Zori Noi, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 8171-8195)
1974-04-23 / nr. 8189
JBiJ5S.lv * -av TROLETARI DIN TOATE TARILE, UINTI-VĂ1 ANUL XXVIII NR. 8189 mărfi 23 ApriLie 1974 4 PAGINI 30 BANI IN INTIMPINAR MARII SĂRBĂTORI A MUNCII Măsura priceperii și vredniciei comuniștilor — faptele Ca și alte colective de oameni ai muncii din unitățile economice din județul Suceava, și muncitorii, inginerii și tehnicienii, în frunte cu comuniștii, de la U.F.E.T. Rădăuți s-au angajat să întîmpine aniversarea a trei decenii de la eliberarea țării de sub jugul fascist și cel de-al XI-lea Congres al partidului cu succese deosebite în muncă, să realizeze sarcinile pe 4 ani ai cincinalului pînă la 23 August 1974. In acest scop, încă de la începutul acestui an, comitetul de partid și comitetul oamenilor muncii, birourile organizațiilor de bază conducerile unităților suborșidonate au procedat la o analiză minuțioasă a modului cum au lucrat anul trecut, stabilind măsuri politice și tehnico - organizatorice menite să asigure valorificarea mai deplină a rezervelor de care dispunem, astfel încît să ne onorăm în mod exemplar angajamentul asumat. Se cuvine precizat că acțiunile preconizate au fost dezbătute cu întregul activ de partid, cu toți salariații, întregul colectiv și U.F.E.T. RĂDĂUȚI ind solicitat să participe cu toate forțele la organizarea mai judicioasă a muncii, gospodărirea rațională a materiei prime, eliminarea oricărei risipe, întărirea disciplinei și a răspunderii în muncă. La toate punctele de lucru, membri ai comitetului de partid, ai comitetului oamenilor muncii, ai comitetelor de sindicat și U.T.C. au organizat discuții cu salariații, au explicat însemnătatea transpunerii în practică a măsurilor stabilite, au mobilizat oamenii la acțiuni ferme menite să conducă la creșterea eficienței întregii noastre activități. Prima și cea mai importantă pîrghie pe care am folosit-o a fost munca de la om la om. Cele cîteva sute de agitatori, după ce a avut loc instruirea lor temeinică cu problemele cheie ale activității noastre, au fost repartizați pe sectoare, puncte și locuri de muncă, pentru a explica forestierii asupra și convinge însemnătății a ceea ce ne-am propus să realizăm în acest an și cum ne-am gîndit să procedăm. La acestea se adaugă folosirea cu rezultate DUMITRU IACOB directorul U.F.E.T. Rădăuți (Continuare în pagina a III-a) O datorie de onoare a sucevenilor: REALIZAREA SARCINILOR PE 4 ANI AI CINCINALULUI PÎNĂ LA 23 AUGUST 1974 m www 23E0! w PĂȘu:i: Comunistul Nicolae Rusu, de la atelierul mecanic al F.M.I.L. Gura Humorului, se distinge prin lucrări de bună calitate, controlînd cu atenție dimensiunea fiecărei piese pe care o execută CONTRAXA u: aV]^ *M. EMINESCU* In Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste — document programatic pentru dezvoltarea impetuoasă a acestui important sector de activitate — un loc important l-au ocupat sarcinile care stau în fața întreprinderilor agricole de stat privind creșterea într-un timp cît mai scurt a producției și eficienței economice. Necesitatea atingerii obiectivelor amintite implică sporirea răspunderii și exigenței în muncă a tuturor lucrătorilor din fermele și sectoarele de activitate ale I. A. S, datori să acționeze gospodărește pentru a realiza cu fiecare leu cheltuit producții și venituri cît mai substanțiale. Cum se materializează acest deziderat la I.A.S. Suceava, unitate care a înregistrat un avans în realizarea unor indicatori de plan aferenți actualului cincinal ? Răspunsul l-am primit de la tovarășul Emilian Mihalache, șeful contabil al întreprinderii. Efectivele de taurine existente acum în cele 5 ferme zootehnice ale I.A.S. — preciza interlocutorul — depășesc sarcinile stabilite pe întregul cincinal, iar la finele acestui an, tatea va dispune, cînd uniconform prevederilor, de 5.300 bovine din care 3.000 vaci și juninci, sporul va ajunge la 700 animale. Aceasta este urmarea firească a eforturilor depuse de întregul colectiv de muncă al întreprinderii, în frunte cu comuniștii, pentru organizarea corespunzătoare a procesului de reproducție, lui ION BANCESCU (Continuare în pagina a IV-a) Analize pentru determinarea zincului și plumbului în concentratul de minereu, efectuate in laboratorul din Frasin al combinatului minier Foto , D. VINTILA Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Costa Rica Sosirea