Zori Noi, mai 1973 (Anul 26, nr. 7886-7912)

1973-05-01 / nr. 7886

TRĂIASCĂ 1 MAI, ji Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII NR. 7886 mărți 1 mai 1973 4 PAGINI 30 BANI Desen de VERONICA GRIDINOC n­u­iu Arminden nou, învoit poem Cu flori și-azur pe tîmpla Țârii. » . Răsună-n inimi dulce glas Ca soarele curat al mării. Arminden par în larg de zări Mai strîns unind brațele noastre. Din cetina de munți străbuni Și pînă-n șesurile­ albastre, Arminden vin în frunți sunînd Aripi de vis, adamantine. Urcăm sub înfocate flamuri Spre biruinți și mai depline. Arminden românesc și tandru, Cu primăvara-n auroră, Din pacea ta cu m­îini de frate Legăm universala horă. Arminden clar, muncitoresc Sclipind solarele curate , Cuvîntul tău de viață nouă Tot mai adinc prin zări răzbate. . . HARALAMBIE ȚUGUI TINEREȚEA EVULUI NOSTRU SOCIALIST Anotimp al înnoirilor și năzuințelor a­­prinse, al perpetuei tinereți, primăvara a fost cîntată, pe pămîntul străvechi al Patriei noas­tre, ca un preludiu al muncii. Lucrarea gliei și săditul copacilor, săparea fîntînilor și așeza­rea pietrelor de temelie — tot atîtea treburi esențiale și definitorii — poporul acesta har­nic și talentat le-a început sub lumina harni­că a primăverii. Este pentru noi un titlu de legitimă mîn­­drie patriotică, foarte profundă, să ne unim, prin timp, gestul sărbătoresc, contemporan, de arminden, cu îndelungata cinstire adusă mun­cii, luptei pentru dreptate socială și libertate națională ale înaintașilor. Cu atît mai mult cu cit, astăzi, anotimpul ne găsește aplecați asu­pra unor treburi esențiale și definitorii, înno­bilate de tumultul constructiv fără precedent al epocii socialiste, autentic miracol pe scară valorilor și realizărilor, în confruntarea omu­lui cu timpul. Asupra cîtorva dimensiuni ale acestui timp am dori să zăbovim . Este vorba, înainte de toate, de patosul său revoluționar, relevat din nou cu pregnan­ță, de curind, la adunarea festivă de împlini­re a 80 de ani de la crearea partidului po­litic al clasei muncitoare din România : „Această istorie de­ aproape un secol — spunea secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — constituie un inestimabil tezaur de experiență politică revo­luționară, o bogată sursă de învățăminte concluzii, care ajută partidul nostru să-și în­și deplinească cu cinste misiunea istorică, pe care o are astăzi în societatea socialistă, să conducă mai departe poporul spre piscurile luminoase ale erei comuniste“. Viața politică și socială efervescentă a țării, în care e antre­nat întregul popor, deopotrivă în postura dem­nă de consultant și de executor al propriei voințe, confirmă — în toate compartimentele de activitate ale societății noastre socialiste — temeiul și certitudinea cuvintelor secretarului general al partidului. Momente de majoră în­semnătate ale acestui patos revoluționar ne în­soțesc gîndul lucid în primăvara deschizătoare de noi și noi perspective : sunt hotărîrile, din ultimii ani, ale Congresului al X-lea, ale Con­ferințelor Naționale ale partidului, ale Plena­rei C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, sunt toate documentele fundamentale, ce prind viață, cum se transpune în faptă un vis îna­ripat, minunat. Este vorba, între dimensiunile timpului prezent, de modul absolut conștient de con­jugare a acestuia, exclusiv la diateza activă. A fi producători și, totodată, proprietari ai mij­loacelor de producție, deziderat împlinit al tu­turor celor ce muncesc, înseamnă nu numai a munci neprecupețit, cu dăruire pentru înde­plinirea și depășirea sarcinilor de plan, a an­gajamentelor asumate în întrecerea socialistă, dar și a înțelege profund rostul muncii, cu de­plină responsabilitate civică și profesională, pentru a te bucura din plin de roadele efortu­rilor depuse. Ca o grăitoare ilustrare a acestei relații stau, pe masa noastră sărbătorească, înaltele distincții acordate recent: „ORDINUL MUN­CII“ CLASA 1 (pentru a doua oară consecu­tiv), Organizației județene Suceava a Partidu­lui Comunist Român, pentru locul întîi pe ța­ră, și a „ORDINULUI MUNCII“ CLASA A II-A, cordillidui popular județean, pentru remarcabilele rezultate obținute