Zori Noi, iulie-septembrie 1980 (Anul 33, nr. 9573-9651)
1980-07-22 / nr. 9591
Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXIV Nr. 85911 marți 22 iulie 1980 [4 pagini 30 bani CU PLINUL PE 7 LUNI REALIZAT Colectivul de muncă al Salinei Cacica, menținînd pulsul întrecerii la o intensitate ridicată, a adăugat în ultimul timp noi împliniri bilanțului realizărilor. Planul pe 7 luni ale anului, la principalii indicatori, a fost Îndeplinit cu 12 zile mai devreme. Acest avans important permite harnicilor lucrători ai salinei să realizeze peste plan, pînă la începutul lunii august, o producție marfă în valoare de peste 1,3 milioane lei. La producția netă se prelimină obținerea unui spor de aproape 1,2 milioane lei. La baza acestui ultim succes se află depășirea producției fizice cu 1100 tone de sare și reducerea cheltuielilor materiale la 1.000 lei producție marfă cu 32 lei. In bilanțul activității din semestrul I a.c., la întreprinderea de piele și încălțăminte „Străduința" Suceava s-a consemnat și un spor important la producția fizică — 156.000 perechi încălțăminte peste sarcinile de plan. Succesul este cu atît mai notabil cu cit, nu cu multe luni în urmă, la unitatea respectivă se putea vorbi doar de restanțe la producția fizică. Sigur, pentru redresarea situației s-a adoptat un complex de măsuri. Cum, însă, nerealizările din trecut erau frecvent puse pe seama slabei aprovizionări cu materie primă, îndeosebi piele și talpă, ne vom opri, acum doar asupra acestui aspect. — Deci, tovarășe ingine Divisevici, ca director al întreprinderii, vă rugăm să vă referiți succint la căutările colectivului dv. pentru a contracara dificultățile în aprovizionarea cu unele materii prime de maximă importanță. — Este cunoscut faptul că o parte din pielea necesară la confecționarea încălțămintei, atît pentru producția la intern, cît și pentru export, este importată. Or, în condițiile cînd pe piața mondială prețul acestei materii prime a crescut vertiginos, nu puteam sta cu brațele încrucișate, lamentîndu-ne că ne lipsește pielea pentru fețe, că n-avem talpă de bovine și așa mai departe. Astfel, încă din perioada premergătoare contractărilor, creatorii noștri, Ioan Petruc, Mircea Tănase, Gheorghe Mîndrișoru, au pregătit o bogată colecție de modele originale cu fețe și tălpi din înlocuitori. Fiind corespunzătoare calitativ, estetice și la prețuri mai mici decît încălțămintea din piele naturală, noile modele au fost contractate într-o structură corespunzătoare, în cantități acceptabile din punct de vedere al eficienței. In prezent, ponderea încălțămintei din piele sintetică și înlocuitori se ridică la 60 la sută din totalul producției noastre. Aceasta ne ajută să realizăm ritmic planul la producția fizică, să utilizăm mai rațional M. ȚÎNȚAU (Continuare în pagina a III-a) LA I.P.I. STRĂDUINȚA EXTINDEREA FOLOSIRII ÎNLOCUITORILOR la baza realizării ritmice a producției fizice VWVWVWWVWVWVWVATWWUVVUVWW iW FIECARE C.A.P. MOUL MECANISM ECONOMICO FINANCIAR să fie bine cunoscut — și corect aplicat! — După cum se știe, începînd cu acest an, s-a trecut la aplicarea noului mecanism economico - financiar și în cooperativele agricole de producție, între principalii indicatori de plan introducîndu-se beneficiul. Beneficiul se obține prin scăderea din producția netă a fondului pentru retribuire, a contribuției la fondul de pensii și asigurări sociale, a obligațiilor față de stat, precum și a altor cheltuieli prevăzute de lege. Pentru realizarea lui, hotărîtoare sînt sporirea continuă a producției vegetale și animale, dezvoltarea activităților industriale și prestărilor de servicii, pentru a utilizarea în tot timpul anului a forței de muncă, folosirea cu grijă a mijloacelor materiale și financiare. In conformitate cu prevederile Legii nr. 29 din 1978 privind formarea, planificarea, destinația și vărsarea beneficiilor, membrii cooperatori, mecanizatorii și specialiștii agricoli pot deține o parte din valoarea