Zori Noi, martie 1973 (Anul 26, nr. 7834-7860)

1973-03-22 / nr. 7852

I centrală u •M.­ic ./ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII NR. 7852 joi 22 martie 1973 I 4 PAGINI 30 BANI ÎN FIECARE UNIATE ECONOMICI O INTENSA KM POLITE& SI OMMIZATORI­CI PENTRU MA­TERI­ALI­ZARE­A PROGRAMULUI JUDEȚEAN DE AUTODOTARE IM ACEST AN a . In întreprinderile din județ vor fi e­­fectuate lucrări de autodotare în va­loare de peste 91 milioane de lei Cu mijloace proprii se va executa circa 50 la sută din volumul pieselor de schimb pentru întreținerea mașini­lor și utilajelor ș. Va continua asimilarea pieselor de schimb pentru utilajele din import, valoarea acestora ridicîndu-se la a­­proximativ 4 milioane lei valută Vizind, după cum se știe, valorificarea superioară a re­surselor interne, sporirea con­­tibilă prin forțe proprii a zes­trei tehnice a întreprinderilor și crearea de disponibilități pentru export, concomitent cu dimm­inuarea importului, ac­tivitatea de autodotare des­fășurată de către colecti­vele de oameni ai mun­cii din unitățile economice ale județului­ nostru a cunoscut o permanentă dezvoltare. In Baza experienței cîștigate în perioadele precedente, activi­­tatea privind procurarea s sau elaborarea documentații­lor tehnice necesare lucrărilor de autodotare, programarea și urmărirea execuției fizice în atelierele proprii sau prin coo­perare interuzinală a fost or­ganizată, în primii doi ani ai cincinalului actual, mult mai bine. Rezultatele acțiunilor întreprinse se concretizează în proiectarea și realizarea unor mașini, utilaje, instalații, S.D.V-uri și piese de schimb în valoare de peste 11 milioa­ne lei. De remarcat este și faptul că, pe lângă unitățile cu profil de construcții de ma­șini (întreprinderea mecanică, Uzina de reparații auto, Uzina de utilaje și piese de schimb — din Suceava, Uzina pentru construcția și repararea de u­­tilaje și piese de schimb de la Vatra Dornei), unitățile din alte ramuri industriale (uni­tăți ale Combinatului de in­dustrializare a lemnului, în­treprinderea de industrializare a cărnii­­ din Suceava, Fila­tura de in și cînepă din Fălti­ceni ș.a.), deși, la început, nu dispuneau de întreaga capa­citate tehnică necesară în sec­toarele de concepție și execu­ție, au realizat o bună parte dintre lucrări, unele de înaltă tehnicitate. Menționăm, de a­­semenea, că realizările din 1972, pe linia autodotării, de­pășesc cu 78 la sută prevede­rile angajamentului asumat, pe această perioadă, de către organizația județeană de par­tid. Aceste realizări au dus, între altele, la obținerea unei producții industriale supli­mentare de circa 35 milioane lei, a peste 3,6 milioane lei e­­conomii la prețul de cost, a u­­nui beneficiu suplimentar de circa 4 milioane lei, ca și la reducerea importului de utila­je (cu peste 300 mii lei valută) și a achizițiilor din țară (cu peste 14 milioane lei), crește­rea productivității muncii, îm­bunătățirea calității și diver­sificarea gamei de produse, u­­șurarea efortului fizic. Notabil este și faptul că prin autodo­tare s-a asigurat, totodată, peste 51 la sută din totalul pieselor de schimb folosite, în 1971 și 1972 pentru întreține­rea și repararea­ fondurilor fi­xe. Pe lîngă rezultatele arăta­te, activitatea de autodotare desfășurată în, județul nostru a determinat lărgirea cîmpu­­lui de afirmare a potențialu­lui tehnic propriu, de concep­ție și execuție, în măsură să dovedească posibilitățile mari de care dispun unitățile eco­nomice pentru a se înzestra singure cu tehnică modernă, la nivelul cerințelor prezen­tului, stimularea și orientarea gîndirii cadrelor de­­ specialiști spre descoperirea de noi căi și resurse pentru creșterea eficienței întregii activități. Rezultatele bune obținute nu reflectă, însă, întrutotul, posibilitățile și condițiile teh­nico - materiale de care dis­pun unitățile economice și nici o preocupare responsabilă a tuturor organelor și organiza­țiilor de partid, a organisme­lor de conducere colectivă pentru dezvoltarea și extinde­rea acțiunii de autodotare. Munca politică desfășurată, pe această linie, pentru crea­rea cadrului optim de mani­festare a inițiativelor și pro­punerilor, pentru stimularea gîndirii creatoare, creșterea simțului de răspundere în rea­lizarea integrală a sarcinilor asumate prin programele a­­nuale nu a fost suficient de convingătoare și consecventă. De aceea, în unele întreprin­deri (întreprinderea pentru industrializarea laptelui de la Cîmpulung Moldovenesc, în­treprinderea de transporturi auto, Trustul S.M.A.