Zori Noi, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7913-7938)
1973-06-10 / nr. 7921
ZORI NOI # PAGINA 3 ► \ A 1 y 1 äRI ANI DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCȚIE INDUSTRIALĂ ACT CU ROL HOTĂRÂTOR IN DESFĂȘURAREA REVOLUȚIEI SOCIALISTE (Urmare din pagina *) 1 "Actul revoluționar al naționalizării principalelor mijloace de producție industrială se înscrie ca unul din cele mai importante evenimente după cucerirea puterii politice, puterii politice a clasei muncitoare, a aliaților ei, reprezentată de rolul conducător al P.C.R. în guvern, i s-a adăugat și bază economică, prin aceasta realizîndu-se premisele fundamentale ale victoriei socialismului pe pămîntul românesc. Prin actul naționalizării au trecut în proprietatea statului, ca bun al întregului popor, 20 de uzine metalurgice, 112 întreprinderi metalurgice prelucrătoare, 20 de societăți pe acțiuni din construcții, 9 întreprinderi pentru producția sticlei, 76 fabrici de tîmplărie, 64 fabrici de bumbac, 108 întreprinderi textile, 84 întreprinderi chimice, căile ferate rorlizulTonsconf în MAlft mnt in J/Ul WCUiUlC, IXKX v îe, întreprinderile electrotehnice ș.a. In total au fost naționalizate, pe ansamblul țării, 8.894 de întreprinderi, dintre care 3.560 de întreprinderi de interes local. Și pe teritoriul actualului județ Suceava, ca urmare a aplicării Legii nr. 119, au trecut în proprietatea statului, devenind bun al întregului popor, peste 80 de unități economice (fabrici de cherestea, exploatări miniere, fabrici de spirt și bere, de brînzeturi și mezeluri, mori etc). Naționalizarea a pe cale revoluționară lichidat proprietatea privat - capitalistă și, odată cu aceasta, exploatarea omului de către om în domeniul cel mai important al economiei naționale. Naționalizarea a însemnat sfărîmarea dominației economice a marii burghezii industriale, comerciale și financiare și lichidarea contradicției economice fundamentale, aceea dintre caracterul social al producției și însușirea privat - capitalistă a rezultatelor muncii. Actul naționalizării de la 11 iunie 1948 a avut un caracter profund democratic pentru că a pus definitiv capăt unei mari nedreptăți sociale , naționalizarea a redat oamenilor muncii o parte a bunurilor făurite prin truda multor generații de muncitori și însușite gratuit de capitaliști. Prin trecerea posturilor cheie din economia țării noastre în mîinile oamenilor muncii s-a creat o bază trainică statului democratpopular, bază ce s-a extins treptat în întreaga economie și astăzi este în plin proces de dezvoltare multilaterală. Naționalizarea a dus la întărirea rolului clasei muncitoare de clasă stăpînă a principalelor mijloace de producție și conducătoare a societății, misiune ce și-o îndeplinește, sub conducerea partidului, cu succes și la înălțimea încrederii acordate de întregul popor. In cei 25 de ani ce au tre_ z. j ~ — z..._____ muu ucid luxapbuncc titlului revoluționar al naționalizării principalelor mijloace de producție industriale, județul Suceava, ca și întreaga țară, a cunoscut schimbări radicale în structura economică, socială și spirituală. Au apărut ramuri industriale noi, inexistente în trecut, s-au construit uzine și combinate moderne, cu o înaltă tehnicitate, în care utilajele moderne sînt mînuite de minți și mîini pricepute. Această parte a țării, ca și celelalte zone ale patriei, se află în plin proces de industrializare. Dezvoltarea economiei armonioase îmbracă cîteva direcții importante, printre care în plină afirmare se află industriile minieră, chimică, constructoare de mașini, ușoară. Continuă să rămînă o ramură industrială de bază industria de prelucrare și