Zori Noi, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7913-7938)

1973-06-10 / nr. 7921

­ZORI NOI # PAGINA 3 ► \ A 1 y 1 ä­RI ANI DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCȚIE INDUSTRIALĂ ACT CU ROL HOTĂRÂTOR IN DESFĂȘURAREA REVOLUȚIEI SOCIALISTE (Urmare din pagina *) 1 "Actul revoluționar al na­ționalizării principalelor mij­loace de producție industria­lă se înscrie ca unul din cele­­ mai importante evenimente după cucerirea puterii poli­­­­tice, puterii politice a­­ clasei muncitoare, a a­­l­­iaților ei, reprezentată de­­ rolul conducător al P.C.R. în guvern, i s-a adăugat și bază economică, prin aceas­­­ta realizîndu-se premisele fundamentale ale victoriei socialismului pe pămîntul românesc. Prin actul naționalizării au trecut în proprietatea sta­tului, ca bun al întregului popor, 20 de uzine metalur­gice, 112 întreprinderi me­talurgice prelucrătoare, 20 de societăți pe acțiuni din construcții, 9 întreprinderi pentru producția sticlei, 76 fabrici de tîmplărie, 64 fa­brici de bumbac, 108 între­prinderi textile, 84 întreprin­deri chimice, căile ferate r­orlizulTon­s­con­f în MAlft mnt in J/Ul WCUiUlC, IXKX v îe, întreprinderile electro­tehnice ș.a. In total au fost naționalizate, pe ansamblul țării, 8.894 de întreprinderi, dintre care 3.560 de între­prinderi de interes local. Și pe teritoriul actualului județ Suceava, ca urmare a aplicării Legii nr. 119, a­u trecut în proprietatea statu­lui, devenind bun al între­gului popor, peste 80 de u­­nități economice (fabrici de cherestea, exploatări minie­re, fabrici de spirt și bere, de brînzeturi și mezeluri, mori etc). Naționalizarea a pe cale revoluționară lichidat pro­prietatea privat - capitalis­tă și, odată cu aceasta, ex­ploatarea omului de către om în domeniul cel mai im­portant al economiei națio­nale. Naționalizarea a în­semnat sfărîmarea domina­ției economice a marii bur­ghezii industriale, comercia­le și financiare și lichidarea contradicției economice fun­damentale, aceea dintre ca­racterul social al producției și însușirea privat - capita­listă a rezultatelor muncii. Actul naționalizării de la 11 iunie 1948 a avut un ca­racter profund democratic pentru că a pus definitiv ca­păt unei mari nedreptăți so­­ciale , naționalizarea a redat oamenilor muncii o parte a bunurilor făurite prin truda multor generații de munci­tori și însușite gratuit de ca­pitaliști. Prin trecerea postu­rilor cheie din economia ță­rii noastre în mîinile oame­nilor muncii s-a creat o ba­ză trainică statului democrat­­popular, bază ce s-a extins treptat în întreaga economie și astăzi este în plin proces de dezvoltare multilaterală. Naționalizarea a dus la în­tărirea rolului clasei munci­toare de clasă stăpînă a prin­cipalelor mijloace de produc­ție și conducătoare a socie­tății, misiune ce și-o îndepli­nește, sub conducerea parti­dului, cu succes și la înălți­mea încrederii acordate de întregul popor. In cei 25 de ani ce au tre­_ z. j ~ — z..­._____ muu uc­id luxapbun­cc­ titlului revoluționar al naționaliză­rii principalelor mijloace de producție industriale, județul Suceava, ca și întreaga țară, a cunoscut schimbări radica­le în structura economică, socială și spirituală. Au apă­rut ramuri industriale noi, inexistente în trecut, s-au construit uzine și combina­te moderne, cu o înaltă teh­nicitate, în care utilajele mo­derne sînt mînuite de minți și mîini pricepute. Această parte a țării, ca și celelalte zone ale patriei, se află în plin proces de indus­trializare. Dezvoltarea eco­nomiei armonioase îmbracă cîteva direcții importante, printre care în plină afirma­re se află industriile minieră, chimică, constructoare de mașini, ușoară. Continuă să rămînă o ramură industrială de bază industria