Zori Noi, ianuarie 1973 (Anul 26, nr. 7786-7809)

1973-01-31 / nr. 7809

> PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Suceava a­ P.C.R. și a­ Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7809 miercuri 31 ianuarie 1973 4 PAGINI 30 BANI CU PRILEJUL ANIVERSAM A 30 DE ANI DE LA APARIȚIA PRIMULUI NUMĂR AL ZIARULUI „ROMÂNIA LIBERĂ" Solemnitatea înmînării Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a înmî­­nat marți, în cadrul unei so­lemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, conferit zia­rului „România liberă“, pen­tru contribuția deosebită adu­să la înfăptuirea politicii parti­dului și statului, de construire a socialismului în patria noas­tră și pentru activitatea de e­­ducație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu - Mizil, Gheor­ghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, șeful secției de pr­esă a C.C. al P.C.R., Nes­tor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și repre­zentanți ai conducerilor ziare­lor centrale, Radioteleviziunii și Agenției Române de presă „Agerpres", vechi colaboratori ai ziarului. (Continuare în pagina a II-a) Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comi­­tetului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Mi­niștri, al meu personal, să a­­miresez calde felicitări întregu­lui colectiv al „României libe­re“ cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariția primu­lui său număr și al decernării înaltei distincții a Republicii Socialiste România. De aseme­nea, aș dori să adresez felici­tări lucrătorilor de la „Româ­nia liberă“, care vor fi decorați cu diferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste Româ­nia. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă“, cei ce l-au redactat și tipărit au adus-o la cauza eliberării pa­triei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvol­tarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România libe­ră" a apărut în condițiuni gre­le. Editarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forțelor democratice, patriotice din țară, sub conducerea parti­dului comunist, pentru răstur­narea dictaturii fasciste, scoa­terea României din război și alăturarea ei la coaliția anti­fascistă. Astfel, alături de „Scînteia“, in anii ilegalității, „România liberă“ a adus o contribuție de preț la activi­tatea partidului și a forțelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „Româ­niei libere“. Ea are merite în toate etapele dezvoltării Româ­niei. Astăzi, prin răspîndirea cuvîntului partidului, al Fron­tului Unității Socialiste, al gu­vernului, „România liberă“ contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viață cu succes a politicii interne și externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activității „României libere". Desigur că întotdeauna, și în toate domeniile, mai este loc de mai bine; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceas­ta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că în atenția condu­cerii ziarului stă îmbunătăți­rea continuă a activității, tra­tării mai exigente a diferitelor probleme care se pun în actu­ala etapă a făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate, inclusiv în ce privește a­­firmarea în viața societății noastre a principiilor eticii și echității socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Sun­tem­ convinși că, împreună cu întreaga presă, „România libe­ră“ va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind în a­­cest fel la realizarea marilor schimbări revoluționare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectiv, tutu­­ror celor care lucrează și con­tribuie la apariția „României libere“, succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de o­­noare și de cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire ! (APLAUZE). ■ ■ ■ ■ BIIBIIBII BRIBI III fTU­L­UI HOTARITOR PENTRU ÎNFÂPTUIREA SUfLE CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN :.......11,..... .V... .........1 .Q PENTRU LĂRGIREA BAZEI DE MATERII PRIME: INTENSIFICAREA RITMULUI DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR MINIERE Lărgirea continuă a bazei e­­nergetice și de materii prime, prin identificarea de noi zăcă­minte, elaborarea de tehnolo­gii de exploatare și prelucrare care să permită folosirea cît mai eficientă a tuturor resur­selor existente în țară, inclu­siv a celor cu conținut de sub­stanțe utile reduse, reprezintă una dintre principalele direc­ții de dezvoltare a economiei țării noastre în actualul cinci­nal, jalonată de către Confe­rința Națională a partidului, reluată în dezbatere de către Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1972. Plecînd de la această majoră