Zori Noi, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7913-7938)
1973-06-01 / nr. 7913
\ 1 * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * * * ANUL XXVII NR. 7913 vineri 1 iunie 1973 4 PAGINI 30 BANI M Bow«TM reitw îitdifti inf iL e mu» înainte se termen ía ín timpi iabea ANIVERSARII ELIBERARII Pimm DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE ------- Producție suplimentară de peste 25 milioane lei Colectivele de muncă aparținînd întreprinderii forestiere pentru exploatare și transporturi Suceava, angajate cu forțe sporite în ampla acțiune pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, înscriu zi de zi succese de seamă în activitatea ce o desfășoară. De la începutul anului pînă acum, forestierii din exploatările de pădure și de la fabricile de cherestea au obținut o producție suplimentară în valoare de peste 25 milioane lei, ceea ce înseamnă peste 55 la sută din angajamentul asumat pe întregul an. Beneficiarilor le-au fost expediate în plus mii de metri cubi de bușteni, precum și 6.500 m.c. cherestea de rășinoase, în ceea ce privește realizarea sarcinilor de livrare la export, se consemnează o depășire de peste 1 milion tei valută, minier „Suceava”, Combinatul pentru prelucrarea lemnului din Suceava, Filatura de in și cînepă Fălticeni și Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. IsI sISIs»sII sIsIsIII Is Volum sporit de piese de schimb, prin autodotare Extinderea activității de autodotare, în scopul asigurării, prin forțe proprii, a necesarului de piese de schimb, precum și a sculelor, dispozitivelor și verificatoarelor, reprezintă o preocupare de primă importanță pentru tot mai multe colective de muncă din unitățile economice sucevene. In perioada care a trecut din acest an, în întreprinderile de pe cuprinsul județului au fost asigurate, prin autodotare, piese de schimb în valoare de aproape 20 milioane lei. Menționăm că, pe această cale, s-au produs și piese care se procurau pînă acum din import, valoarea acestora situîndu-se la peste două milioane lei valută. In același timp, au fost executate dispozitive și verificatoare în valoare scule, de 2,4 milioane lei. Rezultate mai bune în această acțiune s-au obținut la Combinatul Utilizare rațională a capacităților Colectivul de muncă al Fabricii de mucava „Molidul" obține rezultate de seamă în înfăptuirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, în perioada care a trecut de la începutul anului, datorită preocupărilor pentru o rațională utilizare a capacităților, s-a obținut în plus o producție de 197 tone mucarale și cartoane; în același timp, colectivul unității se preocupă de diversificarea producției. După filtrul de aer pentru autoturismul „Dacia", nu de mult asimilat în producție, care răspunde exigențelor beneficiarilor, se fac pregătiri pentru producerea filtrelor de aer pentru autoturismele „Skoda” și „Fiat 850”. în pregătire, fabricația unor noi mașini Reînnoirea producției, prin asimilarea în fabricație a unor utilaje cu caracteristici tehnico - funcționale îmbunătățite, reprezintă o preocupare constantă a constructorilor de mașini de la întreprinderea mecanică din Suceava. După ferăstrăul alternativ F.A. — 300, introdus de curînd în producția de serie, aici se află în pregătire fabricația unei mașini de găurit cu suport magnetic M.G.M. — 23. în semestrul al doilea va fi introdusă în producție de sene mașina de ascuțit burghie, precum și o linie pentru înfășurarea foliilor de polietilenă. Asimilarea în fabricație a unor utilaje cu grad ridicat de tehnicitate se reflectă favorabil asupra utilizării metalului, în comparație cu anul 1968, în acest an, indicele de consum al metalului pentru realizarea unei producții de 1 milion lei este cu 27 la sută mai mic. Printre muncitoarele de frunte ale colectivului secției din Șiret a Fabricii de tricotaje „Zimbrul" din Suceava se numără și muncitoarea Maria Abobului, harnică, conștiincioasă, mereu atentă la calitatea produselor SSIStrtfí, SEBMWSrs»». Foto : D. VINTILA JL H mmm:m9isH»10g1 ).»: 1 lifi. ZIUA NATIONAIA A COPILULUI VIITORUL CREȘTE ASTĂZI Cînd, la 1 iunie, vara sosește pe meleagurile noastre, cea dinții filă