Zori Noi, decembrie 1973 (Anul 26, nr. 8069-8094)

1973-12-01 / nr. 8069

B » •NW-u. urslTAR^' iTCOLETARI DIN TOATE ȚĂRIl­E, ȚINIȚI-VÂ’î ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * » ■ ANUL XXVIII NR. 80691 ± SÎMBĂTă 1 DECeMBRIe 1973 4 PAGINI 30 BANI Deschiderea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale Vineri dimineața au în­ceput lucrările sesiunii XI-a a celei de-a VI-a legis­­­laturi a Marii Adunări Națio­nale. înaltul for legislativ al ță­rii se reunește după desfășu­rarea lucrărilor Plenarei co­mune a Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și So­ciale a României, precum și a Plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialis­te, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării econo­mico - sociale a țării noastre pe anul viitor și au aprobat în unanimitate prevederile planului și bugetului pe 1974, au luat hotărîri, în spiritul cu­vântărilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, în probleme de o deosebită importanță privind mersul mereu ascendent al societății noastre, pe coordo­natele stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națio­nală ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10.00 dimineața. In sala Pala­tului Marii Adunări Naționa­le, alături de deputați, sunt prezenți, ca invitați, membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești, reprezentanți ai oamenilor Hruncii, personalități ale vie­ții economice, științifice și culturale, ziariști români și străini. Sunt de față șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați la București. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea în sala de șe­dințe, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sînt în­­tîmpinați cu puternice și în­delungi aplauze de partici­panții la lucrările sesiunii Ma­rii Adunări Naționale. In lojile oficiale au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu - Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Trofin, Ilie Rădulescu, Virgil Verdeț, Maxim Bergheanu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănă­­lache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii A­­dunări Naționale. Cei prezenți au păstrat un moment de reculegere în me­moria deputaților Mihail Ro­­șianu și Grigore Marteș, care ,s-au stins din viată în perioa­da de timp care a trecut de la ultima sesiune. In unanimitate, deputații au aprobat ordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico­­socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pe anul 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu pu­tere de lege emise de Consi­liul de Stat ; 4. Proiectul de lege privind rechizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv. La primul punct de pe or­dinea de zi, tovarășul Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, preșe­dintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat expu­nerea la Proiectul de lege pen­tru adoptarea Planului națio­nal unic de dezvoltare econo­mico - socială a Republicii So­cialiste România pe anul 1974. In numele Biroului Marii A­­dunări Naționale, tovarășul Ștefan Voitec propune ca, a­­vînd în vedere legătura strîn­­să dintre Planul național unic de dezvoltare economico - so­cială și Bugetul de Stat, ex­punerile la proiecte să se facă în continuare iar dezbaterile generale să fie comune, ur­mând ca discuția pe articole și votarea să se facă separat. Marea Adunare Națională a aprobat această propunere, în continuarea lucrărilor, tovarășul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezen­tat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Buge­tului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economi­ce și Sociale a României, la proiectele de legi supuse dez­baterii, a fost prezentat de to­varășul Gheorghe Oprea, vi­cepreședinte al acestui consi­liu. Deputatul Aurel Vijoli, pre­ședintele Comisiei economico­­financiare, a prezentat rapor­tul acestei comisii și al celor­lalte comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, care au examinat proiectele de legi în discuție. A început, apoi, discuția ge­nerală asupra proiectelor de legi privind Planul național unic de dezvoltare economică și socială a Republicii Socia­liste România și Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarășii : Vasile Vîlcu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, prim - se­cretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R.; Traian