în Capitală La Invitația președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit în țara noastră, într-o vizită oficială de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite între Republica Socialistă România și Costa Rica, relații care cunosc un curs ascendent pe baza respectării principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. In istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială l-a constituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt romano - costarican, desfășurat la San Jose, a constituit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuție de seamă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie și cooperare între Republica Socialistă România și Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificație internațională — și celelalte acorduri comune, semnate, în timpul vizitei șefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno - costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două țări, în interesul reciproc, să contribuie la cauza înțelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la București a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele celor doi șefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările în limbile spaniolă, și română: „Bun sosit în Republica Socialistă România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Republicii Costa Rica”, „Trăiască prietenia dintre poporul român și poporul costarican”. La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit Republicii Costa președintele Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii : Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Erau de față alți membri ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale, generali, ziariști. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, președintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string mîinile. (Continuare în pagina a IV-a) Vizită protocolară Președintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Republicii, o vizită protocolară președintelui Nicolae Ceaușescu. La întîlnire au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu și George Macovescu. A fost de față Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim - vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs într-o atmosferă de caldă cordialitate. (Agerpres). Dineu oficial Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a oferit, luni, în saloanele Palatului Republicii, un dineu oficial în onoarea președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La dineu au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilîneț, Ion Pățah, Ștefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, membri ai guvernului, conducători de instituții centrale, personalități ale vieții științifice și culturale. Au luat parte dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim - vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador, și celelalte persoane oficiale care îl însoțesc pe președintele Republicii Costa Rica în vizita pe care o face în țara noastră. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres). In sprijinul celor ce doresc să-și cumpere locuință fondul de stat din — Interviu cu tovarășul ing. ALEXANDRU MANOLIU, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular al județului — Urmare a preocupării permanente și prețioaselor indicații date de conducerea superioară de partid și de stat, a numeroaselor propuneri făcute de cele mai diverse categorii de oameni ai muncii din țara noastră în vederea îmbunătățirii și perfecționării activității privind construirea de locuințe proprietate personală cu sprijinul statului și pentru înlesnirea cumpărării de locuințe din fondul de stat a fost adoptată, după cum e cunoscut, Legea nr. 4/1973. Prin aceasta s-a creat un adecvat cadru legislativ, bazat pe principiile eticii și echității socialiste, menit să stimuleze îmbunătățirea condițiilor de locuit ale populației, ca o componentă a ridicării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. Pentru aprofundarea unor prevederi legale, cunoașterea mai bună a avantajelor oferite celor ce doresc să-și cumpere locuințe din fondul locativ de stat și în legătură cu mersul acestei acțiuni în județul nostru am avut o convorbire cu tovarășul ing. Alexandru Manoliu, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular al județului . — Cine are dreptul