Zori Noi, mai-decembrie 1974 (Anul 27, nr. 8196-8233)

1974-05-01 / nr. 8196

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII NR. 8196 I miercuri 1 mai 1974 | 4 PAGINI 30 BANI­I XXXXNXXNXXXXXXXXXXXVXV T R A I A SC A 1 M A I I Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc! ii 1 DIN LUMINA UNUI AN CUM N-A MAI FOST Zi de primăvară, tonică și aprinsă, armindenul a­­cesta coboară peste țară din lumina unui an cum n-a mai fost. Niciodată nu am trăit, atît de adine, zilele de lumină adunate cu dărnicie într-un singur și uluitor a­­notimp. El găsește sucevenii, în rînd cu întregul popor, prinși în suflul creator din fabrici, laboratoare și mari uzine, aplecați cu hărnicie peste rodul viitor al cîmpiei, sporindu-și iuțeala gindului și avîntul brațelor, pretutin­deni pe cuprinsul minunatei Țări de Sus. Oamenii tră­iesc plenar tot anul. Niciodată, însă, nu li se citește in priviri, cu atîta limpede sinceritate, dorul de-a mun­ci mai bine, de a fi prieteni și de a iubi, cum se văd a­­cestea toate primăvara. Sărbătoarea de acum e ca un preludiu. Este ca și cum, pe drept cuvint, ne-am îngădui un scurt popas al gindului îndreptat spre zilele fără egal, tipărite cu ma­juscule în calendarul anului 1974. Pentru a treizecea oa­ră vom aniversa, la 23 August, eliberarea patriei de sub jugul fascist, încheind — cu conștiința împăcată — capi­tolul simbolic XXX din istoria modernă a poporului ro­mân,­­pentru totdeauna liber și definitiv stăpîn pe desti­nele sale. Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Ro­mân se apropie ca un bilanț politic profund și o deschi­dere amplă, de anvergură, spre deceniile viitoare. Cele două momente excepționale sînt menționate, cum se știe, in­tr-un an hotărîtor pentru îndeplinirea înainte de ter­men a planului cincinal. Pătrunși de însemnătatea chemării la întrecere, de rezonanță națională, sucevenii și-au exprimat hotărîrea de a îndeplini, pînă 23 August 1974, planul pe patru ani din cincinal. Anga­ja­jamentul lor, considerat datorie de onoare, a căpătat, încă o dată, concretețe și reafirmare, chiar in pragul zi­lei muncii. Cele 4 zile de avans în realizarea sarcinilor aferente primelor 4 luni din anul jubiliar se traduc în­­tr-o producție industrială suplimentară în valoare de 94 milioane lei. Consemnăm, cu stimă și prețuire, efortu­rile minerilor suceveni, care, în ziua sărbătorii muncii­­ se prezintă cu un strălucit bilanț : îndeplinirea planu­­­lui pe 4 ani ai cincinalului. Gospodarii „aurului ver­de“, forestierii, sunt autorii unei producții marfă supli­mentare egală cu 50 milioane lei. Prin firea ei aducătoare de bucurii, sădind în suflet liniștea fertilă a clorofilei sau zvonul înalt al păsărilor călătoare, primăvara anului acestuia sărbă­toresc ne-a încălzit inima cu răsplata binemeritată eforturilor depuse de comuniști, de toți oamenii din Ța­­­ra de Sus, în întrecerea socialistă : „Ordinul Muncii“ clasa a 111-a și „Diploma de onoare“, conferite organi­zației județene de partid, și, respectiv, consiliului popular județean, pentru rezultatele deosebite obținu­te în anul precedent în înfăptuirea sarcinilor de plan și angajamentelor. Trei unități prestigioase, ale căror co­lective de muncă și-au dovedit din plin iscusința și hărnicia, sunt distinse c­u „Ordinul Muncii“ clasa I : I.F.E.T. Suceava (căreia i s-a decernat și Steagul roșu și Diploma de unitate fruntașă pe țară), I.A.S. Rădă­uți, și Asociația inter­cooperatistă de creștere și îngră­șare a­ taurinelor Rădăuți. Se cuvine să menționăm, de asemenea, acordarea a i­a jL, i x ii c­a CENTRALĂ UNIVERSITARĂ .M. EMINESCU“ IAȘI ÎN NUME DE CURCUBEIE Izvoarele de cintec sub însorite flamuri. Elan involt și tînăr din larg în larg de zare In unda lor se-nalță ca un ecou de valuri Lumina libertății mereu biruitoare. Vin din adine de vreme fruntea să ne-o-ncunune Cu proaspete speranțe și limpede azur . Iar țara ca o zînă din basmele străbune In nimb de curcubeie se înveșmîntă pur. Sînt razele chemării la Marea înfrățire Vestindu-și primăvara peste meridiane, In graiul bucuriei de pace și iubire, In graiul demnității și vrerii suverane. Izvoarele de cîntec sub însorite flamuri Le fată luminate de-al nostru vis sublim, Din ale cărui zboruri și tinere elanuri Spre culmea purpurie neîncetat suim ! Spre culmea purpurie neîncetat suim . . . ț HARALAMBIE ȚUGUI ^ ?4­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­^^^^ Pe fondul angajării ple­nare a sucevenilor pentru realizarea, pînă la 23 Au­gust 1974, așa cum și-au propus, a sarcinilor pe pa­tru ani ai cincinalului, bra­vii mineri de pe aceste me­leaguri, aflați într-o perma­nentă ofensivă de a intro­duce în circuitul economiei naționale cantități sporite de materii prime, se deta­șează prin succese deo­sebite. Ei ra­portează, cu demnitate, că, astăzi, în ziua marii sărbă­tori a muncii, cu 8 luni mai devreme, au îndeplinit sar­cinile pe pa­tru ani ai cincinalului. In acest fel, printr-o bă­tălie neîntre­ruptă cu du­ritatea mun­telui, depu­­nînd perma­nente efor­turi pentru a-și perfec­ționa activi­tatea, urmînd exemplul mo­bilizator comuniștilor, al autori ai u­­nor valoroa­se inițiative, minerii suce­veni și-au res­pectat cu cin­ste angaja­mentul luat, la începutul anului, față de colegii lor din ramura extracției și preparării minereurilor din întreaga țară, prin chemarea la întrecerea pe care au lan­sat-o. Cu asemenea realizări de prestigiu sînt hotărîți minerii Țării de Sus să în­­tîmpine evenimentele de importanță deosebită din acest an : marele jubileu al eliberării patriei de sub do­minația fascistă și Congre­sul al XI-lea al partidului. Bilanțul rodnic la care ne referim este, totodată, un argument puternic al voin­ței colectivului Combinatu­lui minier „Suceava“ de a înfăptui sarcinile pe între­gul cincinal cu trei trimes­tre mai devreme. De la începutul actualului cincinal, în competiția cu timpul, minerii au cîștigat un avans de 214 zile. Au fost create, astfel, condiții ca, pînă la încheierea aces­tui an, să se obțină, în plus, o producție industrială în ARGUMENT AL PATOSULUI CREATOR ȘI DĂRUIRII 1 valoare de peste 240 milioa­ne lei. Au fost introduse în circuitul economiei naționa­le, peste prevederi, în pe­rioada care a trecut din cincinal, între altele, 48.800 tone minereu de mangan prăjit, 31.100 tone barită flo­tată, 6.550 tone witeritt, 55.500 tone pirită, 185 tone sulfat de mangan. Succesele remarcabile în­scrise pînă acum aparțin în­tregului detașament al mi­nerilor suceveni. Se eviden­țiază, deopotrivă, atît co­lectivul de la Leșu Ursului, care deține ponderea în ac­tivitatea combinatului, cit și cel de la Vatra Dornei, ca­re se pregătește să încheie realizarea sarcinilor pe în­tregul cincinal în această lu­nă, cel de la Fundu Moldo­vei, autor, la rîndul său, al unui substanțial avans, ori cel de la E.L.M.G. „Bistri­ța“. Pe locuri ■ [UNK]mna Haag de frunte în întrecere se mențin, de mai mulți ani, minerii din cunoscu­ta brigadă a comunistului Petru Mora­­ru, ori cei conduși de Stelian Vla­­escu, Gavril Gafencu (Le­șu Ursului), Vasile Vorni­­cu și Tăna­­se Cociorvan (Vatra Dor­nei), Lazăr Haisan (Fun­du Moldo­vei) și Dumi­tru Buruiană („Bistrița“). După cum