de prelu­crare și industrializare lemnului, care valorifică su­­­perior una din rezervele na­turale bogate de care dis­pune județul nostru. Pe parcursul unui sfert de veac ce a trecut de la națio­nalizarea principalelor mij­loace de producție, industria a devenit ramura conducă­­toare în economia județului Suceava, ea realizînd, în pre­zent, peste 72 la sută din produsul global total și pes­te 85 la sută din beneficii. In acest interval de timp, în ju­deț s-au construit peste 124 de obiective noi și dezvoltări în industrie. Față de 1950, vo­lumul producției globale in­dustriale a crescut de aproa­pe 9 ori. In anul 1972, s-a realizat producția anului 1950 în numai 32 de zile, e­­chivalînd cu producția glo­bală industrială de azi a întreprinderii de industriali­zare a laptelui din Cîmpu­­lung Moldovenesc și a Fila­turii de in și cînepă din Făl­ticeni, luate la un loc. Creș­terea cantitativă și calitati­vă a producției industriale de pe meleagurile sucevene se concretizează și în cele peste 70 de produse ce se exportă într-un număr de 40 de țări ale lumii. î—~ 1: — :----- - ne­­i­ ; j_ a fi î­n­ u­u. ^ca a­zi p­utr­enn­­uc la acest important eveni­ment găsește poporul nostru angajat în marea epopee a muncii pentru a da viață pro­gramului trasat de Congre­sul al X-lea și Conferința Națională a P.C.R., în între­cerea socialistă pentru în­făptuirea­ înainte de termen a planului cincinal. In acest context, și oame­nii muncii din județul Su­ceava sunt hotărîți să înde­plinească planul la produc­ția globală, marfă, producti­vitatea muncii și la benefi­cii în patru ani și 6 luni, a­­ducînd un însemnat spor de producție față de planul ini­țial. Toate realizările obținute în sfertul de veac ce a tre­cut de la naționalizare, cît și perspectivele minunate ce se deschid în fața patriei,, în­suflețesc și cimentează ho­­tărîrea întregului popor de a transpune în viață politica științifică a partidului, de a contribui la sporirea bogă­ției naționale, la înflorirea necontenită a României so­cialiste. f Integrîndu-se, imediat după înfăptuirea actului revoluțio­nar al naționalizării, în amplul proces de industrializare, ra­­cordîndu-se, an de an, noi­lor cerințe ale dezvoltării e­­conomiei patriei, unități­le industriale sucevene ce au fost smulse din : stă­­pînirea patronilor, deveni­te proprietate a celor ce mun­cesc, și-au amplificat mereu activitatea, nu numai sub ra­portul cantitativ al producției ci și al gradului de tehnicita­te al acesteia. Odată cu în­treprinderile — majoritatea dintre ele cunoscînd ample procese de modernizare —­ a crescut și competența profe­sională a­ muncitorilor, a ca­drelor tehnice, aceștia pu­­nîndu-și și acum capacitatea creatoare, priceperea în sluj­ba înfăptuirii cincinalului înainte de termen. ... Dorna „Foresta“, fabrică ce dispunea altădată de utila­je vechi, se înscrie astăzi, gra­ție hărniciei colectivului de muncă, preocupării sale con­stante pentru promovarea nou­lui, printre unitățile de frun­te de pe cuprinsul județului. Tehnica modernă cu care a fost înzestrată este stăpînită cu pricepere de către toți oa­menii destoinici care s-au format aici. De cîțiva ani, la această unitate se aplică „de­bitarea nordică“, metodă a­­vansată, ea permițînd, în con­dițiile dezvoltării producției de celuloză, valorificarea lemnu­lui la un nivel tot mai înalt. Dar căutările pentru continua perfecționare a producției nu se opresc aici. Comunista Filena Grigoraș, tehnologul fa­bricii, ne face cunoscute și alte înfăptuiri în această direcție : — încă de anul trecut, pen­tru a folosi din plin capacita­tea utilajelor, am generalizat activitatea, în hala gatere, în trei schimburi, lucru ce ne-a permis să obținem o importan­tă creștere a