Zori Noi, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 8171-8195)

1974-04-23 / nr. 8189

JBiJ5S.lv * -a­v TROLETARI DIN TOATE TARILE, UINTI-VĂ1 ANUL XXVIII NR. 8189 mărfi 23 ApriLie 1974 4 PAGINI 30 BANI IN INTIMPINAR MARII SĂRBĂTORI A MUNCII Măsura priceperii și vredniciei comuniștilor — faptele Ca și alte colective de oa­meni ai muncii din­ unități­le economice din județul Suceava, și muncitorii, in­ginerii și tehnicienii, în frun­te cu comuniștii, de la U.F.E.T. Rădăuți s-au an­gajat să întîmpine aniver­sarea a trei decenii de la eliberarea țării de sub jugul fascist și cel de-al XI-lea Congres al partidului cu succese deosebite în muncă, să realizeze sarcinile pe 4 ani ai cincinalului pînă la 23 August 1974. In acest scop, încă de la începutul acestui an, comi­tetul de partid și comitetul oamenilor muncii, birourile organizațiilor de bază conducerile unităților subor­și­donate au procedat la o a­­naliză minuțioasă a modu­lui cum au lucrat anul tre­cut, stabilind măsuri politi­ce și tehnico - organizato­rice menite să asigure va­lorificarea mai deplină a rezervelor de care dispunem­, astfel încît să ne onorăm în mod exemplar angaja­mentul asumat. Se cuvine precizat că ac­țiunile preconizate au fost dezbătute cu întregul activ de partid, cu toți salaria­ții, întregul colectiv și­ U.F.E.T. RĂDĂUȚI­ ind solicitat să participe cu toate forțele la organi­zarea mai judicioasă a mun­cii, gospodărirea rațională a materiei prime, eliminarea oricărei risipe, întărirea dis­ciplinei și a răspunderii în muncă. La toate punctele de lucru, membri ai comi­tetului de partid, ai comi­tetului oamenilor muncii, ai comitetelor de sindicat și U.T.C. au organizat discu­ții cu salariații, au explicat însemnătatea transpunerii în practică a măsurilor stabili­te, au mobilizat oamenii la acțiuni ferme menite să con­ducă la creșterea eficienței întregii noastre activități. Prima și cea mai impor­tantă pîrghie pe care am fo­losit-o a fost munca de la om la om. Cele cîteva sute de agitatori, după ce a avut loc instruirea lor temeini­că cu problemele cheie ale activității noastre, au fost repartizați pe sectoare, punc­te și locuri de muncă, pen­tru a explica forestierii asupra și convinge însemnă­tății a ceea ce ne-am pro­pus să realizăm în acest an și cum ne-am gîndit să pro­cedăm. La acestea se adau­gă folosirea cu rezultate DUMITRU IACOB directorul U.F.E.T. Rădăuți (Continuare în pagina a III-a) O datorie de onoare a sucevenilor: REALIZAREA SARCINILOR PE 4 ANI AI CINCINALULUI PÎNĂ LA 23 AUGUST 1974 m www 23E0! w PĂȘu:­i: Comunistul Nicolae Rusu, de la atelierul me­canic al F.M.I.L. Gura Humorului, se distinge prin lucrări de bună ca­litate, controlînd cu a­­tenție dimensiunea fie­­căr­ei piese pe care o e­­xecută CONTRAXA u: aV]^ *M. EMINESCU* In Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la Conferința pe țară a cadre­lor de conducere din unită­țile agricole de stat și coo­peratiste — document pro­gramatic pentru dezvolta­rea impetuoasă a acestui important sector de activi­tate — un loc important l-au ocupat sarcinile care stau în fața întreprinderilor agricole de stat privind creșterea într-un timp cît mai scurt a producției și e­­ficienței economice. Necesi­tatea atingerii obiectivelor amintite implică sporirea răspunderii și exigenței în muncă a tuturor lucrători­lor din fermele și sectoare­le de activitate ale I. A. S, datori să acționeze gospodă­rește pentru a realiza cu­­ fiecare leu cheltuit produc­ții și venituri cît mai sub­stanțiale. Cum se mate­rializează acest deziderat la I.A.S. Suceava, unitate care a înregistrat un avans în realizarea unor indicatori de plan aferenți actualului cincinal ? Răspunsul l-am primit de la tovarășul Emi­lian Mihalache, șeful con­tabil al întreprinderii. Efectivele de taurine e­­xistente acum în cele 5 fer­me zootehnice ale I.A.S. — preciza interlocutorul — de­pășesc sarcinile stabilite pe întregul cincinal, iar la fi­nele acestui an, tatea va dispune, cînd uni­conform prevederilor, de 5.300 bo­vine din care 3.000 vaci și juninci, sporul va ajunge la 700 animale. Aceasta este urmarea firească a efortu­rilor depuse de întregul co­lectiv de muncă al între­prinderii, în frunte cu co­muniștii, pentru organiza­rea corespunzătoare a pro­cesului de reproducție, lui ION BANCESCU (Continuare în pagina a IV-a) Analize pentru determinarea zincului și plumbului în concentratul de minereu, efectuate in laboratorul din Frasin al combinatului minier Foto , D. VINTILA Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Costa Rica Sosirea în Capitală La Invitația președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a so­sit în țara noastră, într-o vi­zită oficială de prietenie, pre­ședintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. A­­ceastă vizită se înscrie în cadrul bunelor