­­ din Suceava ș.a.) activitatea de autodotare s-a situat pe ur­ plan inferior, desfășurîndu-se. Ing. AUREL CHIFAN de la consiliul județean de control muncitoresc a activității economice și sociale (Continuare în pagina a H-a) i ^OÎWWXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX'vXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVNX, 2 MASURI PENTRU UTILIZAREA RAȚIONALĂ A MATERIEI PRIME Unul dintre obiectivele de seamă ale colectivului de muncă de la fabrica de placaje din cadrul Plat­formei C.I.L. Suceava îl constituie reducerea con­sumului specific de mate­rie primă. Muncitorii și cadrele tehnice de aici și-au propus să economi­sească în acest an, în con­dițiile respectării riguroa­se a condițiilor de calita­te, 157 m.c. de bușteni, cantitate din care se poate obține o importantă pro­ducție suplimentară. în scopul înfăptuirii a­­cestui important obiectiv, au fost luate măsuri pen­tru tratarea buștenilor pe grupe de diametre și re­ducerea dimensiunii role­lor. De asemenea, au fost stabilite acțiuni pentru re­cuperarea furnirelor rezul­tate la cilindrarea buște­nilor și realizarea de pla­caj subdimensionat, care poate­­ avea multiple utili­zări în diversele sectoare ale economiei. kx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx'xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx< Secția a ÎI-a a Fabricii de mobilă din Rădăuți. Vedere exterioară Foto : D. VÎNTU ' '••'On­ A it A Ntsew IA$I IN DEZBATERE PUBLICAI -----------------------------------------------------------------------------------------1 Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției­­ de locuințe și proiectul Legii privind administrarea fondului locativ PAGINA a 1 ......................... 1 AZI CONSEMNĂRI: De la corespondenții voluntari ai ziarului Expuneri pe teme științifice Răspunzînd invitației adre­sate de Casa corpului didac­tic din Suceava și filiala lo­cală a Societății de științe geografice, ieri, prof. dr. doc. Mihai Băcescu, membru co­respondent al Academiei Re­publicii Socialiste România, directorul Muzeului de isto­rie naturală „Grigore Anti­­pa", a susținut la casa de cul­tură a sindicatelor o confe­rință însoțită de proiecții, pe tema „Acolo unde Sahara se unește cu oceanul", în fața a numeroase cadre didactice din municipiu și din comu­Prin contribuția pionieri­lor și școlarilor și sub în­drumarea cadrelor didactice, în satul Pîraie, comuna Mă­lini, a luat ființă un muzeu școlar, cuprinzînd obiecte și documente care privesc tre­cutul istoric al satului și co­munei, obiceiurile și îndelet­nicirile oamenilor în trecut cele limitrofe au fost pre­zentate cîteva din rezultate­le expediției științifice inter­naționale la care biologul român a luat parte în Afri­ca. Astăzi, tovarășul Mihai Băcescu va conferenția la Li­ceul „Nicu Gane" din Fălti­ceni, pe aceeași temă, la o­­rele 16.00 pentru cadrele di­dactice din oraș, iar la orele 18,30 va prezenta în fața stu­denților Institutului pedago­gic din Suceava expunerea „Date noi în oceanografie". A. STAVARACHE și în prezent. Pe lîngă o­­biecte de interes etnografic, muzeul mai dispune de o vi­trină numismatică, diverse documente cu o vechime de peste 100 de ani. Se remar­că între acestea un cod de legi din timpul lui Al. I. Cuza. MIRON RODICA Muzeu școlar Intre meseriașii cu inaltă calificare profesională din cadrul LIX­ Fălticeni se numără și mecanicul auto Gh. Bocăneț. In cei 20 de ani de cînd lucrează in întreprindere, el și-a ridicat per­manent nivelul de cunoștințe profesionale, contribuind, tot­odată, și la calificarea și formarea altor generații de muncitori. Insignele de „Fruntaș in întrecerea socialistă“, pe care le-a pri­mit, și „Ordinul Muncii“ clasa a III-a, cu care a fost decorat, vorbesc cu prisosință despre meritele lui. Prilej de afirmare