Dudaș, ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini Gre­le ; Vasile Beliznn, director ge­neral al Centralei industriale de fire și fibre chimice Săvi­­nești, județul Neamț ; Dorina Ceauș, inginer la Uzinele tex­tile „Moldova" Botoșani ; Ma­rin Vasile, prim - secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R.; Alexandru Heinrich, adjunct al ministrului aprovi­zionării tehnico - materiale și controlului gospodăririi fondu­rilor fixe ; Ștefan Tripșa, prim­­maistru oțelar la Combinatul siderurgic Hunedoara, Erou al Muncii Socialiste ; Angelo Mi­­culescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare și apelor; Mihai Dalea, președintele Con­siliului Central al U.G.S.R.; Elisabeta Moszorjak, maistru instuitor la întreprinderea de piele și încălțăminte „Crișul" Oradea ; loan Ursu, președin­tele Consiliului Național pen­tru Știință și Tehnologie; Con­stanța Neculai, inginer la C.A.P. Rușețu, județul Bu­zău ; Ion Stănescu, prim - se­cretar al Comitetului jude­țean Dîmbovița al P.C.R.; loan Viorel Cerghizan, directorul Termocentralei Luduș-Iernut, județul Mureș, Nicolae Dog­­gendorf, directorul S.M.A. Or­­țișoara, județul Timiș. Lucrările sesiunii Marii A­­dunări Naționale se reiau sîm­bătă dimineața. (,Vg<îrpre*)\ Atelitrul de înnobilare a plăcilor fibrolemnoase din cadrul C.P.S. Suceava Un succes de seamă, re­zultat al hărniciei și dăru­irii creatoare, al punerii în valoare a unor impor­tante rezerve interne, a în­registrat colectivul de muncă al atelierului de în­nobilare a plăcilor fibro­lemnoase, din cadrul Com­binatului de prelucrare a lemnului Suceava : înde­plinirea, cu peste o lună de zile mai devreme, a sarcinilor de plan ce îi re­veneau pe acest an. Avan­sul creat le va permite harnicilor muncitori de aici ca, pînă la încheierea anului, desfășurînd în con­tinuare o rodnică activita­te, să obțină o producție suplimentară de peste 300.000 m.p. plăci fibro­lemnoase, să-și depășeas­că, astfel, cu peste 5 mili­oane lei sarcinile valorice de plan. Angajamentul a­nual asumat în întrecerea socialistă a fost, încă de pe acum, cu mult depășit. Merite importante în obținerea acestui frumos succes are — după cum ne relata tovarășul Petru Ionel, secretarul comitetu­lui de partid de la Plat­forma din Suceava, —în­tregul colectiv. In mod deosebit se evidențiază comuniștii Ion Dănilă, maistru principal, Con­stantin Iordache, Ion Panțîru și Ștefan Paule­­șin, conducători de utila­je, Floarea Ham­seac, sor­­tatoare, precum și Dumi­tru Rodinciuc și Mihai Te­­reblecea, muncitori. Relevăm, în același timp, preocuparea conducerii combinatului pentru apli­carea unor măsuri menite să asigure perfecționarea organizării producției și CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Cinste fruntașilor­­ muncii. Astfel, introduce­rea lucrului în „joc con­tinuu“ permite obținerea, cu aceleași capacități, a unor importante sporuri de producție, înregistrîn­­du-se însemnate creșteri la indicatorul productivi­tatea muncii. Totodată, aici se aplică, încă din lu­na martie, forma de orga­nizare a muncii în acord global, consemnîndu-se re­zultate bune în ceea ce privește îmbunătățirea ca­lității produselor și spori­rea productivității muncii. Colectivul, preocupat de continua perfecționare a activității, a preluat cîte­­va inițiative valoroase, pe care le aplică cu succes : să lucreze un schimb pe trimestru cu materiale e­­conomisite ; crearea con­tului colector de economii al grupei sindicale ș.a. Ferma zootehnică Siret a I.A.S. Rădăuți Inginerul Ion Cozmiuc, șeful fermei zootehnice Si­ret din cadrul întreprin­derii agricole de stat Ră­dăuți, ne informează des­pre un succes meritoriu obținut de lucrătorii uni­tății pe care o conduce — îndeplinirea sarcinilor a­­nuale de plan la produc­ția de lapte. Calculele efectuate re­levă că pînă la finele oi­nului se va realiza, în me­die, de la fiecare vacă fu­rajată, 3.300 litri de lap­te, față de 2.930 litri, cu­ fusese planificat. Pe a­­ceastă bază, ferma va li­vra în plus la fondul cen­tralizat al statului o can­titate de 3.100 hectolitri de lapte. Precizăm, de asemenea, că unitatea la care ne re­ferim va încheia activi­tatea economică a acestui an cu un beneficiu de 40.000—50.000 lei. WWV,»WaVW^«1,r­VVWsVVW«V fWWW’ii IN PAGINA 2 UN MOMENT­­ CRUCIAL ÎN ISTORIA POPORULUI NOSTRU 9 MEMENTO 9 Reducerea prețului de vînzare a frigiderelor din producție­­ internă .