Zori Noi, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7913-7938)

1973-06-01 / nr. 7913

\ 1 * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * * * ANUL XXVII NR. 7913­­ vineri 1 iunie 1973 4 PAGINI 30 BANI M Bow«­TM reitw îitdifti in­f iL e mu» înainte se termen ía ín ti­mpi iab­ea ANIVERSARII ELIBERARII Pimm DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE -------­ Producție suplimentară de peste 25 milioane lei Colectivele de muncă aparținînd între­prinderii forestiere pentru exploatare și transporturi Suceava, angajate cu forțe sporite în ampla acțiune pentru înfăptui­rea cincinalului înainte de termen, înscriu zi de zi succese de seamă în activitatea ce o desfășoară. De la începutul anului pînă acum, forestierii din exploatările de pădure și de la fabricile de cherestea au obținut o producție suplimentară în va­loare de peste 25 milioane lei, ceea ce în­seamnă peste 55 la sută din angajamentul asumat pe întregul an. Beneficiarilor le-au fost expediate în plus mii de metri cubi de bușteni, precum și 6.500 m.c. che­restea de rășinoase, în ceea ce privește realizarea sarcinilor de livrare la export, se consemnează o depășire de peste 1 mi­lion tei valută, minier „Suceava”, Combinatul pentru pre­lucrarea lemnului din Suceava, Filatura de in și cînepă Fălticeni și Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. IsI sISIs»sII­ sIsIsIII Is Volum sporit de piese de schimb, prin autodotare Extinderea activității de autodotare, în scopul asigurării, prin forțe proprii, a necesarului de piese de schimb, precum și a sculelor, dispozitivelor și verificatoare­lor, reprezintă o preocupare de primă im­portanță pentru tot mai multe colective de muncă din unitățile economice sucevene. In perioada care a trecut din acest an, în întreprinderile de pe cuprinsul județului au fost asigurate, prin autodotare, piese de schimb în valoare de aproape 20 mili­oane lei. Menționăm că, pe această­ cale, s-au produs și piese care­ se procurau pînă acum din import, valoarea acestora situ­­îndu-se la peste două milioane lei valută. In același timp, au fost executate dispozitive și verificatoare în valoare scule, de 2,4 milioane lei. Rezultate mai bune în a­­ceastă acțiune s-au obținut la Combinatul Utilizare rațională a capacităților Colectivul de muncă al Fabricii de mucava „Molidul" obține rezultate de sea­mă în înfăptuirea angajamentelor asuma­te în întrecerea socialistă, în perioada care a trecut de la începutul anului, dato­rită preocupărilor pentru o rațională utili­zare a capacităților, s-a obținut în plus o producție de 197 tone mucarale și cartoa­ne; în același timp, colectivul unității se preocupă de diversificarea producției. Du­pă filtrul de aer pentru autoturismul „Dacia", nu de mult asimilat în producție, care răspunde exigențelor beneficiarilor, se fac pregătiri pentru producerea filtre­lor de aer pentru autoturismele „Skoda” și „Fiat 850”. în pregătire, fabricația unor noi mașini Reînnoirea producției, prin asimilarea în fabricație a unor utilaje cu caracteris­tici tehnico - funcționale îmbunătățite, re­prezintă o preocupare constantă a con­structorilor de mașini de la întreprinderea mecanică din Suceava. După ferăstrăul alternativ F.A. — 300, introdus de curînd în producția de serie, aici se află în pre­gătire fabricația unei mașini de găurit cu suport magnetic M.G.M. — 23. în semes­trul al doilea va fi introdusă în producție de sene mașina de ascuțit burghie, pre­cum și o linie pentru înfășurarea foliilor de polietilenă. Asimilarea în fabricație a unor utilaje cu­ grad ridicat de tehnicitate se reflectă favorabil asupra utilizării metalului, în comparație cu anul 1968, în acest an, in­dicele de consum al metalului pentru rea­lizarea unei producții de 1 milion lei este cu 27 la sută mai mic. Printre muncitoarele de frunte ale colectivului sec­ției din Șiret a Fabricii de tricotaje „Zimbrul" din Su­ceava se numără și muncitoarea Maria Abobului, har­nică, conștiincioasă, mereu atentă la calitatea produselor SSIStrtfí, SEBMWSrs»». Foto : D. VINTILA JL H mmm:m9isH»10g1 ).»: 1 lifi. ZIUA NATION­AIA A COPILULUI VIITORUL CREȘTE ASTĂZI Cînd, la 1 iunie, vara so­sește pe meleagurile noastre, cea dinții filă din calendarul lunii se auzește de soarele unei sărbători emoționante : ziua copilăriei, a celor care poartă, in ființa lor încă gin­gașă, ceea ce va fi viitorul acestei lumi. Și ti privim ______ ___1...