a aptitu­dinilor fiecăruia, de valorifi­care a cunoștințelor dobîndite, în scopul de a fi ci­ mai de folos societății, munca este, în același timp, izvor de nemăsu­rate satisfacții. O datorie și o chestiune de onoare, garanta­tă și reglementată de legile țării, munca formează carac­terele, stă la baza tuturor în­făptuirilor noastre. Ne bucu­răm firesc, cînd după absol­virea unei instituții de învă­­țămînt, cel pentru care statul a cheltuit sume importante, care au­ acumulat bogate cu­noștințe menite a fi valorifi­cate în folosul întregii socie­­­tăți, îi întîlnim în fabrici, pe șantiere, instituții, intr-un cu­­vînt la locurile lor de mun­că. Nu ne este indiferent însă faptul că mai există unii care își irosesc timpul fără rost în așteptarea unui „post mai bun" (a se citi „la un birou, funcționar"), ori încercînd, an de an, de la o facultate la alta, ,­ unde, din auzite,, s-ar putea intra mai ușor. Cei­ din ulti­ma categorie uită, insă, că timpul trece fără,­ca ei să rea­lizeze ceva, că tot­ atît de bine pot lucra opt ore pe zi și se pot pregăti în continuare pen­tru a-și perfecționa califica­rea, pentru a-și continua stu­diile, în plus avînd cîștigul ex­perienței în muncă, al satis­facțiilor datoriei împlinite, mulțumirii de a fi utili­lor, în­șiși, familiei, societății față de care sînt datori. . Pe această linie se înscrie și acțiunea recentă întreprinsă de Oficiul forței de muncă, în colaborare cu Comitetul mu­nicipal Suceava al U.T.C., re­prezentanți ai unităților pro­ductive din municipiu, în ve­derea încadrării în cîmpul muncii a absolventelor de li­ceu care încă nu lucrează ni­căieri. Am fost plăcut impre­sionați de entuziasmul cu ca­re și-au susținut opțiunea de a se califica în meseria de scu­teri - matrițeri (prin cursuri de calificare la Uzina de parații auto — Suceava) re­ti­nerele Maria Macriciuc și Ar­­temiza Andone, sau dorința de a se încadra direct în ritmul­­ muncii la fabrica de confec­ții - tricotaje „Zimbrul" a ti­nerelor Ileana Ionescu,­­ucate­­­­rina Huzdup, Rodica Puiu, Rodica Plăcintă, Elena Lupu și altele. Cu totul ieșită din comun, sfidătoare și ireveren­țioasă, față de cei care încer­cau să-i arate drumul limpede și fără sinuozități pe care ar trebui să-l urmeze, a fost ati­tudinea tinerei Viorica Ure­che. Oare în cele patru luni în care le-a vorbit copiilor din Stroiești de la catedră (supli­nitoare), cum le-a insuflat dra­gostea față de muncă, respec­tul față­ de cei din jurul lor ? Ca utevistă, cum și-a desfășu­rat activitatea, viața de orga­nizație ? Credem că trebuie să stea, în atenția organelor de resort problema suplinitorilor, problema acelor oameni căro­ra le sunt încredințați, fie și pentru perioade scurte de timp, copiii­, educarea acesto­ra pe băncile școlii. O remarcă se impune și în ceea ce privește rolul organi­zațiilor U.T.C. în educarea a­­cestora. Toate tinerele cu care s-a discutat, absolvente ale li­ceelor de cultură generală din anul 1972, sau chiar și de cîți­va ani în urmă, nu mai activea­ză în rîndurile organizațiilor U.T.C., nu-și achită cotizația, dețin carnetul doar onorific. Poate că și în această lipsă de activitate își au originea unele atitudini greșite, disprețul fa­ță de munca productivă și al­tele. Se impun măsuri urgente de integrare a tuturor uteciș­­tilor în viața de organizație, așa cum o cere de altfel chiar Statutul U.T.C. în același timp, unitățile în care sunt sau urmează a fi în­cadrați absolvenții de liceu trebuie să manifeste mai mul­tă grijă față de aceștia, să gă­sească metodele cele mai po­trivite de a-i integra în colec­tivul respectiv, de a le crea condițiile necesare pentru a-și manifesta aptitudinile, price­perea și a-și valorifica din plin cunoștințele dobîndite în anii de școală. De necesitatea unei schimbări a modului de a lucra cu acești tineri s-a convins și secretara comitetu­lui U.T.C. de la fabrica de confecții tricotaje „Zimbrul" prezentă la acțiunea în discu­ție și care le-a asigurat de tot sprijinul în acest sens pe ti­nerele ce urmau să se încadre­ze, pentru ca, împreună cu conducerea fabricii, cu orga­nizația de partid, să reconside­re optica muncii cu absolven­ții de