Zori Noi, mai 1973 (Anul 26, nr. 7886-7912)
1973-05-01 / nr. 7886
TRĂIASCĂ 1 MAI, ji Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII NR. 7886 mărți 1 mai 1973 4 PAGINI 30 BANI Desen de VERONICA GRIDINOC nuiu Arminden nou, învoit poem Cu flori și-azur pe tîmpla Țârii. » . Răsună-n inimi dulce glas Ca soarele curat al mării. Arminden par în larg de zări Mai strîns unind brațele noastre. Din cetina de munți străbuni Și pînă-n șesurile albastre, Arminden vin în frunți sunînd Aripi de vis, adamantine. Urcăm sub înfocate flamuri Spre biruinți și mai depline. Arminden românesc și tandru, Cu primăvara-n auroră, Din pacea ta cu mîini de frate Legăm universala horă. Arminden clar, muncitoresc Sclipind solarele curate , Cuvîntul tău de viață nouă Tot mai adinc prin zări răzbate. . . HARALAMBIE ȚUGUI TINEREȚEA EVULUI NOSTRU SOCIALIST Anotimp al înnoirilor și năzuințelor aprinse, al perpetuei tinereți, primăvara a fost cîntată, pe pămîntul străvechi al Patriei noastre, ca un preludiu al muncii. Lucrarea gliei și săditul copacilor, săparea fîntînilor și așezarea pietrelor de temelie — tot atîtea treburi esențiale și definitorii — poporul acesta harnic și talentat le-a început sub lumina harnică a primăverii. Este pentru noi un titlu de legitimă mîndrie patriotică, foarte profundă, să ne unim, prin timp, gestul sărbătoresc, contemporan, de arminden, cu îndelungata cinstire adusă muncii, luptei pentru dreptate socială și libertate națională ale înaintașilor. Cu atît mai mult cu cit, astăzi, anotimpul ne găsește aplecați asupra unor treburi esențiale și definitorii, înnobilate de tumultul constructiv fără precedent al epocii socialiste, autentic miracol pe scară valorilor și realizărilor, în confruntarea omului cu timpul. Asupra cîtorva dimensiuni ale acestui timp am dori să zăbovim . Este vorba, înainte de toate, de patosul său revoluționar, relevat din nou cu pregnanță, de curind, la adunarea festivă de împlinire a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România : „Această istorie de aproape un secol — spunea secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — constituie un inestimabil tezaur de experiență politică revoluționară, o bogată sursă de învățăminte concluzii, care ajută partidul nostru să-și înși deplinească cu cinste misiunea istorică, pe care o are astăzi în societatea socialistă, să conducă mai departe poporul spre piscurile luminoase ale erei comuniste“. Viața politică și socială efervescentă a țării, în care e antrenat întregul popor, deopotrivă în postura demnă de consultant și de executor al propriei voințe, confirmă — în toate compartimentele de activitate ale societății noastre socialiste — temeiul și certitudinea cuvintelor secretarului general al partidului. Momente de majoră însemnătate ale acestui patos revoluționar ne însoțesc gîndul lucid în primăvara deschizătoare de noi și noi perspective : sunt hotărîrile, din ultimii ani, ale Congresului al X-lea, ale Conferințelor Naționale ale partidului, ale Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, sunt toate documentele fundamentale, ce prind viață, cum se transpune în faptă un vis înaripat, minunat. Este vorba, între dimensiunile timpului prezent, de modul absolut conștient de conjugare a acestuia, exclusiv la diateza activă. A fi producători și, totodată, proprietari ai mijloacelor de producție, deziderat împlinit al tuturor celor ce muncesc, înseamnă nu numai a munci neprecupețit, cu dăruire pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, dar și a înțelege profund rostul muncii, cu deplină responsabilitate civică și profesională, pentru a te bucura din plin de roadele eforturilor depuse. Ca o grăitoare ilustrare a acestei relații stau, pe masa noastră sărbătorească, înaltele distincții acordate recent: „ORDINUL MUNCII“ CLASA 1 (pentru a doua oară consecutiv), Organizației județene Suceava a Partidului Comunist Român, pentru locul întîi pe țară, și a „ORDINULUI MUNCII“ CLASA A II-A, cordillidui popular județean, pentru remarcabilele rezultate obținute de comuniști, de toți locuitorii