industrializare lemnului, care valorifică superior una din rezervele naturale bogate de care dispune județul nostru. Pe parcursul unui sfert de veac ce a trecut de la naționalizarea principalelor mijloace de producție, industria a devenit ramura conducătoare în economia județului Suceava, ea realizînd, în prezent, peste 72 la sută din produsul global total și peste 85 la sută din beneficii. In acest interval de timp, în județ s-au construit peste 124 de obiective noi și dezvoltări în industrie. Față de 1950, volumul producției globale industriale a crescut de aproape 9 ori. In anul 1972, s-a realizat producția anului 1950 în numai 32 de zile, echivalînd cu producția globală industrială de azi a întreprinderii de industrializare a laptelui din Cîmpulung Moldovenesc și a Filaturii de in și cînepă din Fălticeni, luate la un loc. Creșterea cantitativă și calitativă a producției industriale de pe meleagurile sucevene se concretizează și în cele peste 70 de produse ce se exportă într-un număr de 40 de țări ale lumii. î—~ 1: — :----- - nei ; j_ a fi în uu. ^ca azi putrennuc la acest important eveniment găsește poporul nostru angajat în marea epopee a muncii pentru a da viață programului trasat de Congresul al X-lea și Conferința Națională a P.C.R., în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea înainte de termen a planului cincinal. In acest context, și oamenii muncii din județul Suceava sunt hotărîți să îndeplinească planul la producția globală, marfă, productivitatea muncii și la beneficii în patru ani și 6 luni, aducînd un însemnat spor de producție față de planul inițial. Toate realizările obținute în sfertul de veac ce a trecut de la naționalizare, cît și perspectivele minunate ce se deschid în fața patriei,, însuflețesc și cimentează hotărîrea întregului popor de a transpune în viață politica științifică a partidului, de a contribui la sporirea bogăției naționale, la înflorirea necontenită a României socialiste. f Integrîndu-se, imediat după înfăptuirea actului revoluționar al naționalizării, în amplul proces de industrializare, racordîndu-se, an de an, noilor cerințe ale dezvoltării economiei patriei, unitățile industriale sucevene ce au fost smulse din : stăpînirea patronilor, devenite proprietate a celor ce muncesc, și-au amplificat mereu activitatea, nu numai sub raportul cantitativ al producției ci și al gradului de tehnicitate al acesteia. Odată cu întreprinderile — majoritatea dintre ele cunoscînd ample procese de modernizare — a crescut și competența profesională a muncitorilor, a cadrelor tehnice, aceștia punîndu-și și acum capacitatea creatoare, priceperea în slujba înfăptuirii cincinalului înainte de termen. ... Dorna „Foresta“, fabrică ce dispunea altădată de utilaje vechi, se înscrie astăzi, grație hărniciei colectivului de muncă, preocupării sale constante pentru promovarea noului, printre unitățile de frunte de pe cuprinsul județului. Tehnica modernă cu care a fost înzestrată este stăpînită cu pricepere de către toți oamenii destoinici care s-au format aici. De cîțiva ani, la această unitate se aplică „debitarea nordică“, metodă avansată, ea permițînd, în condițiile dezvoltării producției de celuloză, valorificarea lemnului la un nivel tot mai înalt. Dar căutările pentru continua perfecționare a producției nu se opresc aici. Comunista Filena Grigoraș, tehnologul fabricii, ne face cunoscute și alte înfăptuiri în această direcție : — încă de anul trecut, pentru a folosi din plin capacitatea utilajelor, am generalizat activitatea, în hala gatere, în trei schimburi, lucru ce ne-a permis să obținem o importantă creștere a producției. Am introdus, apoi, munca în