proprietății obștești ca parte socială. In acest scop, ei pot depune anual, cel puțin 5 ani, o sumă de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, care constituie partea socială în proprietatea lor, avînd dreptul să primească anual, din beneficiul realizat de C.A.P., în funcție de volumul lui și rentabilitatea obținută, un venit calculat la mărimea totală a sumei depuse. Pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor acestei legi, la începutul anului au fost instruiți toți președinții, contabilii șefi și economiștii CONSTANTIN MIHAILA, vicepreședinte al consiliului U.J.C.A.P. Suceava (Continuare în pagina a II-a) 0 0c INta* 1 Alt t LA SUCEAVA A ÎNCEPUT Concursul muzical de interpretare instrumentală .CIPRIAN PORUMBESCU* (EDIȚIA A IX-A) CONCURSUL CIPRION ROMMNESCU suceava [UNK]vwwwwu Incepînd de ieri, municipiul Suceava găzduiește o importantă manifestare tradițională : Concursul muzical de interpretare instrumentală „Ciprian Porumbescu“. Organizată sub auspiciile Consiliului Național al Organizației Pionierilor, Ministerului Educației și Invățămîntului, Comitetului județean de cultură și educație socialistă Suceava, cu sprijinul altor foruri centrale și locale, această competiție, dotată cu trofeul „Lira de aur", este destinată micilor artiști instrumentiști, pionieri și elevi în vîrstă de pînă la 15 ani, din întreaga țară. Festivitatea de deschidere s-a desfășurat la Casa de cultură a sindicatelor, în prezența membrilor juriului național, a unor reprezentanți ai forurilor organizatoare, oameni de cultură și artă, profesori, concurenți și un numeros public pionieresc? Cu acest prilej, tovarășul Constantin Chindea, inspector general adjunct al Inspectoratului județean școlar Suceava, a adresat, din partea organelor județene de partid și de stat, urări de bun sosit și succes membrilor juriului, concurenților, oaspeților și a subliniat importanța acestui concurs, înscris în Festivalul național „Cîntarea României“, pentru depistarea și stimularea talentelor micilor artiști și pentru dezvoltarea și cultivarea dragostei față de muzică. (Continuare în pagina a III-aj mi Mi Mwuvwuwuv^viAA.vw1 wvwwrwwuwvwwwv E JF’jr- uniați cri mir** di l verifică și repară instalația electrică la tractoare, C.A.F., „Gloria“ C 12. Face combine această muncă din 1970. După 8 ani de meserie, cînd avea deja o bogată experiență, se înscrie la un curs seral de electrotehnică, la Suceava: „Ce va deter--î----1 -- |?-------1!__.x. ____O« minute»c4 j.<tuc.yA atuci«V jlkiî» i i-am întrebat: „Și în profesia mea apar multe noutăți și, chiar dacă știam meserie, simțeam că, fără a-mi perfecționa continuu pregătirea, voi bate pasul pe loc“. Florea Felenca este unul dintre cei mai buni muncitori de la atelierul de reparații al S.M.A. Ilișești. El a revizuit și reparat instalația electrică la toate cele 16 combine „Gloria" C 12. Tot el a confecționat un tablou general electric pentru băile de degresare, costul acestuia fiind cu 50 la sută mai mic decît al unuia nou. Este priceput și la recondiționarea demaroarelor, alternatoarelor și cablajelor, de la începutul anului economisind 30 de cablaje, a căror valoare depășește 12.000 lei. S. B. Moment de la festivitatea de deschidere celei de a IX-a ediții a a Concursului muzical de interpretare Instrumentală „Ciprian Porumbescu" , Colectivul Depozitului de materiale de construcții al I.C.S.M. Rădăuți se remarcă nu numai prin realizarea și depășirea lunară a planului, ci, mai ales, prin rezolvarea cu promptitudine a cererii de materiale de construcții din partea populației. Apare deci firească, în aceste condiții, depășirea planului semestrial cu peste 100 mii lei. 1g. Răspunzînd prin fapte sarcinii de mare importanță de a-și spori contribuția la recuperarea materialelor refolosibile, pionierii din comuna Frasin au adunat și predat la centrele de colectare, în acest an, 5.600 kg. fier vechi, 1.960 kg. maculatură și peste 7.600 sticle și borsane.