Zori Noi, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 8171-8195)
1974-04-02 / nr. 8171
VOM RĂSPUNDE PRIN FAPTE ÎNALTEI PREȚUIRI, cuvântului Înflăcărat AL PARTIDULUI MIU DOBRESCU, prim - secretar al Comitetului județean Suceava al P.C.R., președintele comitetului executiv al consiliului popular județean Ne aflăm sub deosebit de puternica impresie — caracteristică sărbătorilor fundamentale ale poporului nostru — pe care a generat-o alegerea, prin voința întregii națiuni, a tovarășului Nicolae Ceaușescu ca cel dințâi președinte al Republicii Socialiste România, al țării care știe să-și cinstească și prețuiască pe cel mai de seamă fiu al său, pe cea mai înaltă conștiință revoluționară pusă în slujba idealurilor sale de libertate, demnitate, progres și pace. Pe acest fond de mare mîndrie și nestăvilită satisfacție a avut loc solemmitatea înmînării, de către secretarul general al partidului, a înaltelor distincții fruntașilor țării în întrecerea socialistă pe anul 1973, eveniment generos prin semnificații politice și sociale, prin forța de a amplifica spiritul creator și emulator al talentatului nostru popor. Este pentru noi un motiv de, aleasă și năvalnică bucurie că în ringul acestor fruntași se află, din nou, Organizația județeană de partid Suceava, căreia i s-a conferit „Ordinul Muncii" clasa a III-a, consiliul popular județean, care a primit „Diploma de onoare" pentru situarea pe locul IV pe țară, și întreprinderea forestieră de exploatare și transport Suceava, căreia i s-a decernat „Ordinul Muncii" clasa I, ceea ce confirmă tradiția bunelor rezultate ce încununează, an de an, munca responsabilă a comuniștilor, a tuturor sucevenilor, hărnicia și abnegația pe care le consacră realizării sarcinilor puse de partidul și statul nostru în fața județului. Primirea înaltelor distincții, expresie a prețuirii activității rodnice a oamenilor de pe aceste locuri cu profunde rezonanțe de istorie trecută și contemporană, este rezultatul eforturilor, competenței și dăruirii în muncă ale forestierilor, minerilor, metalurgiștilor și constructorilor, lucrătorilor ogoarelor, din transporturi și comerț, ale tuturor celor care, sub conducerea competentă a organelor de partid și de stat, făuresc bunuri materiale și spirituale, ridică necontenit gradul de civilizație, coeficientul de frumusețe al așezărilor sucevene. Consemnăm în acest context, ca argument revelator, bilanțul fructuos al anului, trecut, sinteză a materializării eforturilor, a calităților de care aminteam mai sus , oamenii muncii din industria județului au raportat înfăptuirea planului pe 1973 cu 11 zile mai devreme, ceea ce le-a permis obținerea, pînă la încheierea anului, a unei producții globale industriale suplimentare de peste 214 milioane lei, realizarea unui spor la producția marfă de peste 222 milioane lei, reprezentînd zinc în concentrat, barită, lemn pentru celuloză, cherestea de rășinoase, plăci fibrolemnoase, mobilă, conserve din carne, mașini și utilaje etc., toate acestea, adăugate succeselor anterioare, permițînd ca județul să dobîndească în actualul cincinal un avans de 87 zile. La consemnarea unui asemenea bilanț, o contribuție de seamă și-au adus-o întreprinderea forestieră de exploatare și transport Suceava, combinatul minier, combinatul de prelucrare a lemnului, întreprinderea județeană de industrie locală, întreprinderea pentru industrializarea cărnii și altele. Lor li se alătură, într-un alt plan al valorilor edificate pe meleagurile noastre, vorbind însă de același elan în muncă, de inițiativă și lăudabil spirit gospodăresc, succesele repurtate în întrecerea patriotică de către locuitorii comunelor Vama, Marginea, Vadu Moldovei, Bădeuți etc. Imi este, de aceea, deosebit de plăcut ca, și cu acest