cerință, se cuvine ca, începînd cu acest an, în unitățile minie­re ale județului, activitatea de prospecțiuni și explorări, pre­cum și cea de extracție și pre­lucrare să se desfășoare după o concepție nouă, bazată pe o înaltă exigență privind îmbu­nătățirea calitativă a între­gii activități, menită să asigu­re o creștere mai accentu­ată a eficienței economi­ce în sectorul minier. De­sigur, bilanțul pozitiv de a­­nul trecut demonstrează cu prisosință hărnicia și pricepe­rea minerilor, hotărîrea lor de a munci cu abnegație, sub per­manenta îndrumare a organe­lor și organizațiilor de partid, spre­ a înfăptui cincinalul îna­inte de termen. El reflectă, totodată, că organele de con­ducere colectivă — comitetele și consiliul oamenilor muncii de la nivelul exploatărilor, res­pectiv al combinatului minier — au acordat o atenție mai mare creării condițiilor pentru realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Nu ne putem mulțumi insă cu rezultatele obținute, în pri­mul rînd pentru că înfăptuirea cincinalului solicită în conti­nuare eforturi sporite, dar mai ales pentru că o analiză mai atentă scoate în evidență exis­tența, la toate, unitățile com­ponente ale combinatului, a u­­nor importante rezerve. In ac­tivitatea de prospecțiuni și ex­plorări, care are ca principal obiectiv creșterea continuă a potențialului rezervelor de substanțe minerale utile, rit­murile de execuție a lucrări­lor geologice sunt încă nesatis­făcătoare. Consemnăm, la lu­crările orizontale, realizarea unor viteze de înaintare bune, de 50—60 metri pe lună, în­scrierea chiar a unor „recor­duri“, respectiv săparea a pes­te 100 m. galerii într-o lună. Performanțele rămîn însă ca­zuri izolate, pentru că nu se acționează în suficientă măsu­ră pentru extinderea experien­ței avansate, pentru consoli­darea succeselor bine înregis­trate. Astfel se explică faptul că etapa de explorare și mai ales cea de detaliu se prelun­gesc nejustificat de mult. Este cazul unor lucrări miniere de la șantierele Izvorul Ursului, Pîrîul Colbului (galeria 16) și altele. N-au fost încă încărcate la capacitate, în toate șantiere­le, schimburile II și III, iar la sectorul Fundu Moldovei, lu­crările de suprafață (șanțurile, puțurile) nu se desfășoară în­­tr-un ritm corespunzător me­todologiei de cercetare, îmbunătățirea concepției de explorare, de proiectare și di­rijare a lucrărilor sunt direcții în care personalul geologic este chemat să acționeze per­manent, cu competență sporită. Numai astfel se poate răspunde dezideratului de a realiza re­zerve mai mari cu metraje de lucrări reduse, condiție esen­țială pentru încadrarea în efi­ciența geologică planificată. Pe de altă parte, este nevoie să se prevină includerea în pro­iectele de execuție a unor pro­file de săpare mai mari decît cele necesare, care duc la chel­tuieli în plus, soluțiile tehnice, pe lingă faptul că sînt inefi­ciente, nerezolvînd optim situa­țiile existente. Asemenea ca­zuri au fost semnalate la lu­crările de la șantierele Arșița , Botoșel, Valea Putnei, Pîrîul Colbului, Delnița ș.a. Asistența tehnică la locurile de muncă, al cărei rol prezin­tă o mare­ importanță mai cu seamă în cazul lucrărilor mi­niere, nu se asigură în mod co­respunzător, atît în ceea ce pri­vește îndrumarea și controlul tehnic, cît și pe linie de­ diri­jare topografică și geologică. Urmare acestui lucru, în unele cazuri se execută lucrări în plus, evident, fără a fi nevoie de ele, în altele execuția fiind inferioară din punct de vede­re calitativ, ceea ce conduce, în final, la costuri suplimen­tare. Așa este cazul unor lu­crări de foraj executate la sec­torul Fundu Moldovei — ex­tindere­­a altora de la Meste­­căniș. Conducerile sectoarelor, ale șantierelor, sub îndrumarea competentă a organelor și or­ganizațiilor de partid, trebuie să acționeze mai energic pen­tru eliminarea deficiențelor la care ne-am referit, spre a asi­gura finalizarea activității geo­logice prin realizarea an de an a sarcinilor de rezerve, pe fiecare substanță în parte. Din acest punct de vedere, între­prinderea de prospecțiuni și explorări geologice „Suceava", din Cîmpulung Moldovenesc, nu și-a realizat în întregime sarcinile pe 1972. Spre exem­plu, la minereurile neferoase, sarcina de­ rezerve a fost rea­lizată doar­ în proporție de 70 la sută. Pe lîngă eforturi mai mari din partea întregului co­lectiv, realizarea integrală a sarcinilor de rezerve pre­supune un sprijin mai substan­țial din partea conducerii Combinatului minier „Sucea­va“, mai cu seamă în ceea ce privește asigurarea șantierelor cu materiale și utilaje la nive­lul cerințelor, spre a se des­chide și pune în valoare noi resurse de minereuri. Ing. GHEORGHE MANTA de la comisia