producției. Am introdus, apoi, munca în acord global, care include întreaga activitate a unității, respectiv depozitele de bușteni și de cherestea, hala de gatere. In­tre criteriile de apreciere a ac­tivității aflîndu-se la loc de frunte creșterea productivității muncii și obținerea unor­­ can­tități sporite de cherestea de calități superioare, avantajele introducerii acestor forme de organizare sunt eviden­te. Aveam să aflăm, drept con­firmare a celor spuse, că, în perioada care a trecut de la începutul anului, colectivul fa­bricii a înscris în agenda ac­tivității sale o depășire valo­rică a sarcinilor de plan ce se situează la aproape 5 mi­lioane lei. Au fost realizate în plus 266 m.c. de cherestea, alte sortimente valoroase. Dar pon­derea depășirilor o deține ca­litatea. Acorbind, de-a lungul întregului flux tehnologic, o mare grijă valorificării fie­cărui buștean, sortatorii, ga­­teriștii și pendulariștii au de­pășit nivelul planificat de che­restea de calități superioare. Ca urmare, valoarea fiecărui metru cub a sporit, față de plan, cu 92 lei. Aici, la fabrica dorneană, căreia pentru receptivitatea față de nou sîntem tentați să-i spunem tînără, —­ deși adună, de la crearea ei, mai multe zeci de ani — a luat naștere o valoroasă inițiativă. Auto­rii ei sînt comuniștii, și tot comuniștii sînt aceia care ur­măresc cu consecvență apli­carea ei. Inițiativa a fost for­mulată ca o chemare : „Să lucrăm o zi pe trimestru cu bușteni economisiți!“. Acțiu­nea mobilizează, practic, în­tregul , colectiv, începînd cu sortatorii din depozitul de bușteni, care fac o croire a­­­tentă a fiecărei­­ piese, conti­­nuînd în hala de gatere, unde folosirea pînzelor subțiri a de­venit un procedeu obișnuit. A­­cum, cînd nu s-au încheiat încă două trimestre din acest an, rezultatele depășesc cu mult obiectivul stabilit. In 5 luni, prin reducerea normei de consum complexe, s-au economisit 2.300 m.c. bușteni. Aceasta înseamnă că pînă acum s-a lucrat trei zile și jumătate cu lemn economisit. ... Fabrica de piele și în­călțăminte „Străduința“, a că­rei marcă este cunoscută nu numai în țară, ci și peste ho­tare, a cunoscut, de îndată după naționalizare, o amplă dezvoltare și diversificare a producției. Dimensiunile aces­tor creșteri sunt revelatoare dacă prezentăm comparație: astăzi, următoarea întreaga producție a anului 1949 se realizează într-o singură zi. Obiectivul central al activi­tății îl constituie, și aici, rea­lizarea înainte de termen a sarcinilor cincinalului. Anga­jamentul colectivului, bazat pe folosirea deplină a capacită­ților existente, pe valorifica­rea cu deosebită grijă a ma­teriilor prime, este mobiliza­tor : înfăptuirea cincinalului cu 9 luni mai devreme. Aflăm că, pînă acum, prin hărnicia muncitorilor și prin perfecționările aduse în pro­cesele tehnologice s-au cîștigat, în competiția cu timpul, mai mult de trei luni de zile. — Diversificarea producției: adaptarea operativă la cerin­țele pieței reprezintă căi esen­țiale pentru realizarea anga­jamentului mobilizator ce ni l-am asumat •— ne spune to­varășul Șerban Vasiliu, secre­tarul comitetului de partid. Am întreprins în această pri­vință unele măsuri. Aș aminti faptul că, în aceste zile, intră în producție o linie tehnologi­că pentru fabricarea pantofi­lor bărbătești, cu talpa lipită. Este, pentru fabrica noastră, un sortiment nou, solicitat de către cumpărători. Pentru a obține, de la început, rezulta­te optime, am selectat pe cei mai buni muncitori din fabri­că, am stat de vorbă cu ei,, insisted, pe lângă îndrumă­rile de ordin profesional, asu­pra importanței ce o are exe­cuția de bună calitate a nou­lui sortiment de încălțămin­te. Intenționăm ca, în scurtă vreme, să oferim acest sorti­ment și pe