prilej, în numele comitetului județean de partid, să adresez colectivelor din unitățile și comunele menționate, tuturor oamenilor muncii suceveni, organizațiilor de partid, consiliilor populare, organizațiilor de masă și obștești calde mulțumiri și felicitări, urarea de a dobîndi noi succese în activitatea viitoare. Anul 1974, marcat de cele două istorice evenimente — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al P.C.R. ), sub semnul cărora stă munca întregului popor, după cum ne este cunoscut, pune și pentru județul nostru, în toate domeniile, sarcini mobilizatoare, exigențe deosebite. Va (Continuare în pagina a IlI-a) /wwse www www» o străveche bogăție răsplătită cu aur curat La jumătatea deceniulu al șaselea, in contextul consolidării economiei naționale bogățiile Țării de Jins determinau o susținută activitate de valorificare a Zori la un nivel, superior și complex. Pe lingă tradiționalele ramuri, ca mineritul și exploatarea pădurilor, aflate în continuă ascendență, creșterea animatelor ocupă un rol distinct : abundența de materii prime face ca, mai ales din annl 1956, să se pună bazele industriei alimentare sucesc nie. La 15 iulie 1956, ziarul ZORI NOI scrie : j „Construcția fabricii de lactoză și brînzeturi speciale din Vatra Dornei a ajuns în stadiul final. Dotată cu utilaje și mașini din cele mai moderne (...), această fabrică se compune dintr-um grup de clădiri în care sunt amenajate secțiile de pesterizare și separare a laptelui de fabricare a brînzeturilor speciale, de lactoză, depozite frigorifere, centrala de forță și un grup special de 16 apartamente pentru ZoVcuințe individuale“. Nu mai puțină atenție stă acordat dvfui livezilor da pe meleaggrile noastre „Introducerea de utilaje noi la Fabrica de conserve din fructe de la Burdujeni a făcut ca in campania de fabricație, din anul acesta producția să crească considerabil, in raport cu cerințele mari în vederea sezonului de iarnă“, menționează același iar, în numărul său din 9 septembrie 1956, „Se schimbă aspectul fabricii“. Așa se intitulează nota publicată în 2011 din 8 august numărul 1956 al ziarului nostru, din care cităm : „La fabrica de mezeluri (de la Burdujeni - - n.n.) s-au înlocuit mesele de lemn cu mese mozaicate, iar in locul căzilor de lemn necesare conservării cărnii pentru mezeluri s-au construit bazine de beton, spațioase și igienice . . .“. Cum arătau aceste locuri, pe atunci ? — Era un noroi de nu puteai trece drumul — își amintește Gheorghe Tiron, conducătorul echipei de pavatori din cadrul Șantierului Suceava al întreprinderii de construcții - montaj. Împreună cu tovarășii mei, ca Ion Iancat, Dumitru Tiron, Gheorghe Veliciuc, pot să spun că am deschis drumul spre marile fabrici de astăzi. Am lucrat la rampele C.F.R. de la Burdujeni și Neam, la îngrășătoria de porci a abatorului din Burdujeni, am pietruit și betonat căile de acces pe care pornesc astăzi din Suceava sau intră în oraș atîtea mașini . .. Am pășit pe pietrele așezate în urmă cu ani de mina acestor oameni, încercînd a răsplăti, cu un gînd frumos, munca pavatorilor. Drumul neted, ieșit de sub mina ALEXEI RUDEANU (Continuare in pagina a IV-a) REALIZĂRI ALE CONSTRUCTORILOR Constructorii câmpulungeni întîmpină cele două mari evenimente ale anului — a 30-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al partidului — cu frumoase realizări în întrecerea socialistă, planul pe primul trimestru fiind depășit cu 28 la sută. Aceasta înseamnă, printre altele , un bloc de 20 apartamente din zona Trandafirilor, pentru care trebuia să se deschidă front de lucru în 1975, este terminat la roșu ; un alt bloc, de 60 apartamente, în aceeași zonă, se află cu lucrările în avans cu o lună. Tot înainte de termen au demarat lucrările la centrala