economică a Comitetului județean de partid Suceava (Continuare în pagina a IlI-a) á ? BILANȚ 9 RODNIC AL FORESTIERILOR Forestierii suceveni, au­tori ai unor rodnice bilan­țuri în anul recent în­cheiat, desfășoară în con­tinuare o activitate susți­nută, pentru ca, valorifi­­cînd lemnul la un nivel tot mai înalt, să îndepli­nească înainte de termen sarcinile actualului cinci­nal. Bilanțul lunii ianua­rie este o mărturie a hăr­niciei forestierilor, a hotă­­rîrii lor de a-și îndeplini în mod ritmic sarcinile ce le revin. în această pri­mă lună a anului se în­scrie, la producția globală, o depășire valorică de 5 milioane lei, iar la pro­ducția marfă — de 7 mi­lioane lei. Se realizează, în plus, printre altele, 4.000 m.c. bușteni de rășinoase și 2.000 m.c. bușteni de fag, 50 tone plăci fibrolemnoa­­se și mobilă în valoare de 1,5 milioane lei. La baza acestui succes se află măsurile gospodă­rești, aplicate din vreme, pentru pregătirea produc­ției anului în curs. Crea­rea, în exploatări, la fa­zele fasonat și scos­­ apro­piat, a stocurilor de buș­teni normate a permis des­fășurarea ritmică, încă din primele zile ale anului, a transporturilor către fa­bricile de cherestea. De a­­semenea, în fabricile de mobilă producția a fost te­meinic pregătită, ceea ce a permis să se lucreze, de la început, la întreaga ca­pacitate. După prima lună a a­­nului, pe locuri de frun­te se situează, prin rezul­tatele obținute în realiza­rea sarcinilor de plan, co­lectivele de muncă de la Fabrica de mobilă din Cîmpulung Moldovenesc și de la unitățile de exploa­tare și industrializare lemnului Iacobeni și Ră­a­dăuți. Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc ședința Comitetului Executiv al Comitetu­lui Central al P.C.R., prezidată de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. în cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan și Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile însem­nate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și din­tre România și Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activității desfășu­rate de președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat in unanimitate rezultatele vizitelor și a stabi­lit ca ministerele și organizațiile economi­ce să ia toate măsurile pentru transpune­rea în viață a înțelegerilor stabilite cu o­­cazia vizitei. în legătură cu evoluția situației din Sud - Estul Asiei, Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. salută cu deosebită satis­facție încheierea acordului de încetare a războiului și restabilire a păcii în Viet­nam. întreaga evoluție a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărît să-și apere dreptul la viață liberă, independentă și demnă, să-și făurească destinele potrivit voinței sale, nu poate fi înfrînt de nici o forță din lume. Prin lup­ta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țărilor socialis­te și a forțelor iubitoare de pace de pretu­tindeni, și-a cucerit respectul și simpatia tuturor națiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluționare a pro­blemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă spe­ranța că acordul realizat va crea condiții pentru instaurarea unei păci trainice, pen­tru ca poporul vietnamez, celelalte popoa­re din Indochina să-și poată consacra for­țele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespun­zător voinței și hotărîrii lor, fără nici un a­­mestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Co­mitetul Executiv exprimă convingerea fer­mă că între Partidul Comunist Român și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România și Re­publica Democrată Vietnam se vor dez­volta continuu relații de prietenie și soli­daritate frățească, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste și al mișcării comuniste și muncitorești inter­naționale. Comitetul Executiv exprimă, de ase­menea, convingerea ca între poporul mân și toate popoarele din Indochina vu­se va dezvolta o largă colaborare, conside­­rînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmări­lor războiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul ro­mân și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiec­tul de lege privind protecția mediului în­conjurător și a stabilit ca, pe baza obser­vațiilor făcute în cadrul ședinței, proiec­tul să fie definitivat și apoi supus dezbate­rii publice în vederea înaintării spre a­­doptare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și apro­bat unele propuneri de modificare și com­pletare a unor prevederi ale legislației pe­nale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al u­­nei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ ; să se introducă în legislația penală munca corecțională fără privare de libertate ; să se introducă unele simplificări în activita­tea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme ; de ase­menea, au fost sporite atribuțiile comisii­lor de judecată. Măsurile aprobate de Co­mitetul Executiv vor fi înaintate Consiliu­lui de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de ase­menea, unele probleme ale activității cu­rente. Construcții moderne în Stațiunea balneo - climaterică Vatra Dornei. 5* XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXWL V / y \ CHEMAREA ! y $ \ Consiliului popular ] ! al comunei Stoicănești I ' . ’ I adresată tuturor­­ consiliilor populare comunale din Republica­­ Socialistă România IN PAGINA 2y ^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Vizita în județul Suceava a președintelui Băncii „The Chase Manhattan“, David Rockefeller Președintele Băncii „The Chase Manhattan“, David Rockefeller, însoțit de Vasile Voloșeniuc, președintele Băncii Române de Comerț Exterior, a făcut în cursul zilei de marți o călătorie în nordul Moldo­vei, unde a vizitat renumitele monumente istorice și de artă de la Dragomirna, Sucevița, Moldovița și Voroneț, precum și atelierul cunoscuților meș­teri olari de la Marginea. Președintele Comitetului E­­xecutiv al Consiliului popular al județului Suceava, Miu Do­­brescu, a oferit un dejun în onoarea lui David Rockefeller și a soției sale. Seara, oaspetele a asistat la un spectacol folcloric prezen­tat pe scena Casei de cultură a municipiului Suceava. (Agerpres) ÎNTRECEREA patriotică O REALĂ INVESTIȚIE DE INIȚIATIVĂ ȘI HĂRNICIE An de an orașele și satele ju­dețului nostru, asemenea tutu­ror localităților din țară, își schimbă înfățișarea, crește nu­mărul construcțiilor industria­le, social - culturale, se mă­rește și modernizează rețeaua căilor rutiere, apar și se dez­voltă noi locuri de odihnă și agrement, toate vizînd spori­rea gradului de civilizație al oamenilor. Acestei preocupări centrale și consecvente a par­tidului și statului pentru ridi­carea continuă a nivelului de trai material și spiritual al oa­menilor muncii, toți cei ce tră­iesc și-și desfășoară activitatea pe aceste minunate meleaguri ale Țării de Sus îi răspund cu noi fapte de muncă în unitățile economice din industrie și a­­gricultură, în larga acțiune consacrată mai bunei gospodă­riri a orașelor și satelor. Dova­dă elocventă a acestor afirma­ții sînt succesele înregistrate în îndeplinirea și depă­șirea sarcinilor de plan atît în anul trecut, cît și în prima lună a acestui an, locurile fruntașe pe țară ocu­pate de municipiul Suceava, orașele Fălticeni și Solca în în­trecerea patriotică pentru în­frumusețarea și buna gospodă­rire a localităților, desfășurată în 1972, rezultatele obținute, în același an, de numeroase comune, dintre care s-au de­tașat Drăgușeni, Moldovița, Dorna Arini, Boroaia, ca și o­­biectivele propuse a fi înfăp­tuite, pe plan gospodăresc, în acest an, care vor solicita o largă investiție , de inițiativă și hărnicie din partea consiliilor populare, a deputaților, a tu­turor cetățenilor. Bogate sunt și realizările prin munca patriotică ale gos­podarilor rădăuțeni, în anul care a trecut. Recunoscut ca un oraș al parcurilor și flori­lor, Rădăuțiul și-a mărit re­țeaua de străzi modernizate prin construcția a 24.800 m.p., de noi artere de circulație, au fost construite trotuare pe o suprafață de 26.500 m.p., alte străzi și trotuare au fost re­parate și întreținute (50.000 m.p.), s-au reparat și întreți­nut 98 km. de drumuri. Tre­­cînd prin acest oraș, este im­posibil să nu fie atras de mi­nunatele sale parcuri, spații și zone verzi. Cîteva cifre vor­besc, în graiul lor concret, des­pre dragostea cu care, antre­nați în entuziasta întrecere pa­triotică, rădăuțenii își consa­cră orele lor libere neconte­nitei înfrumusețări a orașului: 3,67 ha. spații și zone verzi a­­menajate și extinse în 1972, 20 ha. parcuri și spații verzi îngrijite cu migală zi de zi; 40.000 bucăți de arbori și pomi plantați în parcuri, pe margi­nile străzilor, la locurile de joacă ale copiilor. Și o iniția­tivă menită să aducă, în ace­lași timp, economii, cît și un spor de frumusețe așezării, prin muncă patriotică au fost amenajate la consiliul popular o pepinieră de trandafiri, ră­sadnițe de flori. De aici vor lua drumul parcurilor și spa­țiilor verzi, în primăvară, 10.000 de trandafiri altoiți și peste 40 de soiuri de flori. Este contribuția pe care, la vîrsta anilor binemeritatei odihne, după o viață închinată lumi­nării minților a generații de elevi, a ținut să o aducă la în­frumusețarea orașului profe­sorul pensionar Gheorghe Co­tor. CARMINA MANOLACHE (Continuare în pagina a Il-a) >

Next