acord global, care include întreaga activitate a unității, respectiv depozitele de bușteni și de cherestea, hala de gatere. Intre criteriile de apreciere a activității aflîndu-se la loc de frunte creșterea productivității muncii și obținerea unor cantități sporite de cherestea de calități superioare, avantajele introducerii acestor forme de organizare sunt evidente. Aveam să aflăm, drept confirmare a celor spuse, că, în perioada care a trecut de la începutul anului, colectivul fabricii a înscris în agenda activității sale o depășire valorică a sarcinilor de plan ce se situează la aproape 5 milioane lei. Au fost realizate în plus 266 m.c. de cherestea, alte sortimente valoroase. Dar ponderea depășirilor o deține calitatea. Acorbind, de-a lungul întregului flux tehnologic, o mare grijă valorificării fiecărui buștean, sortatorii, gateriștii și pendulariștii au depășit nivelul planificat de cherestea de calități superioare. Ca urmare, valoarea fiecărui metru cub a sporit, față de plan, cu 92 lei. Aici, la fabrica dorneană, căreia pentru receptivitatea față de nou sîntem tentați să-i spunem tînără, — deși adună, de la crearea ei, mai multe zeci de ani — a luat naștere o valoroasă inițiativă. Autorii ei sînt comuniștii, și tot comuniștii sînt aceia care urmăresc cu consecvență aplicarea ei. Inițiativa a fost formulată ca o chemare : „Să lucrăm o zi pe trimestru cu bușteni economisiți!“. Acțiunea mobilizează, practic, întregul , colectiv, începînd cu sortatorii din depozitul de bușteni, care fac o croire atentă a fiecărei piese, continuînd în hala de gatere, unde folosirea pînzelor subțiri a devenit un procedeu obișnuit. Acum, cînd nu s-au încheiat încă două trimestre din acest an, rezultatele depășesc cu mult obiectivul stabilit. In 5 luni, prin reducerea normei de consum complexe, s-au economisit 2.300 m.c. bușteni. Aceasta înseamnă că pînă acum s-a lucrat trei zile și jumătate cu lemn economisit. ... Fabrica de piele și încălțăminte „Străduința“, a cărei marcă este cunoscută nu numai în țară, ci și peste hotare, a cunoscut, de îndată după naționalizare, o amplă dezvoltare și diversificare a producției. Dimensiunile acestor creșteri sunt revelatoare dacă prezentăm comparație: astăzi, următoarea întreaga producție a anului 1949 se realizează într-o singură zi. Obiectivul central al activității îl constituie, și aici, realizarea înainte de termen a sarcinilor cincinalului. Angajamentul colectivului, bazat pe folosirea deplină a capacităților existente, pe valorificarea cu deosebită grijă a materiilor prime, este mobilizator : înfăptuirea cincinalului cu 9 luni mai devreme. Aflăm că, pînă acum, prin hărnicia muncitorilor și prin perfecționările aduse în procesele tehnologice s-au cîștigat, în competiția cu timpul, mai mult de trei luni de zile. — Diversificarea producției: adaptarea operativă la cerințele pieței reprezintă căi esențiale pentru realizarea angajamentului mobilizator ce ni l-am asumat •— ne spune tovarășul Șerban Vasiliu, secretarul comitetului de partid. Am întreprins în această privință unele măsuri. Aș aminti faptul că, în aceste zile, intră în producție o linie tehnologică pentru fabricarea pantofilor bărbătești, cu talpa lipită. Este, pentru fabrica noastră, un sortiment nou, solicitat de către cumpărători. Pentru a obține, de la început, rezultate optime, am selectat pe cei mai buni muncitori din fabrică, am stat de vorbă cu ei,, insisted, pe lângă îndrumările de ordin profesional, asupra importanței ce o are execuția de bună calitate a noului sortiment de încălțăminte. Intenționăm ca, în scurtă vreme, să oferim acest sortiment și pe piața externă, unde este, de