■ WW W WWWWrt i'WWl»,»VW,iVtfVS Cunoscînd temperatura con­fruntării directe in cadrul primei etape a concursului televizat „Turneul embleme­lor“, organizat de C. C. al XJ.T.C. și Radioteleviziunea română, manifestare ce mar­chează un itinerar patriotic pasionant, echipajul sucevean ne-a făcut, alaltă seară, să ne reamintim și, mai ales, să retrăim, bucuria și satisfacția pe care ni le-au conferit și CĂLDUROASE FELICITĂRI! Echipajul sucevean, cîștigător în prima etapă a concursului televizat „Turneul emblemelor" redutabilele echipaje ale Ță­rii de Sus în trecute compe­tiții naționale de același gen. Componenții acestui echi­paj — Dumitru Alexandroaie, asistent universitar la Insti­tutul pedagogic din Suceava (căpitanul echipajului), A­­driana Duca, inginer la C.C.N­. Suceava, Constantin Grigoraș, maestru al sportu­lui, muncitor la I.U.P.S. Su­ceava, Ștefan Florea, artist amator di­n comuna Fundu Moldovei, Elena Pînzaru, economistă la A.I.C.A. Fălti­ceni, și Dumitra Bemicu, stu­dent de Institutul pedagogic di­n Suceava, s- au înscris, ca primă și revelatoare carte de vizită în desfășurarea în­trecerii, opt puncte di­n opt posibile, detașîndu-se net de cele trei partenere de con­curs (echipajele județelor Iași, Botoșani și Neamț), și ocupând, astfel, locul I în con­fruntarea desfășurată la Ca­sa de cultură a sindicatelor din Bacău. După cum ne-am putut da seama din transmisiunea directă a Televiziunii, în fe­bra întrecerii ■— nu lipsită, f­irește, de emoții — au Învins fondul general al cunoștințelor acumulate în timp,­­ seriozita­tea și pasiunea în pregătirea pentru concurs, dotarea in­telectuală și fizică, perspica­citatea și talentul — atribu­te cărora tinerii suceveni din echipaj nu le-au rămas datori, ceea ce-i onorează și ambiționează. Pentru succesul dobîndit, în ghid cu toți sucevenii, a­­dresăm membrilor echipaju­lui nostru călduroase felici­tări și urarea de a îmbogăți bucuria acestei prime izbînzi din „Turneul emblemelor“. De la stingă la dreapta; Dumitru Alexandroaie, asist. univ. la Institutul pedagogic din Suceava; Adriana Duca, inginer la C.C.H. Suceava; Con­stantin Grigoraș, maestru al sportului, muncitor la I.U.P.S. Suceava; Ștefan Florea, artist amator din comuna Fundu Moldovei; Elena Pînzaru, e­­conomistă la A.I.C.A. Fălticeni, Dumitru Bernicu, student la Institutul pedagogic din Suceava. HOTǍRÂREA Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului național unic de dezvoltare economică și socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice și măsurile de economisire a combustibilului și energiei Plenara comună a Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Econo­mice și Sociale a dezbătut, în zilele de 27 — 28 noiembrie 1973, proiectul planului națio­nal unic de dezvoltare econo­mică și socială a României, proiectul bugetului de stat pe anul 1974 și principalele pro­bleme ale dezvoltării energeti­ce și măsurile de economisire a combustibilului și energiei — documente de o importan­ță deosebită pentru accelerarea progresului general al țării și ridicarea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. și Consiliul Suprem al Dezvoltării Econo­­­mice și Sociale a României dau înaltă apreciere expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu, își însușesc în întregime apre­cierile, orientările și sarcinile cuprinse în cuvîntarea secreta­rului general al partidului și adresează organelor și organi­zațiilor de partid, conduceri­lor întreprinderilor, centrale­lor, ministerelor, tuturor oa­menilor muncii chemarea de a acționa cu întreaga price­pere și toată hotărîrea pentru realizarea exemplară a preve­derilor planului pe anul 1974 și îndeplinirea înainte de ter­men a sarcinilor planului cin­cinal. Plenara a constatat cu sa­tisfacție că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincina­lului și angajamentele asuma­te au fost îndeplinite cu suc­ces, un număr de 20 județe încheind realizarea prevederilor cincinalului pe această perioa­dă la producția industrială. Bilanțul realizărilor reliefează creșterea puternică a potenția­lului economic al țării prin dezvoltarea accelerată a ramu­rilor moderne ale industriei, hotărâtoare pentru progresul general al țării. A sporit efi­ciența economică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale și umane, utilizării mai intense a capa­cităților de producție, a pro­movării progresului tehnic în întreaga economie. România