liceu. Tuturor le urăm succes și așteptăm confirmarea îndrep­­tățitelor încrederi în afirma­rea lor profesională. C. MANOLACHE NUMAI MUNCA POATE OFERI SATISFACȚII! DE LA PROPUNERI ȘI SUGESTII LA TRANSPUNEREA LOR IN FAPTĂ — UN DRUM CÎT MAI SCURT Continuînd acțiunea de ilus­trare în paginile ziarului a modului cum sînt rezolvate propunerile făcute de comu­niști în adunările pentru dări de seamă și alegeri, astăzi consemnăm aspecte din preo­cupările Comitetului orășe­nesc de partid Cîmpulung Moldovenesc pe această linie. RED. : — Aplicarea în viață a propunerilor făcu­te de membrii de partid reprezintă o obligație de prim ordin pentru comu­niștii investiți cu respon­sabilități în acest sens, un mijloc pentru darea muncii în perfecție­diferite domenii. Legat de aceasta, ce acțiuni au fost între­prinse pînă acum ? I. Tărniceru : — Receptivi­tatea la propunerile făcute s-a materializat, în prima fa­ză, în operativitatea cu care a­­cestea au fost analizate, repar­tizate pe sectoare de muncă. Ele au făcut, apoi, obiectul a­­nalizei biroului comitetului o­­rășenesc de partid, dintre membrii acestuia fiecare pri­mind răspunderi precise în sensul urmăririi îndeplinirii lor. Paralel cu munca activiș­tilor din organele de partid și de stat, au fost atrase o serie de cadre, de la deputați și pî­nă la membrii comisiilor pe probleme, ceea ce a însemnat, cum era și firesc, o eficiență sporită în direcția aplicării propunerilor în viață. Propu­nerile făcute se refereau fie la îmbunătățirea aprovizionă­rii populației, fie la urgenta­rea terminării unor construc­ții, cit și la îmbunătățirea con­dițiilor de muncă în unele u­­nități economice, fertilizarea pășunilor etc. Stabilind ter­mene și răspunderi precise pentru fiecare dintre ele, am reușit să le urmărim îndea­proape. RED. : — Care este sta­diul materializării propu­nerilor ? Am­ dori să vă referiți la cîteva dintre ele, lui I. Tărniceru : — La capito­aprovizionarea populației cu produse agroalimentare, bi­roul comitetului orășenesc de partid urmărește îndeaproape felul în care se respectă grafi­cul de onorare tuturor unităților, a solicitărilor iar atunci cînd este cazul apelează la fo­rurile județene, pentru inter­vențiile și rezolvările cuveni­te. Pînă acum, cu unele excep­ții la produsul carne, am reu­șit să avem din abundență produse ca preparate din făină albă, ulei, carne, păsări, pește etc. Pentru a răspunde propunerilor locuitorilor din zonele „Valea Seacă" și „23 August", se va înființa, în a­­cest trimestru, un centru de desfacere a legumelor și fruc­telor. De asemenea, avem în vedere, în urma construcției unui bloc în zona stadionului, să amenajăm la parterul aces­tuia un magazin cu autoser­vire, lărgind astfel spațiile co­merciale ale orașului. Pentru a răspunde mai bine necesități­lor locuitorilor privind apro­vizionarea cu pîine, recent s-a deschis un nou centru cores­punzător pentru­ distribuirea ei, urmărind zilnic calitatea produselor de panificație care se pun în vînzare. Tot în a­­cest sens, la propunerile co­muniștilor care lucrează în schimbul II, cantina - restau­rant a orașului funcționează începînd de la ora 12,00, în loc de 13,30, dînd posibilitatea și muncitorilor din acest schimb să servească masa aici. Deo­camdată, de la orele 12.00 — 13.30 aceasta funcționează cu program de bufet, urmînd ca la sfîrșitul acestui trimestru, pe măsură ce rezolvăm o serie de probleme organizatorice, să lucrăm cu două schimburi și la cantina - restaurant. Referindu-ne la urgentarea unor construcții industriale și la reparațiile altora, putem arăta că la depoul C.F.R., la remiza de locomotive, s-a în­locuit planșeul vechi planșeu de prefabricate cu un din beton armat, executîndu-se și planșeul la anexe (respectiv, baie și vestiar), precum și in­stalația de încălzire electrică și apă, împreună cu conducerea fa­bricii de mobilă din orașul nostru a fost analizată situa­ția diferitelor locuri de mun­că. Cu acest prilej a fost îm­bunătățit sistemul pentru în­ Interviu consemnat de ION RACARU (Continuare la pagina a II-a) — Interviu cu tovarășul ION TĂRNICERU, secretarul Comitetului orășenesc de partid Cîmpulung Moldovenesc —

Next