar de la început plantele s-au dezvoltat viguros, oferind un rod bogat. Forma de retribuire întrebuințată — la 1.000 de lei venit realizat — i-a determinat pe cooperatori să urmărească nu numai creșterea producției de legume, ci și sporirea calității acesteia, exprimată prin intermediul prețurilor cu care s-a valorificat fiecare kilogram de zarzavat. La castraveți —, plantă ce deține ION BĂNCESCU (Continuare în pagina a II-a) ACORDUL GLOBAL IH C.A. P. EXPERIENȚĂ • PERSPECTIVE PRODUCȚIILE ȘI VENITURILE REALIZATE AU DEPĂȘIT NIVELURILE PREVĂZUTE um . Anul acesta, exportul de sare al țării noastre înregistrează un spor de peste 15 la sută față de anul trecut. De menționat că odată cu creșterea volumului, întreprinderile noastre au oferit pe piața externă o gamă largă de produse: sare măcinată pentru industrie, sare petru topitul zăpezii, pentru industria alimentară, sare sub formă de brichete, utilizată In zootehnie, precum și sare extrafină pentru consumul populației. In afara unor parteneri tradiționali, cum sunt Bulgaria, Cehoslovacia, Grecia, Iugoslavia și Ungaria, anul acesta au mai fost încheiate contracte pentru exportul unor însemnate cantități de sare în Canada, R. F. a Germaniei și Nigeria. In vederea ridicării gradului de mecanizare a lucrărilor din subteran, un colectiv de specialiști de la Institutul de cercetări și proiectări miniere pentru huilă — Petroșani și de la Centrala cărbunelui din localitate a definitivat un nou procedeu de betonare a galeriilor miniere cu caraj mobil. Instalația, concepută în acest scop, care a fost expusă și la recentul Tîrg internațional de la București, asigură o productivitate mult superioară, ceea ce va permite realizarea unei viteze de betonare a galeriilor de 80 m.l. pe lună. • Specialiștii Uzinei „Carbochim“ din Cluj au pus la punct tehnologia de fabricare a pietrelor de polizor cu lianți de magnezită, care pînă acum se importau. Primele șarje, livrate Fabricii de pile București, au demontrat calitatea noului produs. Corpurile abrazive cu lianți magnezitici se folosesc în special pentru confecționarea sculelor așchietoare și au o largă căutare în industrie. • Cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a Republicii, la Buenos Aires a fost inaugurată expoziția cărții românești. • Secția de cultură și artă a Centrului de inițiative și turism din Madrid, în colaborare cu Reprezentanța consulară și comercială a României din capitala Spaniei, a organizat recent o săptămînă culturală românească în saloanele Institutului municipal de educație. Cu acest prilej, a avut loc inaugurarea expoziției de fotografii „România pitorească" și prezentarea de filme documentare românești.