aminteam, o contribuție de seamă la în­scrierea aces­tor remarca­bile succese au adus-o co­muniștii. Or­ganizațiile de partid din ca­drul exploa­tărilor sunt autoarele mai multor iniția­tive. La Leșu Ursului, co­muniștii desfășoară o susți­nută muncă politico - edu­cativă pentru perfecționa­rea, sub toate aspectele, a activității productive. La Vatra Dornei și la Fundu Moldovei căile de acțiune, în vederea soluționării mul­tiplelor probleme ce se i­­vesc zilnic, sunt rodul unor mature dezbateri în adună­rile generale de partid. Activitatea cadrelor teh­nice și economice este per­(Continuare în pagina a II-a) _________| L MUNCITOREȘTI MINERII SUCEVENI AU REALIZAT SARCINILE PE 4 ANI AI CINCINALULUI Desen de VERONICA GRIDINOC ÎN CLIMATUL FIERBINTE AL MUNCII CM­­MTIJL DEVINE FAPTA I .... „........................ \ PAGINA 1­­­­ I­I­I IN PAGINA 2 I „PLAIURI SUCEVENE" „SÂPTÂMÎNA DRAMATURGIEI ORIGINALE“ f Programul unităților comerciale și prestatoare de servicii ^vXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXVXXX' £\XXXXXXX>>X>XXXNXXXXX\XXXXXXXXXX\\XNXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXVXXXXX\XXXXXXXXXXXX\X\XX£ f PREOCUPĂRI I î SI SUCCESE j î ill AGRICULTURĂ ! • Animați de dorința­­ de a intimpina ma­­­­rea sărbătoare a mun­­­cii cu rezultate deose­bite, memorii celor două cooperative agricole de­­ producție (Baișești și­­ basca, aflate pe terito­­­­riul comunei Cornu­l Luncii și-au mobilizat i­­ intens forțele și mijloa­­­cele de care dispun, ■ pentru efectuarea la ■ • timp și in bune condi­■­țiuni a lucrărilor agri­­­­cole. Ca urmare, luni ș j seara ei au reușit să împogaiească clianțul­­ actualei campanii cu un ‹ important succes: în­ ‹ cheierea însămințării po­­­­rumbului pentru boabe £ • pe întreaga suprafață • planificată — 300 ha. la C.A.P. Băișești și 200 £ ■ ha. la C.A.P. Șosea. £ Acum, în aceste unități £ , se acționează din plin £ 1 la semănatul porumbu­­­­lui pentru siloz. . £ • Datele ultimei situa­­ț­­­ții operative, centraliza­ £ ■ tă pe data de 29 aprilie £ a.c. la D.G.A.I.A.A., a­ £ testă un fapt îmbucu­­­rator: țăranii coopera­­­tori, mecanizatorii și £ specialiștii din unitățile £­­ agricole cuprinse în la­ £ £ 7a consiliilor intercoo- £ o­peratiste Cornu Luncii, £ Iiișești, Spătărești și £ Zvoriștea au terminat £ acțiunea de insămînțare £ a inului pentru fuior. £ S Prin acest nou succes, g ș lucrătorii ogoarelor din aceste C.A.P. fac încă £ o dovadă a preocupări­­­­lor pentru a cinsti așa­­ cum se cuvine ziua de­­ £ 1 Mai. • Din relatările spe­­­­cialiștilor C.I.F. Sucea­va am reținut că pe o­­­goarele județului nos­­­­­­tru se lucrează intens : în vederea îndeplinirii­­ ritmice a programului £ de irigații. Astfel, pînă £ luni au fost aplicate u­­× dări pe o suprafață de £ 3.785 ha., din care 3.005­­ ha. în C.A.P., 430 ha. ; în I.A.S. și 350 ha. la­­ S.E.A. Suceava. Aceste­­ rezultate înglobează și £ eforturile cooperatori­­­­lor din Dumbrăveni, ca­­­­re au irigat 498 ha., Fo­­­­răști (158 ha.), Hănțești • (151 ha.), Grămești (123­­ ha.), Moara și Zamostea, 5 j cîte 85 ha. fiecare. ION MUREȘAN, șeful sectorului nr. 1 Exploatarea minieră Fundu Moldovei GHEORGHE IOAN, muncitor la Fabrica de mobilă din Cîmpulung Moldovenesc CONSTANTIN MURARU, mecanizator la ferma Zvoriștea a S.A.3. Suceava NATALIA BIRZU, cooperatoare la C.A.P. Dumbrăveni IOAN POPESCU, zidar la Șantierul de construcții Rădăuți ILEANA PRELIPCEAN, învățătoare la Școala generală nr. 3 Frătăuții Noi DUMITRU CREȚU, oțelar la I.U.P.S. Suceava MARIA LOGHIN, vînzătoare la magazinul alimentar nr. 9 din Suceava

Next