Zori Noi, iulie-septembrie 1980 (Anul 33, nr. 9573-9651)

1980-07-22 / nr. 9591

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXIV Nr. 85911 marți 22 iulie 1980 [4 pagini 30 bani CU PLINUL PE 7 LUNI REALIZAT Colectivul de muncă al Sa­linei Cacica, menținînd pulsul întrecerii la o intensitate ridi­cată, a adăugat în ultimul timp noi împliniri bilanțului realizărilor. Planul pe 7 luni ale anului, la principalii in­dicatori, a fost Îndeplinit cu 12 zile mai devreme. Acest a­­vans important permite har­nicilor lucrători ai salinei să realizeze peste plan, pînă la începutul lunii august, o pro­ducție marfă în valoare de peste 1,3 milioane lei. La pro­ducția netă se prelimină ob­ținerea unui spor de aproape 1,2 milioane lei. La baza a­­cestui ultim succes se află depășirea producției fizice cu 1100 tone de sare și reducerea cheltuielilor materiale la 1.000 lei producție marfă cu 32 lei. In bilanțul activității din semestrul I a.c., la întreprin­derea de piele și încălțăminte „Străduința" Suceava s-a con­semnat și un spor important la producția fizică — 156.000 perechi încălțăminte peste sar­cinile de plan. Succesul este cu atît mai notabil cu cit, nu cu multe luni în urmă, la u­­nitatea respectivă se putea vorbi doar de restanțe la pro­ducția fizică. Sigur, pentru re­dresarea situației s-a adoptat un complex de măsuri. Cum, însă, nerealizările din trecut erau frecvent puse pe seama slabei aprovizionări cu mate­rie primă, îndeosebi piele și talpă, ne vom opri, acum doar asupra acestui aspect. — Deci, tovarășe ing­in­e Divisevici, ca director al în­treprinderii, vă rugăm să vă referiți succint la căutările colectivului dv. pentru a con­tracara dificultățile în apro­vizionarea cu unele materii prime de maximă importanță. — Este cunoscut faptul că o parte din pielea necesară la confecționarea încălțămintei, atît pentru producția la in­tern, cît și pentru export, este importată. Or, în condițiile cînd pe piața mondială prețul acestei materii prime a cres­cut vertiginos, nu puteam sta cu brațele încrucișate, lamen­­tîndu-ne că ne lipsește pielea pentru fețe, că n-avem talpă de bovine și așa mai departe. Astfel, încă din perioada pre­mergătoare contractărilor, cre­atorii noștri, Ioan Petruc, Mir­­cea Tănase, Gheorghe Mîndri­șoru, au pr­egătit o bogată co­lecție de modele originale cu fețe și tălpi din înlocuitori. Fiind corespunzătoare calita­tiv, estetice și la prețuri mai mici decît încălțămintea din piele naturală, noile modele au fost contractate într-o structură corespunzătoare, în cantități acceptabile din punct de vedere al eficienței. In prezent, ponderea încălțămin­tei din piele sintetică și înlo­cuitori se ridică la 60 la sută din totalul producției noastre. Aceasta ne ajută să realizăm ritmic planul la producția fi­zică, să utilizăm mai rațional M. ȚÎNȚAU (Continuare în pagina a III-a) LA I.P.I. STRĂDUINȚA EXTINDEREA FOLOSIRII ÎNLOCUITORILOR la baza realizării ritmice a producției fizice VWVWVWWVWVWVWVATWWUVVUVWW iW FIECARE C.A.P. MOUL MECANISM ECONOMICO FINANCIAR să fie bine cunoscut — și corect aplicat! — După cum se știe, începînd cu acest an, s-a trecut la a­­plicarea noului mecanism e­­conomico - financiar și în coo­perativele agricole de produc­ție, între principalii indicatori de plan introducîndu-se be­neficiul. Beneficiul se obține prin scăderea din producția netă a fondului pentru retri­buire, a contribuției la fondul de pensii și asigurări sociale, a obligațiilor față de stat, pre­cum și a altor cheltuieli prevă­zute de lege. Pentru realiza­rea lui, hotărîtoare sînt spori­rea continuă a producției ve­getale și animale, dezvoltarea activităților industriale și prestărilor de servicii, pentru a utilizarea în tot timpul anului a forței de muncă, folosirea cu grijă a mijloacelor mate­riale și financiare. In conformitate cu prevede­rile Legii nr. 29 din 1978 pri­vind formarea, planificarea, destinația și vărsarea benefi­ciilor, membrii cooperatori, mecanizatorii și specialiștii a­­gricoli pot deține o parte din valoarea