de comuniști, de toți locuitorii Țării de Sus, în înfăptuirea sarcinilor de plan și a angajamentelor în 1972. Este o dovadă concludentă a prețuirii muncii pline de abnegație, a statornicei griji ce o poartă conducerea superioară de partid și de stat pentru minunații ctitori ai Sucevei con­temporane, cu toată ființa sa încorporată în ființa României socialiste , este un puternic îndemn spre realizări și mai frumoase, care să amplifice potențialul economic al județului, să sporească prosperitatea lui. Deschiderea fascinantă spre viitor între­gește, polivalent, dimensiunea a treia a timpu­lui cu care ne confruntăm, identificîndu-ne, astăzi, cu însuși cel mai vechi și viabil sens al primăverii. Dorința multiseculară a omului trăitor pe meleagurile de legendă ale Patriei a fost să stăpînească, să domine și să învingă timpul. Coborîtor din basm, visul acesta își pierde —­ zi de zi, ceas de ceas —­ tilcul ori­ginar, din vechime. Fiindcă năzuința ome­nească de a-și supune timpul s-a întrupat în realitate, conferindu-ne cea mai înălțătoare condiție umană din ette se pot imagina. La modul cel mai concret anul se scurtează, prin hărnicia brațelor și strălucirea minții iscodi­toare ; luna calendaristică se compune din zile câștigate în avans ; „cincinalul“ se rostește, de fapt, „în patru ani și trei luni“, ca să cităm doar angajamentul minerilor suceveni. Dar a­­semenea lor s-au prins să înfăptuiască, înainte de termen, prevederile planului forestierii și constructorii, chimiștii și metalurgiștii, tricoto­­rii și lucrătorii din transporturi, oamenii muncii din agricultură și atîția alții. Așa ne-am angajat toți și știm că ne vom ține de cuvînt, întrucît avem garanțiile noastre, foarte sigure, în această privință : avem patos revoluționar, și conjugăm absolut conștient timpul, deschi­­zindu-l spre viitor ! Dintotdeauna anotimp al înnoirilor, pri­măvara acestui an hotărîtor al actualului cin­cinal ni se înfățișează mai mult decit un pre­ludiu al muncii. Inci­ pășind înaintea ei, u­­rarea crește de la sine ca un fierbinte și soli­dar gind pentru toți cei ce muncesc din lumea întreagă. Munca avîntată, harnic­a și elanul constructiv al oamenilor de pe meleagurile noastre au înălțat Suceava pe coordonatele tinereții și modernizării In aceste zile, cînd toți sucevenii trăiesc intens marea bucurie a decernării „Or­dinului Muncii“ clasa I organizației județene de partid și „Ordinului Muncii" clasa a II-a consiliului popular județean, primim la redacție noi și noi vești despre succe­sele din industrie și agricultură, din celelalte domenii de activitate. Consemnăm cîte­­va dintre ele, ca un semn de fierbinte recunoștință față de conducerea partidului și statului, ca un vibrant omagiu adus sărbătorii muncii. • Lucrătorii din exploa­tările forestiere și fabricile de cherestea de pe cuprinsul județului muncesc cu abne­gație spre a înfăptui angaja­mentele mobilizatoare ce și le-au asumat în acest an în întrecerea socialistă. Urmare eforturilor depuse, aplicării unor metode moderne de ________ exploatare, el­e au înscris, în perioada pri­melor 4 luni, rezultate de seamă în ac­tivitatea ce o desfășoară­ de­pășirea cu 11 milioane lei a planului pro­ducției globale și cu 16 mili­oane lei a pro­ ________A­ducției marfă. ———“ De asemenea, la un alt principal indicator, cel privind livrarea produ­selor la export, a fost în­scrisă o depășire de 800.000 lei valută, în acest spor re­­găsindu-se, cu deosebire, e­­forturile forestierilor de la unitățile de exploatare Iaco­­beni, Rădăuți și Cîmpulung Moldovenesc. • Avînd ca obiectiv de bază al activității sale reali­zarea unor garnituri de mo­bilă cu caracteristici tehni­co - funcționale mereu îm­bunătățite, colectivul între­prinderii de prelucrare a lemnului din Rădăuți și-a cîștigat un bun renume nu numai pe piața internă, ci și peste hotarele țării. Mo­bilierul fabricat la Rădăuți este tot m­ai mult solicitat de către beneficiarii externi. Muncind pentru a răspunde prompt unor astfel de ce­rințe, făuritorii de mobilă rădăruțeni și-au depășit, de la începutul anului și pînă acum, cu 4,3 milioane lei sarcinile de livrare a pro­duselor la export. • Numeroși oameni ai muncii din agricultura jude­țului nostru au transformat și ultima duminică a lunii a­­prilie intr-o zi avîntată de lucru. Roadele hărniciei se regăsesc în efectuarea de a­­rături pe o suprafață de 742 ha., pregătirea terenului pe 2.744 ha., însămînțarea 1.625 ha., din care 1.243 ha.