din calendarul lunii se auzește de soarele unei sărbători emoționante : ziua copilăriei, a celor care poartă, in ființa lor încă gingașă, ceea ce va fi viitorul acestei lumi. Și ti privim ______ ___1...tt’t’t bMSIAI----- nu ne-am desprins privirile de pe chipul lor — cu infinită dragoste, dar și cu nebănuită curiozitate, cu dorința adîncă de a descifra ce se țese în taină, în alcătuirea lor intimă, ce calități noi, ce ginduri, ce gusturi, ce sentimente, ce puteri au mai dobîndit în anul care a trecut. Știm că, pură și avidă de cunoaștere, ființa lor receptează cu egală seriozitate universul înconjurător — culorile dimineților ca și culorile drapelului patriei, chipul mamei ca și gestul de înaltă ținută cetățenească, sublimul florilor și sublimul afirmării muncii omenești — și, de aceea, nu ne este indiferent ceea ce ochii lor văd în jur, ceea ce le oferim ca exemplu de viață, de ținută etică, de nivel de civilizație. Vrem ca ei, oamenii de mîine, să ne depășească, să devină mai capabili, mai buni și mai inteligenți ca noi, în stare să desăvârșească ceea ce generația noastră fundamentează în planul colaborării pașnice pentru propășirea întregii umanități. Grija pentru copii — pentru semnul cerului copilăriei lor, dar și pentru pregătirea lor ca viitori oameni, ca cetățeni ai patriei noastre socialiste și ai lumii — a devenit, în România socialistă, o problemă de stat. Ea se manifestă într-un ansamblu de legi care ocrotesc familia, mama și copilul, în miliardele de lei repartizate anual de la bugetul statului pentru alocații, instituții de educație, pregătirea manuale gratuite, educatorilor, asistență medicală calificată și gratuită, tabere de odihnă etc. Datorită eforturilor făcute de întreaga națiune, copiii salariaților din județul nostru au beneficiat, numai în anul 1972, de alocații de stat echivalente cu aproape 200 milioane lei. Venim ca cei mici să aibă unde sta pînă termină părinții SOTîyi Olîți, 'pCîut'î'lind S07iu~ nul să le fie vegheat și ritmul de viață firesc, se înființează mereu noi creșe și grădinițe. Funcționează, în prezent, în județ, 417 asemenea instituții. Peste 23 de mii de copii sînt supravegheați și educați, aici, de aproape 700 de cadre cu pregătire pedagogică. Incepînd din toamna acestui an, alte 100 de grădinițe și cămine se vor alătura celor existente, pentru ca, pînă în anul 1980, instituțiile de învățămînt preșcolar să atingă capacitatea necesară cuprinderii tuturor copiilor în această formă de învățămînt. Deveniți școlari, copiii cunosc amplificarea grijii celor mari pentru instincția și formarea lor. Peste 500 de școli geamie, școli profesionale și licee îi așteaptă, în fiecare toamnă, și pe elevii județului Suceava, cu o bază materială mereu îmbogățită. Construcții noi, mobilier, material didactic, ateliere școlare în care își însușesc prețioase deprinderi de muncă, manuale, burse etc. — totul în valoare de peste 215 milioane lei, a înscris și anul 1973 pe agenda cheltuielilor prevăzute pentru învățămîntul sucevean. Să nu uităm că o mare parte din viața copiilor, pengă învățătură, o ocupă jocul. Aparținînd intrinsec copilăriei, jocul pune bazele atitudinii viitorului om față de muncă și colectivitate, imaginația și spiritul creator încep să se formeze începînd cu relațiile dintre copil și jucării. TAMARA OLTEANU (Continuare în pagina a IlI-a)■ »J O NESTĂVILITĂ II DEZLĂNȚUIRE A PRIMĂVERII" In timp ce străbateam halele și atelierele Fabricii de cherestea din Cacica, discutam cu bătrînul pensionar Gh. Crețu, membru de partid din 1945, primul director al unității, promovat din rîndul muncitorilor, în acele zile fierbinți ale actului istoric al naționalizării, moment" însemnat înscris boana pe comarilor deveniri ale epocii socialiste. Cu sobrietatea oricului gospodar,............................ care a făcut totul statornic în viață, își deapănă amintiri, dar începe cu prezentul: — Mă întorc, întotdeauna, aici ca în propria mea casă. Mă leagă 38 de ani de muncă de locul acesta. Și parcă și dorul e mai mare cînd vezi cum a înflorit „casa”. — Cred că e sentimentul care îi animă și pe cei mai tineri. Dar, spuneți-mi, cum a fost atunci, cu un sfert de veac în urma ? — Păi, nu mai rețin cum anume a fost ziua. Știu, însă, că în pieptul nostru era primăvară și sărbătoare. Cu sprijinul tovarășilor de la județ, am format un comitet de preluare a fabricii. După inventarierea averii, care devenise a noastră, patronul a fost nevoit să părăsească unitatea. Pe vremea lui ați avut, desigur, multe de îndurat. . . — Intr-adevăr. Erai bun doar cu nu te șubrezeai. La cel mai mic gest de boală te îmbrîncea afară. Mereu t1 auzeai atrngînd s „Ce mă, eu sînt azil de prăpădiți Pe locul acela, unde azi avem cantina - restaurant, se ridica o baracă pentru muncitorii veniți de aiurea. Pe scînduri, niște zdrențe. Peste tot domnea mizeria. Dimineața, muncitorii se îmbrînceau, în jurul unui tuci, să-și facă un terci de făină. După o săptămînă de lucru, beam un kg. de mălai, prin asta ne amăgea. Primul lucru pe care l-am făcut, cînd am fost pus director, a fost să împart la oameni Cele 10 vagoane de porumb. — Și, apoi, cum ați început ? — Căram cărămida cu spatele, să refacem ceea ce, distrusese războiul. Lucram la gatere sub cerul liber. Știam că pentru noi și copiii noștri o facem. A venit, apoi, partidul comunist și statul cu sprijin. An de an ni s-a îmbunătățit viața ... Rememorările au continuat pe fundalul luminos al prezentului fabricii, mereu îmbogățit de faptele muncitorilor care, toate, dovedesc că ei se simt și acționează ca proprietari și producători, transpunînd cu dăruire în viață înțeleptele indicații ale partidului. Intr-o discuție, ne este interlocutor Ionică Crețu, șeful expediției, salariat fruntaș, președintele comitetului sindicatului pe fabrică, și. . . fiul bătrînului comunist, primul director muncitor de acum 25 de ani. — De multe ori unii tineri uită de unde s-a pornit și e bine ca cei mai bătrâni să le amintească. Dacă în trecut aproape fiecare fază de lucru se făcea manual, azi toate lucrările grele se efectuează mecanizat. . . Afirmația este argumentată „pe viu". La depozitul de VICTOR MICII (Continuare în pagina a IV-a). La un sfert de veac de la naționalizarea principalelor mijloace de producție industriale JL Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în piețe și întreprinderi bucureștene O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru a fost însăși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. A intrat în conștiința țării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarășul Nicolae Ceaușescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetățenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lucrătorii din comerț, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, ci pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la perfecționarea activității gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de întreprinderi și ministere economice. în ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea: „Cunoașteți preocupările actuale ale întregului popor, care acționează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sînt cunoscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cincinal, în toate domeniile, atît în industrie cît și în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar și depășit". Mai departe, tovarășul Ceaușescu relevă: „Acordăm o mare atenție înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Și în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că și în activitatea noastră economică și socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri". Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului și statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățenilor Capitalei, ca și ale tuturor oamenilor muncii din întreaga țară. In timpul vizitei, secretar general a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă au ilustrat sentimentele față de tovarășul Ceaușescu, exprimate emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai", în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian", în piețele „Rahova“ și „Pantelimon", în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai orașului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mîna secretarului general al partidului, să-i împărtășească gîndurile, bucuriile