să-și cumpere locuință din fondul de stat ? ■— Legea prevede că, în țara noastră, toți cetățenii — indiferent de venitul lunar —■ au dreptul să-și construiască sau să-și cumpere o locuință proprietate personală pentru ei și familiile lor; în acest scop, se folosesc mijloacele proprii, precum și aceste mijloace combinate cu o serie de importante avantaje acordate de stat: credite pe termen lung, terenuri în folosință pentru construcție, asigurarea de materiale, proiecte, execuția etc. Sunt sprijiniți în mod deosebit salariații și pensionarii cu venituri medii mai mici pe fiecare membru de familie. Pentru toți, însă, o condiție este și aceea ca solicitanții să aibă domiciliul sau dreptul legal de a-și stabili domiciliul în localitatea respectivă. — Am dori să informăm cititorii dacă în județul nostru se desfășoară, practic, vînzarea - cumpărarea de locuințe din fondul de stat și în ce condiții. Convorbire realizată de EMIL MOREA (Continuare în pagina a IV-a) . Mi se părea că există o legătură atît de clară între călătoria reporterului și peisajul montan de primăvară, încît ninsoarea aceea nu putea fi întîmplătoare. In ziua de 17 aprilie a.c., la Cîmpulung Moldovenesc, ningea. Era ca un giulgiu imens, acoperind cu scînteierile sale albe peisajul (și mai alb) în care aveam să pătrund. Ziarul nostru din 11 iulie 1959 relata că, la Cîmpulung Moldovenesc, pe malul rîului Moldova, au început lucrările la cea mai mare fabrică de lapte praf din țară, precizînd și capacitatea zilnică de prelucrare a acesteia : aproape 50.000 de litri. Era un eveniment cu sens de început în ceea ce privește valorificarea superioară a bogățiilor Țării 30 DE ANI ÎNSORE REPORTAJE de Sus în ramura industriei alimentare. II — Am venit pe șantierul fabricii în luna octombrie 1959 — își amintește comunistul Dimitrie Nistoi, maistru frigotehnist. La terminarea construcției, m-am hotărît să rămîn în noul colectiv. M-am calificat, cum au făcut, de-a lungul anilor, mulți alți tovarăși de muncă. In cazul nostru, expresia am devenit este foarte concretă. Oameni fără meserie, fără altă însușire decit aceea de buni gospodari, s-au format în procesul muncii, au ajuns muncitori de nădejde și de credere, s-au specializat înîn industria laptelui. Comuniști ca Alexandru Gall, maistru mecanic de întreținere, Hie Ursache, care trebuie să vină, anul acesta, de la școala de maiștri, sau Doru Coca, muncitor cu înaltă calificare, au biografii - model în această privință. L-am întrebat cu oarecare teamă de a nu-l pune in încurcătură pe acest om (specialist în utilaje frigorifice, deci un om al mecanicii și fizicii, prin excelență) ce știe el despre ... fapte. Și am notat răspuns ALEXEI RUDEANU Continuare în pagina a IV-a) De la ucenicie la reputație arai ! — Cine are nevoie de fiii, fraților ? — a întrebat, într-una din zile, Ifriza din Stroești, Gheorghe într-un grup de consăteni —, îl dau Ieftin, nu țin la preț ! — Eu ! — a sărit Axinte Crainiciuc, să nu scape chilipirul. Numai să mi-l duci acasă. După ce s-au înțeles, Gh. I. căută un cărăuș. Al găsi în persoana lui Constantin Crițan, conductor de atelaj la C. A. p. Și au pornit amîndoi să încheie afacerea. — Deschide poarta, bădie Gheorghe, zise cărăușul cînd ajunse la casa geambașului. După care, uitîndu-se lung în ogradă, se cruci . — Ori eu sînt chior, ori dumneata șuguiești — se adresă celui ce-l tocmise. Ograda ți-e goală ! Unde ți-e finul pe care-l așteaptă Axinte î — Ești băiat deștept Costică, nu degeaba ales. Nu pot să vînd te-am de unde n-am. E clar ! Așa că de-aia nu deschid poarta. — Atunci ? de — Ia privește pe izlazul lingă satul Vîlcele și spune-mi ce vezi 7 — Bine, alea-s șirele cu fîn ale întreprinderii pentru execuția lucrărilor de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor Suceava. După care discuția s-a desfășurat în secret, la ureche. Și așa, în amiaza mare, cînd soarele era încă sus, Gh. Ifrim și C. Crițan au încărcat ditamai carul, de-i trosneau încheieturile, cu fini din averea statului și au pornit agale spre cumpărătorul care-i aștepta. Numai că mai era cineva care-i aștepta pe cei doi infractori : subofițerul Gheorghe Cîmpan, șeful postului de miliție. In fața faptului evident, hoții n-au mai putut zice nimic. „Și-au făcut-o cu mîna lor", zic oamenii. Și tot cu mina lor au semnat și declarațiile din dosarul ce a fost înaintat procuraturii. REP.