piața externă, unde este, de asemenea, solicitat. Acesta este doar un început. Sîntem hotărîți să acționăm mult mai activ pentru reînnoi­rea producției, să renunțăm la sortimentele vechi, care ne creează unele greutăți... In fabrică, având ca scop eliminarea deșeurilor, se a­­plică cu succes o valoroasă inițiativă : croirea combinată. De la începutul anului, pe a­­ceastă cale s-au realizat 15.000 peste’Oul de Sândâie și ghetu­rc, pentru copii. Pe de altă par­te, din aceleași deșeuri, se execută, pe baza unei colabo­rări cu o unitate din Buzău, garnituri și diverse alte acce­sorii, urmînd să se obțină, pînă la finele anului, o pro­ducție valorică de peste 700.000 lei. Iată, așadar, două unități e­­conomice — dintre multe al­tele — puternic dezvoltate în anii socialismului, plenar an­gajate în ampla acțiune pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor actualului cinci­nal. NICOLAE GROZA AVANPOSTURI IN CINCINAL OAMENI ȘI FABRICI CARE AU REALIZAT SALTUL DE LA NUME LA RENUME Se poate afirma, răsfoind file de arhivă, că nivelul producției un­or fabrici exis­tente pe teritoriul actualului județ Suceava în momentul naționalizării stîrnește as­tăzi uimire. La ceea ce nouă ne este cunoscut ca fiind întreprinderea de industria­lizare a cărnii Suceava, de exemplu, noul director — muncitor, numit la 11 iunie 1948, — a găsit doar ziduri, și nici acelea întregi. Abia un an mai tîrziu, în martie 1949, entuziastul director a avut posibilitate să-și de­monstreze spiritul­­ organiza­toric, priceperea și încrede­rea pe care o avea în oa­meni, în cei care, asemenea lui, deveniseră stăpîni ai ceea ce mai rămăsese din fostul abator de la Burdu­­jeni. Declanșarea lucrărilor de refacere, ne povestesc doi dintre participanți, astăzi salariați de nădejde ai în­treprinderii, a însemnat re­vărsarea unui nestăvilit to­rent de energii, de entu­ziasm. Demnitatea și perso­nalitatea oamenilor se afir­mau acum, cu pregnanță, în procesul reconstrucției. La 23 August 1949, aba­torul Burdujeni s-a pus, din nou, în funcțiune. Iar la 1 septembrie a început pro­ducția propriu - zisă. Se realizau 40 tone carne (de 4 ori mai mult ca înainte de război) și 5 tone mezeluri pe zi. De atunci, cu fiecare an, abatorul a devenit spațiul unor inteligente și raționale perfecționări, procesul teh­­nologic de astăzi nemaipăs­­trînd aproape nimic din ceea ce s-a moștenit, fie chiar și în maniera de lucru a oame­nilor. Maistrul măcelar Ion Burceag ne mărturisea cum a trebuit să lupte pentru ca o idee a sa să fie luată în considerație și, ulterior, a­­plicată. Specialiștii de atunci nu prea vedeau discutabilă propunerea unui muncitor. Replica anilor noștri, dată unor astfel de mentalități, am identificat-o într-un alt exemplu, oferit de tovarășa ing. Viorica Acatrinei: — îmi trebuie răgaz să vă pot selecționa numai două dintre inovațiile maistrului mecanic Vasile Prepeliuc. A făcut propuneri multe și valoroase din punct de ve­dere tehnic. Mai toate vi­zează perfecționări­­ teh­nologice, reducerea sau eli­minarea completă a efortului fizic, asigurarea ritmicității producției și îmbunătățirea calității produselor. De pildă,­­„conveierizarea integrală a fluxului tehnologic în sala de sacrificare bovine“, una dintre propuneri, este eva­luată la o eficiență anuală de 200.000 lei. O altă ino­vație, „instalația de uscare sortare pene“, confirmă în practică previziunile autoru­lui de a spori eficiența eco­nomică a secției respective tot cu 200.000 lei anual. Propunerile comunistului Vasile Prepeliuc se revarsă în fluxul continuu al per­fecționărilor pe care actua­la generație a salariaților fostului abator îl inițiază și îl materializează ca pe o necesitate obiectivă. In ulti­mii 25 de ani, procesul