Țării de Sus, în înfăptuirea sarcinilor de plan și a angajamentelor în 1972. Este o dovadă concludentă a prețuirii muncii pline de abnegație, a statornicei griji ce o poartă conducerea superioară de partid și de stat pentru minunații ctitori ai Sucevei contemporane, cu toată ființa sa încorporată în ființa României socialiste , este un puternic îndemn spre realizări și mai frumoase, care să amplifice potențialul economic al județului, să sporească prosperitatea lui. Deschiderea fascinantă spre viitor întregește, polivalent, dimensiunea a treia a timpului cu care ne confruntăm, identificîndu-ne, astăzi, cu însuși cel mai vechi și viabil sens al primăverii. Dorința multiseculară a omului trăitor pe meleagurile de legendă ale Patriei a fost să stăpînească, să domine și să învingă timpul. Coborîtor din basm, visul acesta își pierde — zi de zi, ceas de ceas — tilcul originar, din vechime. Fiindcă năzuința omenească de a-și supune timpul s-a întrupat în realitate, conferindu-ne cea mai înălțătoare condiție umană din ette se pot imagina. La modul cel mai concret anul se scurtează, prin hărnicia brațelor și strălucirea minții iscoditoare ; luna calendaristică se compune din zile câștigate în avans ; „cincinalul“ se rostește, de fapt, „în patru ani și trei luni“, ca să cităm doar angajamentul minerilor suceveni. Dar asemenea lor s-au prins să înfăptuiască, înainte de termen, prevederile planului forestierii și constructorii, chimiștii și metalurgiștii, tricotorii și lucrătorii din transporturi, oamenii muncii din agricultură și atîția alții. Așa ne-am angajat toți și știm că ne vom ține de cuvînt, întrucît avem garanțiile noastre, foarte sigure, în această privință : avem patos revoluționar, și conjugăm absolut conștient timpul, deschizindu-l spre viitor ! Dintotdeauna anotimp al înnoirilor, primăvara acestui an hotărîtor al actualului cincinal ni se înfățișează mai mult decit un preludiu al muncii. Inci pășind înaintea ei, urarea crește de la sine ca un fierbinte și solidar gind pentru toți cei ce muncesc din lumea întreagă. Munca avîntată, harnica și elanul constructiv al oamenilor de pe meleagurile noastre au înălțat Suceava pe coordonatele tinereții și modernizării In aceste zile, cînd toți sucevenii trăiesc intens marea bucurie a decernării „Ordinului Muncii“ clasa I organizației județene de partid și „Ordinului Muncii" clasa a II-a consiliului popular județean, primim la redacție noi și noi vești despre succesele din industrie și agricultură, din celelalte domenii de activitate. Consemnăm cîteva dintre ele, ca un semn de fierbinte recunoștință față de conducerea partidului și statului, ca un vibrant omagiu adus sărbătorii muncii. • Lucrătorii din exploatările forestiere și fabricile de cherestea de pe cuprinsul județului muncesc cu abnegație spre a înfăptui angajamentele mobilizatoare ce și le-au asumat în acest an în întrecerea socialistă. Urmare eforturilor depuse, aplicării unor metode moderne de ________ exploatare, ele au înscris, în perioada primelor 4 luni, rezultate de seamă în activitatea ce o desfășoară depășirea cu 11 milioane lei a planului producției globale și cu 16 milioane lei a pro ________Aducției marfă. ———“ De asemenea, la un alt principal indicator, cel privind livrarea produselor la export, a fost înscrisă o depășire de 800.000 lei valută, în acest spor regăsindu-se, cu deosebire, eforturile forestierilor de la unitățile de exploatare Iacobeni, Rădăuți și Cîmpulung Moldovenesc. • Avînd ca obiectiv de bază al activității sale realizarea unor garnituri de mobilă cu caracteristici tehnico - funcționale mereu îmbunătățite, colectivul întreprinderii de prelucrare a lemnului din Rădăuți și-a cîștigat un bun renume nu numai pe piața internă, ci și peste hotarele țării. Mobilierul fabricat la Rădăuți este tot mai mult solicitat de către beneficiarii externi. Muncind pentru a răspunde prompt unor astfel de cerințe, făuritorii de mobilă rădăruțeni și-au depășit, de la începutul anului și pînă acum, cu 4,3 milioane lei sarcinile de livrare a produselor la export. • Numeroși