relații de prie­tenie și colaborare statornicite între Republica Socialistă Ro­mânia și Costa Rica, relații care cunosc un curs ascen­dent pe baza respectării prin­cipiilor independenței și su­veranității naționale, egalită­ții în drepturi, neamestecului în treburile interne și avan­tajului reciproc. In istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială l-a constituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, în septem­brie 1973. Dialogul la nivel înalt romano - costarican, des­fășurat la San Jose, a con­stituit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuție de sea­mă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de priete­nie și cooperare între Re­publica Socialistă România și Republica Costa Rica — do­cument de o deosebită sem­nificație internațională — și celelalte acorduri comune, semnate, în timpul vizitei șe­fului statului român, au des­chis noi perspective legături­lor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno - costarican este me­nit să dea un nou impuls co­laborării dintre cele două țări, în interesul reciproc, să con­tribuie la cauza înțelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la București a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Republicii Costa Rica, ale căror falduri înca­drează portretele celor doi șefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările în limbi­le spaniolă, și română: „Bun sosit în Republica Socialistă România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Republicii Costa Rica”, „Trăiască prietenia din­tre poporul român și poporul costarican”. La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit Republicii Costa președintele Rica ateri­zează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit pre­ședintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii : Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al gu­vernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Erau de față alți membri ai guvernului, conducători ai u­­nor instituții centrale, gene­rali, ziariști. Era prezent, de asemenea, Constantin Stă­­nescu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, pre­ședintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string mîinile. (Continuare în pagina a IV-a) Vizită protocolară Președintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Republicii, o vizită protocolară președintelui Nicolae Ceaușescu. La întîlnire au participat to­varășii Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu și George Maco­vescu. A fost de față Constan­tin Stănescu, ambasadorul Ro­mâniei la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim - vicepreședinte al Re­publicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătă­ții publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasa­dor. Vizita protocolară a decurs într-o atmosferă de caldă cor­dialitate. (Agerpres). Dineu oficial Președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a oferit, luni, în saloanele Palatului Republicii, un dineu oficial în onoarea președintelui Republi­cii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La dineu au participat to­varășii Emil Bodnaraș, Ma­xim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dră­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Constantin Bă­­bălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Va­sile Patilîneț, Ion Pățah, Ște­fan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernu­lui, membri ai guvernului, conducători de instituții cen­trale, personalități ale vieții științifice și culturale. Au luat parte dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim - vice­președinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador, și celelalte per­soane oficiale care îl însoțesc pe președintele Republicii Costa Rica în vizita pe care o face în țara noastră. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres). In sprijinul celor ce doresc să-și cumpere locuință fondul de stat din — Interviu cu tovarășul ing. ALEXANDRU MANOLIU, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular al județului — Urmare a preocupării per­manente și prețioaselor in­dicații date de conducerea superioară de partid și de stat, a numeroaselor pro­puneri făcute de cele mai diverse categorii de oameni ai muncii din țara noastră în vederea îmbunătățirii și perfecționării activității pri­vind construirea de locuin­țe proprietate personală cu sprijinul statului și pentru înlesnirea cumpărării de locuințe din fondul de stat a fost adoptată, după cum e cunoscut, Legea nr. 4/1973. Prin aceasta s-a creat un adecvat cadru­­ legislativ, bazat pe principiile eticii și echității socialiste, me­nit să stimuleze îmbunătă­țirea condițiilor de locuit ale populației, ca o compo­nentă a ridicării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. Pentru