asemenea, solicitat. Acesta este doar un început. Sîntem hotărîți să acționăm mult mai activ pentru reînnoirea producției, să renunțăm la sortimentele vechi, care ne creează unele greutăți... In fabrică, având ca scop eliminarea deșeurilor, se aplică cu succes o valoroasă inițiativă : croirea combinată. De la începutul anului, pe această cale s-au realizat 15.000 peste’Oul de Sândâie și gheturc, pentru copii. Pe de altă parte, din aceleași deșeuri, se execută, pe baza unei colaborări cu o unitate din Buzău, garnituri și diverse alte accesorii, urmînd să se obțină, pînă la finele anului, o producție valorică de peste 700.000 lei. Iată, așadar, două unități economice — dintre multe altele — puternic dezvoltate în anii socialismului, plenar angajate în ampla acțiune pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor actualului cincinal. NICOLAE GROZA AVANPOSTURI IN CINCINAL OAMENI ȘI FABRICI CARE AU REALIZAT SALTUL DE LA NUME LA RENUME Se poate afirma, răsfoind file de arhivă, că nivelul producției unor fabrici existente pe teritoriul actualului județ Suceava în momentul naționalizării stîrnește astăzi uimire. La ceea ce nouă ne este cunoscut ca fiind întreprinderea de industrializare a cărnii Suceava, de exemplu, noul director — muncitor, numit la 11 iunie 1948, — a găsit doar ziduri, și nici acelea întregi. Abia un an mai tîrziu, în martie 1949, entuziastul director a avut posibilitate să-și demonstreze spiritul organizatoric, priceperea și încrederea pe care o avea în oameni, în cei care, asemenea lui, deveniseră stăpîni ai ceea ce mai rămăsese din fostul abator de la Burdujeni. Declanșarea lucrărilor de refacere, ne povestesc doi dintre participanți, astăzi salariați de nădejde ai întreprinderii, a însemnat revărsarea unui nestăvilit torent de energii, de entuziasm. Demnitatea și personalitatea oamenilor se afirmau acum, cu pregnanță, în procesul reconstrucției. La 23 August 1949, abatorul Burdujeni s-a pus, din nou, în funcțiune. Iar la 1 septembrie a început producția propriu - zisă. Se realizau 40 tone carne (de 4 ori mai mult ca înainte de război) și 5 tone mezeluri pe zi. De atunci, cu fiecare an, abatorul a devenit spațiul unor inteligente și raționale perfecționări, procesul tehnologic de astăzi nemaipăstrînd aproape nimic din ceea ce s-a moștenit, fie chiar și în maniera de lucru a oamenilor. Maistrul măcelar Ion Burceag ne mărturisea cum a trebuit să lupte pentru ca o idee a sa să fie luată în considerație și, ulterior, aplicată. Specialiștii de atunci nu prea vedeau discutabilă propunerea unui muncitor. Replica anilor noștri, dată unor astfel de mentalități, am identificat-o într-un alt exemplu, oferit de tovarășa ing. Viorica Acatrinei: — îmi trebuie răgaz să vă pot selecționa numai două dintre inovațiile maistrului mecanic Vasile Prepeliuc. A făcut propuneri multe și valoroase din punct de vedere tehnic. Mai toate vizează perfecționări tehnologice, reducerea sau eliminarea completă a efortului fizic, asigurarea ritmicității producției și îmbunătățirea calității produselor. De pildă,„conveierizarea integrală a fluxului tehnologic în sala de sacrificare bovine“, una dintre propuneri, este evaluată la o eficiență anuală de 200.000 lei. O altă inovație, „instalația de uscare sortare pene“, confirmă în practică previziunile autorului de a spori eficiența economică a secției respective tot cu 200.000 lei anual. Propunerile comunistului Vasile Prepeliuc se revarsă în fluxul continuu al perfecționărilor pe care actuala generație a salariaților fostului abator îl inițiază și îl materializează ca pe o necesitate obiectivă. In ultimii 25 de ani, procesul tehnologic a