teh­nologic a fost reorganizat, sistematizat și mecanizat în cea mai mare parte. Numă­rul sortimentelor a crescut, iar cel al partenerilor de contract pentru livrările la export, de asemenea. Și, drept răsplată, în șapte din ultimii treisprezece ani, co­lectivului de muncitori, teh­nicieni și ingineri de la In­dustria cărnii Suceava i s-au atribuit diferite distincții pentru rezultatele consem­nate în întrecerea socialistă, culminînd cu decernarea „Ordinului Muncii“ clasa a III-a pentru succesele obți­nute în 1972. Cum va ter­mina acest colectiv marea competiție a îndeplinirii ac­tualului cincinal înainte de termen ? Judecind după ni­velul atins acum, în iunie 1973, bine. — Nu cantitativ ne facem deosebite griji, ne mărturi­sește tovarășa inginer Mela­nia Hladiuc. Ne preocupă cu deosebire diversificarea sortimentelor, asigurarea unei calități ireproșabile tu­turor produselor fabricate Berea de la Solea rămîne tot bere de Solea, ni se poate spune. Și, în general, așa este. Numai că berea din producția anilor noștri este fabricată în condiții tehnologice perfecționate, de către oameni a căror personalitate profesională este bine cunoscută. Eloc­ventă este evoluția a doi dintre oamenii cu vechi sta­te de plată la fabrică. Comunistul Ion Repeiuc era, înainte de naționaliza­re, unul dintre muncitorii fabricii. Atît se putea spu­ne despre el. Acum este ino­vator, conduce o formație de lucru de la secția de îmbu­­teliere, este unul dintre oa­menii de nădejde ai unită­ții. Secția în care munceș­te îmbutelia, cu mijloace rudimentare, cîte o mie de sticle pe zi. Acum, se îmbuteliază curent cîte 32.000 sticle/zi. Moderna li­nie tehnologică de aici este deservită de numai cîțiva oameni. Muncitor trecut, un alt necalificat în comunist, Alexandru Ciuc, ne este prezentat ca șeful formației de lucru de la fermentare și ca al doilea om de nă­dejde, ca unul care a trăit greu și a dus greul fabricii înainte de a deveni, alături de ceilalți, de întregul po­por, coproprietarul ei. Un om care nu uită ușor în ce condiții tehnologice se fer­mentau cei 500 hl. de bere și care nu-și ascunde mîn­­dria cînd prezintă oaspeților unității uriașele vase în care fermentează 8.000 hl. de bere. Un om care se con­sideră, și pe bună dreptate, unul dintre cei mai buni ghizi pentru „punctul turis­tic“ numit Fabrica de bere de la Solca, unitate indus­­tr­ială care produce astăzi de nouă ori mai multă bere decât cu 25 de ani în urmă și al cărei renume este una­nim recunoscut. MARIA FLOREA Procesul de dezvoltare și modernizare a situat Fabrica de piele și încălțăminte „Străduința" din Suceava între unitățile industriale de prim rang din județ Sfertul de veac ce a trecut de la naționalizare a însemnat și pentru întreprinderea de industrializare a cărnii din municipiu o puternică afirmare in planul producției, al diversificării și ridicării calității acesteia 1 ASCENSIUNE CONTINUĂ A MĂIESTRIEI PROFESIONALE Eveniment de însemnătate deosebită în viața poporului nostru, care a marcat dobîn­­direa de către oamenii mun­cii a unei noi calități, pe lin­gă producători ei devenind și proprietari, naționalizarea prin­cipalelor mijloace de produc­ție a deschis largi perspective dezvoltării pe baze noi, socia­liste a industriei, a economiei naționale în ansamblu. Para­lel cu perfecționările aduse în producție, s-au asigurat con­diții optime ridicării nivelu­lui de pregătire profesională a lucrătorilor, lărgirii orizon­tului de cunoaștere al acesto­ra, afirmării plenare a gîndirii și priceperii, a inițiativelor și capacității creatoare, realitatea oferind, în sensul arătat, ne­numărate exemple. La Fabrica de mucava „Mo­lidul", bunăoară, în anul în­făptuirii naționalizării se rea­liza, cu cei 150 