participă din ce in ce mai larg la diviziunea internațională a muncii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă ritmuri mari de creștere prin în toate domeniile de activitate. Producția industrială va înre­gistra o creștere de aproape 15 la sută față de anul 1972 ; în agricultură s-a obținut anul a­­cesta o recoltă de cereale a­­propiată de media anilor 1970 —1972; au fost puse în func­țiune numeroase capacități de producție, dotate cu tehnică modernă ; a crescut în ritm susținut productivitatea mun­cii, au fost reduse cheltuielile de producție. Pe baza dezvoltării pro­ducției materiale, a ridi­cării eficienței economice și creșterii rapide a ve­nitului național au fost create condiții pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Numărul locurilor de muncă a crescut în primii 3 ani ai cinci­nalului cu 700 mii ; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decât în 1970; au fost construite circa 325.000 aparta­mente, iar în mediul rural circa 127.000 de locuințe. Plenara a subliniat că re­zultatele însemnate obținute în dezvoltarea economico - so­cială a țării în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că or­ganizațiile de partid desfășoa­ră o muncă susținută pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea și ridicării României pe noi trepte de progres și prosperitate. Dezbaterile din plenară au relevat, deopotrivă, faptul că rezultatele obținute puteau fi și mai bune dacă nu ar fi con­tinuat să se manifeste o serie de lipsuri și deficiențe, dacă s-ar fi desfășurat o muncă or­ganizatorică perseverentă și concretă pentru utilizarea completă a capacităților de producție, aprovizionarea rit­mică cu materii prime și ma­teriale și organizarea cooperă­rii între întreprinderi, ridica­rea calității produselor, redu­cerea cheltuielilor materiale de producție, realizarea integrală a punerilor la funcțiune a o­biectivelor de investiții și ri­dicarea eficienței economice. Plenara a constatat că pre­vederile planului național unic de dezvoltare economică și socială și ale bugetului de stat al Republicii Socialiste Româ­nia pe 1974, elaborate cu par­ticiparea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund orientărilor fundamentale sta­bilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională, sunt rea­liste, au asigurate baza mate­rială și răspund în bune con­diții posibilităților economiei noastre, cerințelor edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român și Con­siliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a Româ­niei aprobă în unanimitate prevederile proiectelor planu­lui și bugetului și stabilesc să fie supuse Marii Adunări Na­ționale spre legiferare. Plenara consideră că măsu­rile pentru dezvoltarea energe­ticii și folosirea mai judicioa­să a combustibilului și a ener­giei, orientarea în acest sens a întregii activități de creștere a rezervelor și de utilizare a re­surselor vor asigura, pe o pe­rioadă de perspectivă, condiții pentru dezvoltarea în ritmuri înalte a forțelor de producție ale țării. în scopul realizării integrale a sarcinilor prevăzute în pla­nul național de dezvoltare e­­conomico - socială pe anul 1974, Plenara Comitetului Cen­tral al P.C.R. și Consiliul Su­prem al Dezvoltării Economi­ce și Sociale obligă organele și organizațiile de partid, comi­tetele și consiliile oamenilor muncii, consiliile de conduce­re ale ministerelor să desfă­șoare o activitate susținută pentru asigurarea tuturor con­dițiilor în vederea valorifică­rii superioare a întregului po­tențial material și uman de care dispunem. I. ÎN DOMENIUL PRODUCȚIEI INDUSTRIALE 1. — Ministerele, centralele industriale și întreprinderile vor lua măsuri hotărîte pen­tru respectarea disciplinei de plan, îndeplinirea producției fizice în sortimentele prevă­zute și livrarea ritmică a a­­cestora potrivit contractelor încheiate. In acest scop se va acționa (Continuare în pagina a IlI-a) H­OTǍRIREA Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 27 - 28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internațională a partidului și statului 1. Plenara Comitetului Cen­tral aprobă în unanimitate ac­tivitatea internațională a par­tidului și statului prezentată în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și își însu­șește întru totul analiza și a­­precierile cu privire la princi­palele fenomene și tendințe pe arena mondială. Plenara constată că evoluția