fost reorganizat, sistematizat și mecanizat în cea mai mare parte. Numărul sortimentelor a crescut, iar cel al partenerilor de contract pentru livrările la export, de asemenea. Și, drept răsplată, în șapte din ultimii treisprezece ani, colectivului de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Industria cărnii Suceava i s-au atribuit diferite distincții pentru rezultatele consemnate în întrecerea socialistă, culminînd cu decernarea „Ordinului Muncii“ clasa a III-a pentru succesele obținute în 1972. Cum va termina acest colectiv marea competiție a îndeplinirii actualului cincinal înainte de termen ? Judecind după nivelul atins acum, în iunie 1973, bine. — Nu cantitativ ne facem deosebite griji, ne mărturisește tovarășa inginer Melania Hladiuc. Ne preocupă cu deosebire diversificarea sortimentelor, asigurarea unei calități ireproșabile tuturor produselor fabricate Berea de la Solea rămîne tot bere de Solea, ni se poate spune. Și, în general, așa este. Numai că berea din producția anilor noștri este fabricată în condiții tehnologice perfecționate, de către oameni a căror personalitate profesională este bine cunoscută. Elocventă este evoluția a doi dintre oamenii cu vechi state de plată la fabrică. Comunistul Ion Repeiuc era, înainte de naționalizare, unul dintre muncitorii fabricii. Atît se putea spune despre el. Acum este inovator, conduce o formație de lucru de la secția de îmbuteliere, este unul dintre oamenii de nădejde ai unității. Secția în care muncește îmbutelia, cu mijloace rudimentare, cîte o mie de sticle pe zi. Acum, se îmbuteliază curent cîte 32.000 sticle/zi. Moderna linie tehnologică de aici este deservită de numai cîțiva oameni. Muncitor trecut, un alt necalificat în comunist, Alexandru Ciuc, ne este prezentat ca șeful formației de lucru de la fermentare și ca al doilea om de nădejde, ca unul care a trăit greu și a dus greul fabricii înainte de a deveni, alături de ceilalți, de întregul popor, coproprietarul ei. Un om care nu uită ușor în ce condiții tehnologice se fermentau cei 500 hl. de bere și care nu-și ascunde mîndria cînd prezintă oaspeților unității uriașele vase în care fermentează 8.000 hl. de bere. Un om care se consideră, și pe bună dreptate, unul dintre cei mai buni ghizi pentru „punctul turistic“ numit Fabrica de bere de la Solca, unitate industrială care produce astăzi de nouă ori mai multă bere decât cu 25 de ani în urmă și al cărei renume este unanim recunoscut. MARIA FLOREA Procesul de dezvoltare și modernizare a situat Fabrica de piele și încălțăminte „Străduința" din Suceava între unitățile industriale de prim rang din județ Sfertul de veac ce a trecut de la naționalizare a însemnat și pentru întreprinderea de industrializare a cărnii din municipiu o puternică afirmare in planul producției, al diversificării și ridicării calității acesteia 1 ASCENSIUNE CONTINUĂ A MĂIESTRIEI PROFESIONALE Eveniment de însemnătate deosebită în viața poporului nostru, care a marcat dobîndirea de către oamenii muncii a unei noi calități, pe lingă producători ei devenind și proprietari, naționalizarea principalelor mijloace de producție a deschis largi perspective dezvoltării pe baze noi, socialiste a industriei, a economiei naționale în ansamblu. Paralel cu perfecționările aduse în producție, s-au asigurat condiții optime ridicării nivelului de pregătire profesională a lucrătorilor, lărgirii orizontului de cunoaștere al acestora, afirmării plenare a gîndirii și priceperii, a inițiativelor și capacității creatoare, realitatea oferind, în sensul arătat, nenumărate exemple. La Fabrica de mucava „Molidul", bunăoară, în anul înfăptuirii naționalizării se realiza, cu