proprietății obștești ca parte socială. In acest scop, ei pot depune anual, cel pu­țin 5 ani, o sumă de bani la fondul de dezvoltare al coo­perativei, care constituie par­tea socială în proprietatea lor, avînd dreptul să primească anual, din beneficiul realizat de C.A.P., în funcție de volu­mul lui și rentabilitatea obți­nută, un venit calculat la mă­rimea totală a sumei depuse. Pentru aplicarea corespun­zătoare a prevederilor acestei legi, la începutul anului au fost instruiți toți președinții, contabilii șefi și economiștii CONSTANTIN MIHAILA, vicepreședinte al consiliului U.J.C.A.P. Suceava (Continuare în pagina a II-a) 0 0c IN­ta* 1 Alt t LA SUCEAVA A ÎNCEPUT Concursul muzical de interpretare instrumentală .CIPRIAN PORUMBESCU* (EDIȚIA A IX-A) CONCURSUL CIPRION ROMMNESCU suce­a­va­­ [UNK]vwwwwu Incepînd de ieri, municipiul Su­ceava găzduiește o importantă ma­nifestare tradițională : Concursul muzical de interpretare instrumen­tală „Ciprian Porumbescu“. Organi­zată sub auspiciile Consiliului Națio­nal al Organizației Pionierilor, Mi­nisterului Educației și Invățămîntului, Comitetului județean de cultură și e­­ducație socialistă Suceava, cu spri­jinul altor foruri centrale și locale, această competiție, dotată cu trofeul „Lira de aur", este destinată mici­lor artiști instrumentiști, pionieri și elevi în vîrstă de pînă la 15 ani, din întreaga țară. Festivitatea de deschidere s-a des­fășurat la Casa de cultură a sin­dicatelor, în prezența membrilor ju­riului național, a unor reprezen­tanți ai forurilor organizatoare, oa­meni de cultură și artă, profesori, concurenți și un numeros public pionieresc? Cu acest prilej, tovarășul Constantin Chindea, inspector ge­neral adjunct al Inspectoratului ju­dețean școlar Suceava, a adresat, din partea organelor județene de partid și de stat­, urări de bun sosit și succes membrilor juriului, con­curenților, oaspeților și a subliniat importanța acestui concurs, înscris în Festivalul național „Cîntarea Ro­mâniei“, pentru depistarea și sti­mularea talentelor micilor artiști și pentru dezvoltarea și cultivarea dragostei față de muzică. (Continuare în pagina a III-aj m­i M­i Mwuvwuwuv^viAA.vw1 wvwwrwwuwvwwwv E JF’jr- uniați cri mir** di l verifică și repară in­stalația electrică la trac­toare, C.A.F., „Gloria“ C 12. Face combine această muncă din 1970. După 8 ani de meserie, cînd avea deja o bogată experiență, se înscrie la un curs seral de electroteh­nică, la Suceava: „Ce v­a deter­--î----1 -- |?-------1!__­.x. ____O« minut­e»c4 j.<tuc.yA atuci«V jlkiî» i i-am întrebat: „Și în profesia mea apar multe noutăți și, chiar dacă știam meserie, sim­țeam că, fără a-mi perfecționa continuu pregătirea, voi bate pasul pe loc“. Florea Felenca este unul dintre cei mai buni muncitori de la atelierul de reparații al S.M.A. Ilișești. El a revizuit și reparat instala­ția electrică la toate cele 16 combine „Gloria" C 12. Tot el a confecționat un tablou ge­neral electric pentru băile de degresare, costul acestuia fi­ind cu 50 la sută mai mic de­­cît al unuia nou. E­ste priceput și la recondiționarea demaroarelor, alternatoarelor și cablajelor, de la începutul anului economisind 30 de ca­blaje, a căror valoare depă­șește 12.000 lei. S. B. Moment de la festivi­tatea de deschidere celei de a IX-a ediții a a Concursului muzical de interpretare Instrumen­tală „Ciprian Poru­m­­bescu" , Colectivul Depozitului­­ de materiale de con­strucții al I.C.S.M. Ră­dăuți se remarcă nu numai prin realizarea și depășirea lunară a planului, ci, mai a­­les, prin rezolvarea cu promp­titudine a cererii de materia­le de construcții din partea populației. Apare deci fireas­că, în aceste condiții, depăși­rea planului semestrial cu peste 100 mii lei. 1g. Răspunzînd prin fapte sarcinii de mare im­portanță de a-și spori contribuția la recuperarea ma­terialelor refolosibile, pionierii din comuna Frasin au adunat și predat la centrele de colec­tare, în acest an, 5.600 kg. fier vechi, 1.960 kg. maculatu­ră și peste 7.600 sticle și bor­sane.

Next