termică din acest nou cartier și la locuințele proprietate personală — un bloc de 20 apartamente confort I și unul de 20 apartamente confort II. Sunt doar cîteva dintre realizările la care au contribuit în mod deosebit zidarii din echipele conduse de Dumitru Ungureanu și Gheorghe Antemiuc, dulgherii conduși de Gheorghe Onuț și fierarul betonist Gheorghe Chelea cu echipa sa. AVANS DE 10 ZILE Cu fiecare decadă sau lună încheiată cu succese deosebite în muncă, colectivul de salariați de la Autobaza de transporturi Suceava acumulează fapte care anticipă înfăptuirea angajamentului asumat în întrecerea socialistă. Avansul de 10 zile cîștigat în primul trimestru a c. în competiția cu timpul (prin realizarea indicatorului planificat la tone kilometri și călători kilometri la data de 21 martie) creează premise pentru îndeplinirea planului pe patru ani din cincinal pînă la 23 August. Conducătorii autocanicii de întreținere deși specialiștii autobazei sucevene sunt preocupați, în continuare, de raționalizarea transporturilor, de reducerea timpilor de staționare a autovehiculelor în revizii și reparații. aiHHiaEiBiiBBifiiiiiKRiaiiiiniiaHiumunni REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei nr. 1, j Redactor șef — 14723 . Redactor șef adjunct — 12927 Secretariatul de redacție — 10388 I Industrie, viața de partid — 10825 ; Cultură, informații — 10720 : Agrară, administrație — 12888 Construcție de stat, scrisori și • s corespondenți — 13824 iiaimmiiiiiiiiniiiuHiuiiiHUMiiiHunininninuiiiHmiHii După ce terenul a fost pregătit minuțios, in majoritatea unităților agricole din județ se acționează cu toate forțele la plantatul cartofilor PLANTATUL CINSTELOR! Pînă la data de 1 aprilie a.c. cele mai mari suprafețe au fost plantate cu cartofi în C.A.P. . In aceste unități, paralel cu înregistrarea unui ritm intens la plantare, o atenție deosebită se acordă și calității lucrărilor, fapt hotărâtor in obținerea unor producții mari la hectar. CARTOFULUI CIKD VOR ÎNCEPE LUCRAREA ? La aceeași dată, unitățile de mai jos nu plantaseră nici un hectar cu cartofi, cu toate că și-au planificat mari suprafețe . Reamintim președinților și inginerilor șefi din aceste C.A.P. că una din principalele concluzii ale consfătuirii județene privind cultura cartofului o constituie, în condițiile acestei primăveri, plantarea cât mai timpurie a tuberculilor. 1. Bosanci 200 ha. 2. Reuseni 180 „ 3. Horodniceni 160 „ 4. Verești 150 „ 5. Vășcăuți 150 * 6. Preutești 122 „ 7. Rădășeni 120 „ 8. Fintina Mare 105 ha. 9. Bălșești 100 „ 10. Bălcăuți 100 ” 11. Chilișeni 100 „ 12. Rotopănești 100 „ 13. Șerbănești 100 „ 1. Fîntînele 2. Șerbăuți 3. Arbore 4. Măriței 300 ha. 300 „ 275 „ 260 „ 5. Vicovu de Sus 200 6. Iaslovăț 150 7. Horodnic de Jos 120 ha. 8. Horodnic de Sus 105 „ 9. Bilca 100 „ 10. Cajvana 100 „ 11. Costișa 100 „ 12. Marginea 100 „ 13. Vicovu de Jos 89 „ ÎN AGRICULTURA • ÎN AGRICULTURA PE FRONTUL BĂTĂLIEI PENTRU PRODUCȚII RECORD Amplă mobilizare de forțe și mijloace la însămînțări In județul nostru, eforturile pentru realizarea la timp și în condiții de calitate ireproșabilă a lucrărilor agricole din șeitan cunosc o și mai sporită intensificare în aceste zile, cînd sucevenii trăiesc plenar bucuria deosebitei aprecieri pe care conducerea superioară a partidului și statului o dă rezultatelor muncii lor harnice, plină de dăruire, prin acordarea înaltelor distincții. În „buchetul" faptelor de muncă avîntată ale lucrătorilor ogoarelor din unitățile agricole de stat și cooperatiste, rezultat al acțiunii hotărîte pentru exemplara traducere în viață a sarcinilor reieșite din Chemarea Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din agricultură, intră și succesele repurtate în ultima duminică a lunii martie. Datele