aprofundarea unor prevederi legale, cunoaște­rea mai bună a avantajelor oferite celor ce doresc să-și cumpere locuințe din fon­dul locativ de stat și în legătură cu mersul acestei acțiuni în județul nostru am avut o convorbire cu tova­rășul ing. Alexandru Mano­­liu, vicepreședinte al comi­tetului executiv al consiliu­lui popular al județului . — Cine are dreptul să-și cumpere locuință din fon­dul de stat ? ■— Legea prevede că, în țara noastră, toți cetățenii — indiferent de venitul lu­nar —■ au dreptul să-și con­struiască sau să-și cumpere o locuință proprietate per­sonală pentru ei și familiile lor; în acest scop, se folo­sesc mijloacele proprii, pre­cum și aceste mijloace com­binate cu o serie de impor­tante avantaje acordate de stat: credite pe termen lung, terenuri în folosință pentru construcție, asigura­rea de materiale, proiecte, execuția etc. Sunt sprijiniți în mod deo­sebit salariații și pensiona­rii cu venituri medii mai mici pe fiecare membru de familie. Pentru toți, însă, o condiție este și aceea ca so­licitanții să aibă domiciliul sau dreptul legal de a-și stabili domiciliul în locali­tatea respectivă. — Am dori să informăm cititorii dacă în județul nostru se desfășoară, prac­tic, vînzarea - cumpăra­rea de locuințe din fondul de stat și în ce condiții. Convorbire realizată de EMIL MOREA (Continuare în pagina a IV-a) . Mi se părea că există o legătură atît de clară între călătoria reporterului și peisajul montan de primă­vară, încît ninsoarea aceea nu putea fi întîmplătoare. In ziua de 17 aprilie a.c., la Cîmpulung Moldovenesc, ningea. Era ca un giulgiu imens, acoperind cu scîn­­teierile sale albe peisajul (și mai alb) în care aveam să pătrund. Ziarul nostru din 11 iu­lie 1959 relata că, la Cîmpulung Moldovenesc, pe malul rîului Moldova, au început lucrările la cea mai mare fabrică de lapte praf din țară, precizînd și capa­citatea zilnică de prelucrare a acesteia : aproape 50.000 de litri. Era un eveniment cu sens de început în ceea ce privește valorificarea su­perioară a bogățiilor Țării 30 DE ANI ÎN­SO­RE REPORTAJE de Sus în ramura industriei alimentare. II — Am venit pe șantierul fabricii în luna octombrie 1959 — își amintește comu­nistul Dimitrie Nistoi, mais­tru frigotehnist. La termi­narea construcției, m-am hotărît să rămîn în noul colectiv. M-am calificat, cum au făcut, d­e-a lungul a­­nilor, mulți alți tovarăși de muncă. In cazul nostru, ex­presia am devenit este foar­te concretă. Oameni fără meserie, fără altă însușire decit aceea de buni gospo­dari, s-au format în proce­sul muncii, au ajuns mun­citori de nădejde și de credere, s-au specializat în­în industria laptelui. Comu­niști ca Alexandru Gall, maistru mecanic de întreți­nere, Hie Ursache, care tre­buie să vină, anul acesta, de la școala de maiștri, sau Doru Coca, muncitor cu înaltă calificare, au biogra­fii - model în această pri­vință. L-am întrebat cu oareca­re teamă de a nu-l pune in încurcătură pe acest om (specialist în utilaje frigo­rifice, deci un om al meca­nicii și fizicii, prin exce­lență) ce știe el despre ... fapte. Și am notat răspuns ALEXEI RUDEANU Continuare în pagina a IV-a) De la ucenicie la reputație arai ! — Cine are nevoie de fiii, fraților ? — a întrebat, în­­tr-una din zile, Ifriza din Stroești, Gheorghe într-un grup de consăteni —, îl dau Ieftin, nu țin la preț ! — Eu ! — a sărit Axinte Crainiciuc, să nu scape chilipirul. Numai să mi-l duci acasă. După ce s-au înțeles, Gh. I. căută un cărăuș. Al găsi în persoana lui Con­stantin Crițan, conductor de atelaj la C. A. p. Și au pornit amîndoi să încheie afacerea. — Deschide poarta, bădie Gheorghe, zise cărăușul cînd ajunse la casa geam­­bașului. După care, uitîndu-se lung în ogradă, se cruci . — Ori eu sînt chior, ori dumneata șuguiești — se a­­dresă celui ce-l tocmise. Ograda ți-e goală ! Unde ți-e finul pe care-l aș­teaptă Axinte î — Ești băiat deștept Cos­­tică, nu degeaba ales. Nu pot să vînd te-am de unde n-am. E clar ! Așa că de-aia nu deschid poar­ta. — Atunci ? de — Ia privește pe izlazul lingă satul Vîlcele și spune-mi ce vezi 7 — Bine, alea-s șirele cu fîn ale întreprinderii pen­tru execuția lucrărilor de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor Suceava. După care discuția s-a desfășurat în secret, la u­­reche. Și așa, în amiaza mare, cînd soarele era încă sus, Gh. Ifrim și C. Crițan au încărcat ditamai carul, de-i trosneau încheieturile, cu fini din averea statului și au pornit agale spre cumpărătorul care-i aștep­ta. Numai că mai era ci­neva care-i aștepta pe cei doi infractori : subofițe­rul Gheorghe Cîmpan, șe­ful postului de miliție. In fața faptului evident, hoții n-au mai putut zice nimic. „Și-au făcut-o cu mîna lor", zic oamenii. Și tot cu mina lor au semnat și de­clarațiile din dosarul ce a fost înaintat procuraturii. REP.

Next