și greutățile. Intre aceștia se află muncitoarea Ileana Popa de la Fabrica de confecții și tricotaje „București", maistrul Iulian Vică de la fabrica „Flacăra Roșie", Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi“ și mulți alții. „Să trăiască partidul, să trăiți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumnezeu sănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii și bunică a 16 nepoți, mărturisește de la «ine intensitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de bătrîna Ecaterina Siminiuc: „Vă mulțumesc că vă îngrijiți de viața noastră, să trăiești, tovarășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul românesc și rogu-te dă-mi voie să te îmbrățișez ca o mamă pentru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi“. Intîmpinat astfel, pretutindeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populația orașului cumpără cele necesare —■ din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea și analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureștenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii orașului s-a aflat constatarea că pe piețele Capitalei atît comerțul de stat, cît și cel cooperatist, precum și producătorii individuali asigură o bună aprovizionare cu produse agroalimentare, cu legume și fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primăverii, la standuri și tonete sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută cu numeroși bucureșteni. „Sînteți mulțumiți de aprovizionare, găsiți întotdeauna ce căutați ? Ce produse lipsesc ?“ — sunt întrebări pe care secretarul general al partidului le adresează în fiecare piață, în repetate rânduri, grupurilor de gospodine, de cetățeni. „Da, magazinul este bine aprovizionat", răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprinderea „Producția“, aflată în acele momente în hala „Traian“. ..găsim de toate, tovarășe secretar general“ — subliniază gospodina Rozalia Marinache, în timpul vizitei în magazinele din piața „7 Noiembrie“. Aceleași aprecieri le fac și alți bucureșteni care totodată, că uneori precizează, lipsesc (Continuare în pagina a III-a) LA SUCEAVA DESCHIDEREA „EXPOZIȚIEI DOCUMENTARE DE FOTOGRAFII DIN IRAN“ Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava, a avut loc deschiderea „Expoziției documentare de fotografii din Iran", eveniment cultural care se înscrie în contextul manifestărilor prilejuite de apropiata vizită în țara noastră a Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Aryamehr și a Maiestății Sale Imperiale Farah Pahlavi Șahbani a Iranului, la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La manifestare au luat parte Miu Dobrescu, președintele comitetului executiv al consiliului popular județean, Ștefan Panaitiu, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, Ion Siminiceanu, primarul municipiului Suceava, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de întreprinderi și instituții, oameni de cultură și artă, reprezentanți ai presei centrale și locale. A fost prezent la vernisaj domnul Y. M. Vaziri, consilier al Ambasadei Iranului la București. Cu acest prilej, Marcel Mureșeanu, vicepreședinte al comitetului județean pentru cultură și educație socialistă, vorbit despre semnificația oraganizării expoziției, arătînd că ea constituie o mărturie a bunelor relații statornicite între popoarele român și iranian, a stimei de care se bucură în țara noastră munca și aspirațiile poporului iranian prieten, a eforturilor comune pentru pace și progres social. Domnul Y. M. Vaziri, după ce a mulțumit pentru organizarea la Suceava a expoziției, subliniind că ea exprimă simbioza dintre cultura străveche și industria iraniană modernă, a relevat că apropiata vizită în România a Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Aryamehr și a Maiestății Sale Imperiale Farah Pahlavi Șahbanu este o nouă expresie a relațiilor tradiționale dintre cele două țări și popoare, relații bazate pe stimă și avantaj reciproc. A fost vizitată, apoi, expoziția, ale cărei imagini au suscitat un deosebit interes prin sugestiva prezentare a tradițiilor străvechi și a activității contemporane a poporului iranian.