oameni ai muncii din agricultura județului nostru au transformat și ultima duminică a lunii aprilie intr-o zi avîntată de lucru. Roadele hărniciei se regăsesc în efectuarea de arături pe o suprafață de 742 ha., pregătirea terenului pe 2.744 ha., însămînțarea 1.625 ha., din care 1.243 ha. cu porumb, 65 ha. cu sfeclă de zahăr, 197 ha. cu alte culturi, plantarea a 120 ha. cu cartofi. Rezultatele înscrise în bilanțul realizărilor zilei duminică dovedesc încă de dată răspunderea și dăruirea cu care acționează majoritatea lucrătorilor ogoarelor sucevene pentru a încheia cu mai grabnic însămînțarea culturilor de primăvară. • Entuziasta întrecere patriotică pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a orașelor și satelor, desfășurată anul acesta sub semnul înfăptuirii exemplare a angajamentului consiliului popular județean și a sarcinilor reieșite din Chemarea conferinței județene a secreetarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale către toți locuitorii comunelor județului Suceava, a reunit efortul comun al maselor de cetățeni, care _________ s-a concretizat în lucrări de o valoare estimată la 116 milioane lei. In felul acesta, sarcinile anuale asumate au fost îndeplinite, în cinstea zilei de 1 Mai, în proporție de 54,7 la sută. Inițiativa și spiritul gospodăresc, stimulate de interesul pentru frumos și util, preocuparea pentru valorificarea cu eficiență a resurselor materiale locale își au corespondent faptic, printre altele, în peste 15.000 m.p. construcții de străzi, 82.792 m.p. trotuare, repararea a peste 1.100 km. drumuri, amenajarea a 202 ha. spații și zone verzi, plantarea a peste 500.000 arbori și pomi, a milioane de flori, 31 km. îndiguiri, 100 km. garduri vii și numeroase baze sportive, salarii și terenuri de joacă pentru copii, alte diverse lucrări. ÎMBOGĂȚIND BILANȚUL ÎNTRECERII VALOROSUL PATRIMONIU AL INIȚIATIVELOR Nu eram pentru prima dată la întreprinderea mecanică din Suceava și nu eram, în acea zi, singurul reporter dornic să cunoască, la fața locului, faptele prețioase ale colectivului de aici. De cum a intrat, acum 10 ani, pe făgașul muncii, întreprinderea a devenit nu numai furnizoare de construcții metalice sau, mai apoi, de mașini - unelte și elemente tipizate pentru agregate, ci, în același timp, și obiect de referință, cînd e vorba de calitate, de inițiative înnoitoare, de progres tehnic și uman. Mutațiile petrecute în structura fabricii, în modul de participare a oamenilor săi își au sursa in valorosul patrimoniu al inițiativelor colective și individuale, aflate în permanentă amplificare. Faptele i-au așezat pe cei mai mulți dintre întemeietorii fabricii în rîndul creatorilor materiali de vază. Unul dintre aceștia este lăcătușul mecanic Dumitru Lazu, poate cel mai indicat să scrie cronica întreprinderii, deoarece lucrează aici „de pe vremea cînd aceasta încă nu exista“. N-ar fi lipsit de interes să-l urmărim pe interlocutor expunînd istoria devenirii întreprinderii în care muncește, dar nu ne permite nici timpul, nici spațiul. Și, apoi, intenția reporterului a fost să afle : cum se acționează pentru crearea avansului necesar îndeplinirii cincinalului înainte de termen ? — Vă aflați — îmi spune — într-o unitate pentru care anul de producție 1972 s-a încheiat la 23 noiembrie. Fac această precizare pentru a susține afirmația că la noi nu se lucrează în pripă și nici fără temei. Cum se acționează ? Dacă exemplul meu vi se pare ilustrativ, luați-1 ca atare. Eu sunt omul care luptă pentru modernizarea producției. Vă veți întreba: despre ce modernizare poate fi vorba într-o fabrică nouă ? Modernizare, zic eu, sub aspectul păstrării parametrilor mașinilor - unelte, pe care le construim, dar avînd în vedere permanenta reducere a consumului de metal, precum și diminuarea efortului fizic. Pînă acum, printr-o cheltuială de gîndire ceva mai ridicată de nivelul satisfăcător, am realizat vreo 15 inovații, toate subordonate acestor CONSTANTIN ȘTEFURIUC (Continuare în pagina a Il-a) PRIMĂVARA MUNCII LA TEMPERATURA CINCINALULUI PAGINIA 311 f îI