­tt’t’t b­M­­SIAI-----­ nu ne-am desprins privirile de pe chipul lor — cu infi­nită dragoste, dar și cu ne­bănuită curiozitate, cu do­rința adîncă de a descifra ce se țese în taină, în alcătuirea lor intimă, ce calități noi, ce ginduri, ce gusturi, ce sen­timente, ce puteri au mai dobîndit în anul care a tre­cut. Știm că, pură și avidă de cunoaștere, ființa lor re­ceptează cu egală seriozitate universul înconjurător — cu­lorile dimineților ca și culo­rile drapelului patriei, chipul mamei ca și gestul de înaltă ținută cetățenească, sublimul florilor și sublimul afirmării muncii omenești — și, de a­­ceea, nu ne este indiferent ceea ce ochii lor văd în jur, ceea ce le oferim ca exemplu de viață, de ținută etică, de nivel de civilizație. Vrem ca ei, oamenii de m­îine, să ne depășească, să devină mai ca­pabili, mai buni și mai inte­ligenți ca noi, în stare să de­săvârșească ceea ce generația noastră fundamentează în planul colaborării pașnice pentru propășirea întregii u­­manități. Grija pentru copii — pen­tru sem­nul cerului copilăriei lor, dar și pentru pregătirea lor ca viitori oameni, ca ce­tățeni ai patriei noastre so­cialiste și ai lumii — a deve­nit, în România socialistă, o problemă de stat. Ea se ma­nifestă într-un ansamblu de legi care ocrotesc familia, mama și copilul, în miliarde­le de lei repartizate anual de la bugetul statului pentru alocații, instituții de educa­ție, pregătirea manuale gratuite, educatorilor, asistență medicală calificată și gratui­tă, tabere de odihnă etc. Datorită eforturilor făcute de întreaga națiune, copiii salariaților din județul nos­tru au beneficiat, numai în anul 1972, de alocații de stat echivalente cu aproape 200 milioane lei. Venim ca cei mici să aibă unde sta pînă termină părin­ții SOTîyi Olîți­, 'pCîut'î'li­nd S07iu~ nul să le fie vegheat și rit­mul de viață firesc, se înfi­ințează mereu noi creșe și grădinițe. Funcționează, în prezent, în județ, 417 aseme­nea instituții. Peste 23 de mii de copii sînt suprave­gheați și educați, aici, de a­­proape 700 de cadre cu pre­gătire pedagogică. Incepînd din toamna acestui an, alte 100 de grădinițe și cămine se vor alătura celor existen­te, pentru ca, pînă în anul 1980, instituțiile de învăță­­mînt preșcolar să atingă ca­pacitatea necesară cuprinde­rii tuturor copiilor în această formă de învățămînt. Deveniți școlari, copiii cu­nosc amplificarea grijii celor mari pentru instincția și for­marea lor. Peste 500 de școli geamie, școli profesionale și licee îi așteaptă, în fieca­re toamnă, și pe elevii jude­țului Suceava, cu o bază ma­terială mereu îmbogățită. Construcții noi, mobilier, ma­terial didactic, ateliere șco­lare în care își însușesc pre­țioase deprinderi de muncă, manuale, burse etc. — totul în valoare de peste 215 mili­oane lei, a înscris și anul 1973 pe agenda cheltuielilor pre­văzute pentru învățămîntul sucevean. Să nu uităm că o mare parte din viața copiilor, pe­­ngă învățătură, o ocupă jo­cul. Aparținînd intrinsec co­pilăriei, jocul pune bazele a­­titudinii viitorului om față de muncă și colectivitate, imaginația și spiritul creator încep să se formeze începînd cu relațiile dintre copil și ju­cării. TAMARA OLTEANU (Continuare în pagina a IlI-a)■ »J O NESTĂVILITĂ I­I DEZLĂNȚUIRE A PRIMĂVERII" In timp ce străbateam ha­lele și atelierele Fabricii de cherestea din Cacica, discu­tam cu bătrînul pensionar Gh. Crețu, membru de partid din 1945, primul director al unității, promovat din rîndul muncitorilor, în acele zile fierbinți ale actului istoric al naționali­zării, moment" însemnat în­scris boana pe co­mari­lor deveniri ale epocii so­cialiste. Cu so­brietatea oricu­lui gospodar,............................ care a fă­cut totul statornic în viață, își deapănă amintiri, dar începe cu prezentul: — Mă întorc, întotdeauna, aici ca în propria mea casă. Mă leagă 38 de ani de mun­că de locul acesta. Și parcă și dorul e mai mare cînd vezi cum a înflorit „casa”. — Cred că e sentimentul care îi animă și pe cei mai tineri. Dar, spuneți-mi, cum a fost atunci, cu un sfert de veac în urma ? — Păi, nu mai rețin cum anume a fost ziua. Știu, însă, că în pieptul nostru era pri­­măvară și sărbătoare. Cu sprijinul tovarășilor de la județ, am format un comitet de preluare a fabricii. După inventarierea averii, care devenise a noastră, patronul a fost nevoit să părăsească unitatea.