­­ cu porumb, 65 ha. cu sfeclă de zahăr, 197 ha. cu alte culturi, plantarea a 120 ha. cu cartofi. Rezultatele înscrise în bi­lanțul realizărilor zilei duminică dovedesc încă de dată răspunderea și dăruirea­­ cu care acționează majorita­tea lucrătorilor ogoarelor su­cevene pentru a încheia cu­ mai grabnic însămînțarea culturilor de primăvară. • Entuziasta întrecere pa­triotică pentru înfrumuseța­rea și buna gospodărire a orașelor și satelor, desfășu­rată anul acesta sub sem­nul înfăptuirii exemplare a angajamentului consiliului popular județean și a sarci­nilor reieșite din Chemarea conferinței ju­dețene a secre­­etarilor comite­telor de partid și a președin­ților consiliilor populare co­munale către toți locuitorii comunelor ju­dețului Sucea­­va, a reunit e­­fortul comun al maselor de cetățeni, care _________ s-a concretizat în lucrări de o valoare es­timată la 116 milioane lei. In felul acesta, sarcinile a­­nuale asumate au fost înde­plinite, în cinstea zilei de 1 Mai, în proporție de 54,7 la sută. Inițiativa și spiri­tul gospodăresc, stimulate de interesul pentru frumos și util, preocuparea pentru va­lorificarea cu eficiență a re­surselor materiale locale își au corespondent faptic, prin­tre altele, în peste 15.000 m.p. construcții de străzi, 82.792 m.p. trotuare, repara­rea a peste 1.100 km. dru­muri, amenajarea a 202 ha. spații și zone verzi, planta­rea a peste 500.000 arbori și pomi, a milioane de flori, 31 km. îndiguiri, 100 km. gar­duri vii și numeroase baze sportive, salarii și terenuri de joacă pentru copii, alte diverse lucrări. ÎMBOGĂȚIND BILANȚUL ÎNTRECERII VALOROSUL PATRIMONIU AL INIȚIATIVELOR Nu eram pentru prima dată la întreprinderea mecanică din Suceava și nu eram, în acea zi, singurul reporter dornic să cunoască, la fața locului, fap­tele prețioase ale colectivului de aici. De cum a intrat, acum 10 ani, pe făgașul muncii, în­treprinderea a devenit nu nu­mai furnizoare de construcții metalice sau, mai apoi, de ma­șini - unelte și elemente tipi­zate pentru agregate, ci, în a­­celași timp, și obiect de refe­rință, cînd e vorba de calitate, de inițiative înnoitoare, de­ progres tehnic și uman. Muta­țiile petrecute în structura fa­bricii, în modul de participare a oamenilor săi își au sursa in valorosul patrimoniu al ini­țiativelor colective și indivi­duale, aflate în permanentă amplificare. Faptele i-au așe­zat pe cei mai mulți dintre în­temeietorii fabricii în rîndul creatorilor materiali de vază. Unul dintre aceștia este lăcă­tușul mecanic Dumitru Lazu, poate cel mai indicat să scrie cronica întreprinderii, deoare­ce lucrează aici „de pe vre­mea cînd aceasta­­ încă nu e­­xista“. N-ar fi lipsit de interes să-l urmărim pe interlocutor expunînd istoria devenirii în­treprinderii în care muncește, dar nu ne permite nici timpul, nici spațiul. Și, apoi, intenția reporterului a fost să afle : cum se acționează pentru cre­area avansului necesar înde­plinirii cincinalului înainte de termen ? — Vă aflați — îmi spune — într-o unitate pentru care anul de producție 1972 s-a în­cheiat la 23 noiembrie. Fac a­­ceastă precizare pentru a sus­ține afirmația că la noi nu se lucrează în pripă și nici fără temei. Cum se acționează ? Dacă exemplul meu vi se pare ilustrativ, luați-1 ca atare. Eu sunt omul care luptă pentru modernizarea producției. Vă veți întreba: despre ce moder­nizare poate fi vorba într-o fa­brică nouă ? Modernizare, zic eu, sub aspectul păstrării pa­rametrilor mașinilor - unelte, pe care le construim, dar a­­vînd în vedere permanenta re­ducere a consumului de metal, precum și diminuarea efortu­lui fizic. Pînă acum, printr-o cheltuială de gîndire ceva mai ridicată de nivelul satisfăcător, am realizat vreo 15 inova­ții, toate subordonate acestor CONSTANTIN ȘTEFURIUC (Continuare în pagina a Il-a) PRIMĂVARA MUNCII LA TEMPERATURA CINCINALULUI PAGINIA 3­1­1 f î­I

Next