centralizate la județ relevă că alaltăieri au participat la în cîmp, aproape 16.000 lucru, de cetățeni, care au pregătit patul germinativ pe o suprafață de 3.476 ha., însămînțînd, in total, 2.778 ha., din care 1.009 ha. cu cartofi, 550 ha. cu plante furajere, 457 ha. cu sfeclă de zahăr, 168 ha. cu orzoaică, 18 ha. cu in etc. De asemenea, au fost aplicate îngrășăminte chimice pe 813 ha., s-au săpat 6.520 m.l. șanțuri, curățat 1.690 m.l. canale pentru irigații, sortat 1.557 tone cartofi de sămânță, executat „toaleta“ izlazurilor pe o suprafață de aproape 1.100 ha., sădit aproape 30.000 pomi fructiferi și arbuști ornamentali. Redăm cîteva aspecte surprinse cu prilejul raidului-anchetă întreprins pe data de 31 martie. C.A.P. SATU MARE înainte de a discuta cu factori de răspundere din Cooperativa agricolă de producție Satu Mare privind modul cum a fost organizată munca în ziua de duminică, o impresie plăcută ne-a produs hărnicia oamenilor prezenți la lucru pe cîmp. Mecanizatorii din secția care deservește această unitate acționau cu spor pregătirea terenului, plantalatul cartofului, însămînțarea altor culturi. La marginea unei parcele din cadrul brigăzii a II-a, unde mecanizatorul Gheorghe Cazacu, ajutat de o echipă de cooperatori, planta cartofi, îl găsim pe tovarășul Florian Trufin, președintele C.A.P., care ne-a relatat : — In unitatea noastră, astăzi participă la muncă 110 cooperatori și 14 mecanizatori. Cinci tractoriști pregătesc terenul pentru cultura cartofului, alți patru plantează tuberculi, iar ceilalți însămînțează ultimele hectare cu trifoi și sfeclă de zahăr. Peste tot treburile decurg bine, potrivit măsurilor stabilite sîmbătă seara în ședința operativă de planificare a muncii. Astăzi, de pildă, ne-am propus să plantăm mecanic 16 ha. cu cartofi. Cunoscînd sarcina încredințată, tractoriștii Gheorghe Cazacu, Filip Cazacu, Gheorghe Andrișan și Filon Moscaliuc s-au prezentat la muncă dis-de-dimineață, fiecare pe tarlaua ce i-a fost indicată prin ordinul de lucru emis de inginerul agronom al C.A.P. O. constatare îmbucurătoare : aici, chiar dacă se lucrează repede, oamenii nu pierd din vedere calitatea lucrărilor. C.A.P. VOLOVĂȚ Mecanizatorii și țăranii cooperatori din Volovăț au încheiat ziua de duminică cu un bilanț rodnic : plantarea a "0 ha. cu cartofi, însămînțarea a 20 ha. cu trifoi, 20 ha. cu , ovăz, pregătirea patului germinativ pe o suprafață de peste 63 ha. și administrarea de îngrășăminte chimice pe 40 ha. Rezultatele amintite sunt rodul eforturilor depuse de oameni mobilizați și îndrumați de organele și organizațiile de partid. In acest sens cîteva exemple ne par ION BANCESCU (Continuare în pagina a IV-a) Duminică, 31 martie a.c., au participat la lucru fn timp aprOApe 16.000 DE oAMeNi, care AU „ „ ® ADMINISTRAT ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE PE 813 HA. A PREGĂTIT PATUL GERMINATIV PE 3.476 HA. ® INSAMINTAT CU DIFERITE CULTURI 1.768 HA. ȘI PLANTAT 1.009 HA. CU CARTOFI Acțiunea de autoutilaje se înscrie printre obiectivele majore de pe agenda de lucru a colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni de la I.L.P.S. Suceava. Răspunzând la imperative de prim ordin ale vieții economice (diversificarea producției, scurtarea timpului de execuție ș.a.), colectivul de metalurgiști suceveni a conceput și realizat, cu forțe proprii, utilajul din imaginea noastră. Este vorba de calandrul de rouit tablă, cu diametre înre 600 și 3.500 mm., la diferite lungimi, destinat, printre altele, producerii uscătoarelor pentru fabricile de ciment. De curând intrat în funcțiune, utilajul este condus de lăcătușul mecanic Juhász László. Fotografia : DUMITRU VINTILA Duminică, orașele și satele județului M VAST ȘANTIER AL MUNCII PATRIOTICE ÎN PAGINA 2