­­ Pe vremea lui ați avut, desigur, multe de îndurat. . . — Intr-adevăr. Erai bun doar cu­ nu te șubrezeai. La cel mai mic gest de boală te îmbrîncea afară. Mereu t1 auzeai atrngînd s „Ce mă, eu sînt azil de prăpădiți Pe locul acela, unde azi avem cantina - restaurant, se ridi­ca o baracă pentru muncito­rii veniți de aiurea. Pe scîn­­duri, niște zdrențe. Peste tot domnea mizeria. Dimineața, muncitorii se îmbrînceau, în jurul unui tuci, să-și facă un terci de făină. După o săptămînă de lucru, beam un kg. de mălai, pri­­n asta ne amăgea. Primul lu­cru pe care l-am făcut, cînd am fost pus director, a fost să împart la oameni Cele 10 vagoane de porumb. — Și, apoi, cum ați în­ceput ? — Căram cărămida cu spatele, să refacem ceea ce, distrusese războiul. Lucram la gatere sub cerul liber. Știam că pentru noi și copiii noștri o facem. A venit, apoi, partidul comunist și statul cu sprijin. An de an ni s-a îmbunătățit viața ... Rememorările au conti­nuat pe fundalul luminos al prezentului fabricii, mereu îmbogățit de faptele mun­citorilor care, toate, dove­desc că ei se simt și ac­ționează ca proprietari și producători,­­ transpunînd cu dăruire în viață înțeleptele indicații ale partidului. Intr-o discuție, ne este interlocutor Ionică Cre­țu, șeful expediției, salariat fruntaș, președintele comi­tetului sindicatului pe fabri­­că, și. . . fiul bătrînului co­munist, primul director muncitor de acum 25 de ani. — De multe ori unii tineri uită de unde s-a pornit și e bine ca cei mai bătrâni să le amintea­scă. Dacă în trecut aproape fiecare fază de lu­cru se făcea manual, azi toa­te lucrările grele se efectu­ează mecanizat. . . Afirmația este argumenta­­tă „pe viu". La depozitul de VICTOR MICII (Continuare în pagina a IV-a). La un sfert de veac de la naționalizarea principalelor­­ mijloace de producție industriale JL Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în piețe și întreprinderi bucureștene O zi obișnuită din acti­vitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru a fost însăși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu nea­junsurile pe care putem și tre­buie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tin­dem. A intrat în conștiința ță­rii, a fiecăruia dintre noi, ne­cesitatea de a-l vedea pe tova­rășul Nicolae Ceaușescu pre­zent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetățenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lu­crătorii din comerț, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, ci pentru sectoare întregi ale e­­conomiei, pentru îmbunătăți­rea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și în­druma, de a se consfătui per­manent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capita­lei, la importante obiective in­dustriale, s-a soldat, ca de fie­care dată, cu concluzii și indi­cații menite să conducă la per­fecționarea activității gospoda­rilor Bucureștiului, a conduce­rilor de întreprinderi și mi­nistere economice. în ajunul vizitei, în cuvîn­­tarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea: „Cunoașteți preocupările ac­tuale ale întregului popor, ca­re acționează cu toată fermi­tatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al parti­dului, ale Conferinței Naționa­le. Vă sînt cunoscute rezulta­tele pe primii doi ani și pa­tru luni ale acestui cincinal, în toate domeniile, atît în indus­trie cît și în agricultură, pla­nul a fost nu numai realizat, dar și depășit". Mai departe, tovarășul Ceaușescu relevă: „Acordăm o mare aten­ție înfăptuirii politicii partidu­lui de ridicare a bunăstării ma­teriale și spirituale a întregu­lui popor. Și în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că și în activitatea noastră e­­conomică și socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri". Tocmai pornind de la succe­sele de pînă acum, de la neîm­­plinirile care mai există, con­ducătorul partidului și statu­­­lui a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub sem­nul preocupării statornice de a da noi valențe muncii și vie­ții cotidiene ale cetățenilor Capitalei, ca și ale tuturor oa­menilor muncii din întreaga țară. In timpul vizitei, secretar­ general a fost însoțit de Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Gheor­­ghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană so­noră, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă au ilustrat sentimentele față de tovarășul Ceaușescu, exprima­te emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capi­talei. In vechiul cartier muncito­resc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai", în inima vadului comer­cial al Oborului, la hala „Tra­­ian", în piețele „Rahova“ și „Pantelimon", în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai orașului, fiecare dintre ei dorind să strîngă m­îna secretarului ge­neral al partidului, să-i îm­părtășească gîndurile, bucurii­le și greutățile. Intre