de muncitori existenți, dintre care doar 45 erau calificați, o producție fi­zică de 1.080 tone. Eforturile susținute depuse de către lu­crătorii acestei unități, sub conducerea și îndrumarea per­manentă a comuniștilor, con­știenți că muncesc numai pen­tru ei, pentru bunăstarea în­tregului popor, au condus la înfăptuirea, în activitatea des­fășurată în anii care au trecut de atunci și pînă acum, a u­­nor importante salturi canti­tative și calitative. Astfel, com­parând nivelele atinse în pre­­­­zent cu cele la care ne-am re­ferit, la aceiași indicatori, se constată că producția fizică a crescut la 9.400 tone, iar gama sortimentelor ce se realizează s-a îmbogățit continuu : pe lîngă cele trei tipuri de mu­cava (brunii, gri și combina­tă), acum se mai produc cutii pliate de diferite tipuri, fil­­­­tre de aer pentru autoturisme ș.a. De asemenea, numărul muncitorilor a crescut la peste 300, marea majoritate (260) fiind calificați în meseriile operator mașini mucava, fini­sor, ștanțator, confecționer. Eu, bunăoară, ne spunea Gh. Sasu, m-am a­ngajat­ la aceas­tă unitate încă înainte de na­ționalizare, ca muncitor neca­lificat. Pe atunci, condiții de a învăța o meserie, deci de a mă califica, nu aveam. Este adevărat că și mașinile, și, în general, procedeele de lucru erau rudimentare. In anii ca­re au urmat, însă, m-am stră­duit să învăț cît mai mult și am reușit, bineînțeles datori­tă și noilor condiții create, să mă calific în meseria de ope­rator mașini mucava. Acum lucrez la secția de fabricație, , unde conduc o echipă de 40 de muncitori, și pot spune că sunt mîndru de ceea ce am realizat. La fabrica din Molid se în­­tîlnesc și alte asemenea exem­ple. Muncitorii Ilie Teodoro­­vici, Cazimir Migda, Mircea Simionescu, care înainte erau necalificați, acum stăpînesc bine meseriile de ștanțator, lă­cătuș mecanic și, respectiv, fo­chist. Elena Simionescu și Mir­cea Boca lucrează ca tehni­cieni, ultimul urmînd, la fă­ră frecvență, cursurile facultă­ții de științe juridice. —­ Ridicarea nivelului de pregătire al cadrelor constituie una dintre preocupările cen­trale ale colectivului unității noastre — ne relata tovarășul Ilie Ciubotaru­, secretarul orga­nizației de partid. Continua perfecționare a producției, spo­rirea gradului de tehnicitate au impus îmbogățirea, în per­manență, a bagajului de cu­noștințe al fiecărui lucrător cu tot ceea ce este nou. A răs­punde cît mai bine cerințelor și exigențelor producției în­seamnă, deci, în primul rînd, a învăța pentru a cunoaște tot mai mult. In acest scop, în fa­brica noastră s-au organizat diverse forme de pregătire, cum sunt,, spre exemplu, cursurile de calificare și de ridicare a calificării, pe meserii. In cea de a doua formă sunt cuprinși, în prezent, 45 operatori ma­șini și 30 finisori. Vreau să subliniez, de asemenea, că educarea și formarea colecti­vo­rului de lucrători, la ridicarea nivelului lor de conștiință un rol deosebit de important l-a avut și îl are organizația de partid, comuniștii din cadrul acesteia. Desfășurînd o susți­nută muncă politică și organi­zatorică, dovedind hotărîre și dăruire în tot ceea ce fac, si­­tuîndu-se întotdeauna în frun­tea acțiunilor întreprinse, co­muniștii au oferit numeroase exemple demne de urmat. Dornici să sporească rodni­cia muncii lor, să se situeze, astfel, în primele rînduri marea bătălie pentru îndepli­­n­­irea înainte de termen a o­­biectivelor actualului cincinal, lucrătorii de la Fabrica de mu­cava „Molidul" au făcut din perfecționarea pregătirii profe­sionale o permanență. Și realizările dobîndite în cei 25 de ani de cînd sînt nu numai producători, ci și proprietari ai mijloacelor de producție, ai bunurilor create o dovedesc pe deplin. VASILE BOTUȘAN

Next