evenimentelor din această pe­rioadă, procesele petrecute pe plan mondial, modificările produse în raportul de forțe au confirmat și confirmă pe deplin justețea principiilor și orientărilor fundamentale for­mulate de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului în domeniul politi­cii externe. Plenara relevă cu satisfacție că bilanțul activității bogate și multilaterale desfășurate de România socialistă în strictă conformitate cu aceste princi­pii și orientări, acțiunile între­prinse de România în slujba cauzei socialismului, păcii colaborării internaționale, a­ și portul constructiv la soluționa­rea problemelor majore ale con­temporaneității au contribuit la consolidarea tendințelor po­zitive în viața internațională, au făcut să crească prestigiul patriei noastre în lume, au a­­dus Republicii Socialiste mânia noi și noi prieteni de­pe toate meridianele globului. 2. Plenara aprobă pe deplin activitatea desfășurată pe plan internațional de conducerea partidului, de Comitetul Exe­cutiv și de Prezidiul Perma­nent ale C.C. al P.C.R., de Con­siliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socia­liste România. In mod deosebit plenara subliniază contribuția hotărî­­toare a tovarășului Nicolae Ceaușescu la elaborarea linii­lor directoare și la înfăptuirea practică a politicii externe a României socialiste, profunzi­mea analizelor și realismul a­­precierilor făcute de secreta­rul general al partidului, pre­ședintele Consiliului de Stat, înalta sa responsabilitate principialitate în îmbinarea în­și datoririlor interne și interna­ționale ale partidului și sta­tului. Inițiativele, contactele internaționale, vizitele între­prinse de tovarășul Nicolae Ceaușescu in diferite țări ale lumii au determinat rezultate rodnice în adincirea relațiilor de prietenie cu celelalte țări socialiste, cu partidele comu­niste, cu alte partide și orga­nizații muncitorești, democra­tice, progresiste, au dus la in­tensificarea legăturilor cu sta­tele angajate pe calea dezvol­tării independente din Africa, Asia, America Latină, cu miș­cările de eliberare națională, cu forțele revoluționare, anti­­imperialiste ; totodată, aceste vizite au marcat contribuții de seamă la statornicirea unor noi raporturi între state, bazate pe principiile dreptului inter­național, la promovarea proce­sului de destindere, la cauza păcii, cooperării și înțelegerii intre popoare. 3. Plenara reliefează cu sa­tisfacție adincirea în continua­re a prieteniei și alianței fră­țești dintre România și cele­lalte țări socialiste, amplifica­rea legăturilor de colaborare în cele mai diverse domenii de activitate. O contribuție de seamă au adus în această di­recție numeroasele contacte și convorbiri, întîlniri și schim­buri de vederi cu conducători de partid și de stat din aceste țări. Plenara dă o înaltă aprecie­re activității desfășurate de secretarul general al partidu­lui la întîlnirea prietenească a conducătorilor partidelor co­muniste și muncitorești din u­­nele țări socialiste care a a­­vut loc în Crimeea în vara a­­cestui an. în același timp, în­­tîlnirile și convorbirile cu con­ducători de partid și de stat ai altor țări socialiste din Euro­pa, Asia și America Latină au contribuit la întărirea relații­lor reciproce de prietenie colaborare tovărășească, în in­și­teresul popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismu­lui și păcii. Comitetul Central apreciază pozitiv participarea României la activitatea C.A.E.R., contri­buția la perfecționarea și a­­dîncirea cooperării economice, în producție și tehnico - știin­țifice dintre țările membre, la aplicarea în viață a prevederi­lor „Programului Complex", în scopul înfloririi fiecărei eco­nomii naționale, al egalizării nivelurilor de dezvoltare eco­nomică a țărilor membre. In același timp, plenara relevă extinderea colaborării econo­mice și tehnico - științifice în­tre România și celelalte țări socialiste, în interesul accele­rării progresului fiecărei na­țiuni socialiste, al întăririi forțelor sistemului mondial so­cialist în ansamblu. Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România vor acționa și pe viitor, cu consecvență, pentru dezvolta­rea continuă a relațiilor de strînsă prietenie cu toate țări­le so­­ialiste, pe baza princi­piilor marxism - leninismului și internaționalismului prole­tar, ale respectării independen­ței și suveranității naționale. (Continuare in pagina a IV-a) \

Next