aceștia se află muncitoarea Ileana Popa de la Fabrica de confec­ții și tricotaje „București", maistrul Iulian Vică de la fa­brica „Flacăra Roșie", Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi“ și mulți alții. „Să trăiască partidul, să tră­iți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumne­zeu sănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din ini­mă a bătrînei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii și bunică a 16 nepoți, mărturisește de la «ine inten­sitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atît de grăitoa­re adresate secretarului gene­ral de bătrîna Ecaterina Simi­­niuc: „Vă mulțumesc că vă îngrijiți de viața noastră, să trăiești, tovarășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul românesc și rogu-te dă-mi voie să te îmbrățișez ca o mamă pentru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi“. Intîmpinat astfel, pretutin­deni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde a­­proximativ un sfert din popu­lația orașului cumpără cele necesare —■ din diferite car­tiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea și anali­zarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureșteni­­lor. In centrul dialogului de lu­cru cu gospodarii orașului s-a aflat constatarea că pe piețele Capitalei atît comerțul de stat, cît și cel cooperatist, precum și producătorii individuali asi­gură o bună aprovizionare cu produse agroalimentare, cu le­gume și fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primă­verii, la standuri și tonete sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întru­nesc aprecierile cumpărători­lor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută cu numeroși bucu­­reșteni. „Sînteți mulțumiți de aprovizionare, găsiți întot­deauna ce căutați ? Ce produse lipsesc ?“ — sunt întrebări pe care secretarul general al par­tidului le adresează în fiecare piață, în repetate rânduri, gru­purilor de gospodine, de cetă­țeni. „Da, magazinul este bine a­­provizionat", răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprin­derea „Producția“, aflată în a­­cele momente în hala „Traian“. ..g­ăsim de toate, tovarășe se­cretar general“ — subliniază gospodina Rozalia Marinache, în timpul vizitei în magazine­le din piața „7 Noiembrie“. A­­celeași aprecieri le fac și alți bucureșteni care totodată, că uneori precizează, lipsesc (Continuare în pagina a III-a) LA SUCEAVA DESCHIDEREA „EXPOZIȚIEI DOCUMENTARE DE FOTOGRAFII DIN IRAN“ Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava, a a­­vut loc deschiderea „Expozi­ției documentare de fotografii din Iran", eveniment cultural care se înscrie în contextul manifestărilor prilejuite de a­­propiata vizită în țara noastră a Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Aryamehr și a Ma­iestății Sale Imperiale Farah Pahlavi Șahbani a Iranului, la invitația președintelui­ Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La manifestare au luat par­te Miu Dobrescu, președintele comitetului executiv al consi­liului popular județean, Ște­fan Panaitiu, vicepreședinte al comitetului executiv al consi­liului popular județean, Ion Siminiceanu, primarul mu­ni­cipiului Suceava, reprezen­tanți ai organizațiilor de ma­să și obștești, conducători de întreprinderi și instituții, oa­meni de cultură și artă, re­prezentanți ai presei centrale și locale. A fost prezent la vernisaj domnul Y. M. Vaziri, consi­lier al Ambasadei Iranului la București. Cu acest prilej, Marcel Mu­­reșeanu, vicepreședinte al co­mitetului județean pentru cul­tură și educație socialistă, vorbit despre semnificația or­a­ganizării expoziției, arătînd că ea constituie o mărturie a bu­nelor relații statornicite între popoarele român și iranian, a stimei de care se bucură în țara noastră munca și aspira­țiile poporului iranian prie­ten, a eforturilor comune pen­tru pace și progres social. Domnul Y. M. Vaziri, după ce a mulțumit pentru organi­zarea la Suceava a expoziției, subliniind că ea exprimă sim­bioza dintre cultura străve­che și industria iraniană mo­dernă, a relevat că apropiata vizită în România a Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul A­­ryamehr și a Maiestății Sale Imperiale Farah Pahlavi Șah­banu este o nouă expresie a relațiilor tradiționale dintre cele două țări și popoare, re­lații bazate pe stimă și avan­taj reciproc. A fost vizitată, apoi, expo­ziția, ale cărei imagini au sus­citat un deosebit interes prin sugestiva prezentare a tradi­țiilor străvechi și a activității contemporane a poporului ira­nian.

Next