cei 150 de muncitori existenți, dintre care doar 45 erau calificați, o producție fizică de 1.080 tone. Eforturile susținute depuse de către lucrătorii acestei unități, sub conducerea și îndrumarea permanentă a comuniștilor, conștienți că muncesc numai pentru ei, pentru bunăstarea întregului popor, au condus la înfăptuirea, în activitatea desfășurată în anii care au trecut de atunci și pînă acum, a unor importante salturi cantitative și calitative. Astfel, comparând nivelele atinse în prezent cu cele la care ne-am referit, la aceiași indicatori, se constată că producția fizică a crescut la 9.400 tone, iar gama sortimentelor ce se realizează s-a îmbogățit continuu : pe lîngă cele trei tipuri de mucava (brunii, gri și combinată), acum se mai produc cutii pliate de diferite tipuri, filtre de aer pentru autoturisme ș.a. De asemenea, numărul muncitorilor a crescut la peste 300, marea majoritate (260) fiind calificați în meseriile operator mașini mucava, finisor, ștanțator, confecționer. Eu, bunăoară, ne spunea Gh. Sasu, m-am angajat la această unitate încă înainte de naționalizare, ca muncitor necalificat. Pe atunci, condiții de a învăța o meserie, deci de a mă califica, nu aveam. Este adevărat că și mașinile, și, în general, procedeele de lucru erau rudimentare. In anii care au urmat, însă, m-am străduit să învăț cît mai mult și am reușit, bineînțeles datorită și noilor condiții create, să mă calific în meseria de operator mașini mucava. Acum lucrez la secția de fabricație, , unde conduc o echipă de 40 de muncitori, și pot spune că sunt mîndru de ceea ce am realizat. La fabrica din Molid se întîlnesc și alte asemenea exemple. Muncitorii Ilie Teodorovici, Cazimir Migda, Mircea Simionescu, care înainte erau necalificați, acum stăpînesc bine meseriile de ștanțator, lăcătuș mecanic și, respectiv, fochist. Elena Simionescu și Mircea Boca lucrează ca tehnicieni, ultimul urmînd, la fără frecvență, cursurile facultății de științe juridice. — Ridicarea nivelului de pregătire al cadrelor constituie una dintre preocupările centrale ale colectivului unității noastre — ne relata tovarășul Ilie Ciubotaru, secretarul organizației de partid. Continua perfecționare a producției, sporirea gradului de tehnicitate au impus îmbogățirea, în permanență, a bagajului de cunoștințe al fiecărui lucrător cu tot ceea ce este nou. A răspunde cît mai bine cerințelor și exigențelor producției înseamnă, deci, în primul rînd, a învăța pentru a cunoaște tot mai mult. In acest scop, în fabrica noastră s-au organizat diverse forme de pregătire, cum sunt,, spre exemplu, cursurile de calificare și de ridicare a calificării, pe meserii. In cea de a doua formă sunt cuprinși, în prezent, 45 operatori mașini și 30 finisori. Vreau să subliniez, de asemenea, că educarea și formarea colectivorului de lucrători, la ridicarea nivelului lor de conștiință un rol deosebit de important l-a avut și îl are organizația de partid, comuniștii din cadrul acesteia. Desfășurînd o susținută muncă politică și organizatorică, dovedind hotărîre și dăruire în tot ceea ce fac, situîndu-se întotdeauna în fruntea acțiunilor întreprinse, comuniștii au oferit numeroase exemple demne de urmat. Dornici să sporească rodnicia muncii lor, să se situeze, astfel, în primele rînduri marea bătălie pentru îndeplinirea înainte de termen a obiectivelor actualului cincinal, lucrătorii de la Fabrica de mucava „Molidul" au făcut din perfecționarea pregătirii profesionale o permanență. Și realizările dobîndite în cei 25 de ani de cînd sînt nu numai producători, ci și proprietari ai mijloacelor de producție, ai bunurilor create o dovedesc pe deplin. VASILE BOTUȘAN