Zori Noi, octombrie-decembrie 1981 (Anul 34, nr. 9962-10040)
1981-10-14 / nr. 9973
......................... . Prolatari din toata tarila, unui-vători noi Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Inul XXXVI Nr. 9973 miercuri 14 octombrie 1981 \4 pagini 30 bani La tîmplă de Cetate In Țara mea de Sus cea tumultuoasă, Ca-n orice plai cu ierbile iubirii E a fericirii însorită casă Și nunta și-o trăiesc frenetic mirii. Mina de dor culege azi lumină De imn zidit la tîmplă de Cetate Și toastînd cu dragoste deplină Inima tării mai narlinic bale. Un Vultur înaintea noastră zbaară Aripi avînd din flacăra ideii Și zarea năzuinței o măsoară Ci mierea faptei să-ncărcăm știubeii. ION SOCOL ■H VEȘTI DE PE OGOARE • Ing. Gheorghe Coțovanu, inginerul șef al C.A.P. Reuseni: „Acordăm o maximă atenție recoltării porumbului. Am strîns plantele de pe 150 ha., din 207 ha. în cultură, și am transportat la aici producția de pe 50 ha. La recoltat sînt prezenți astăzi 150 de cooperatori, iar ^ la transport acționăm ^ cu 20 de atelaje. g • Ion Titianu, președintele C.A.P. Mitocu Dragomirnei : „Ne-au mai rămas de recoltat 25 ha. cu sfeclă de zahăr. In baza de recepție au fost predate 60 de tone de sfeclă Cu transportul avem însă necazuri. Am comandat la I.T.A. Suceava 10 autocamioane, dar pînă acum nu ne-a sosit nici unul" . Ing. Elena Lucan, șefa fermei legumicole a C.A.P. Moara : „Urmează ca în cursul zilei să plece din fermă ultimele 15 tone de morcov. Acum sîntem mobilizați la pregătirea viitoarelor recolte de legume. Am efectuat arături pe 35 ha., din care 5 ha. au fost lată. însămînțate cu saPregătim terenul pentru plantarea, în urcu ceapă".rmătoarele zile, a 20 ha. SULFUL ■vww www-rww DIN PIETRICELU Dacă pe Negoiu, bătălia pentru a ajunge cît mai repede la filonul de sulf se desfășoară în carieră deschisă, la Pietricelu, muntele vecin, exploatarea acestei mari bogății a fost concepută altfel, prin excavare în subteran. Este vorba despre o strategie stabilită de specialiști ținînd seama că învelișul de piatră al muntelui are o grosime mult prea mare, descopertarea necesitînd eforturi deosebit de costisitoare. In acest scop, ne lămurește șeful revizului de aici, maistrul principal Vasile Baciu, secretarul comitetului de partid de pe Platforma minieră Călimani, atît în subteran ort și la suprafață, personalul sectorului depune strădanii susținute, întrucît, de la un anumit punct din adîncurile Pietricelului și pînă la flotație, sulful va fi transportat cu basculantele, aici se execută un tunel cu o secțiune foarte mare, de 320 m . Pînă la 1 octombrie la acest însemnat obiectiv s-au efectuat lucrări de reprofilare pe o lungime de peste 170 metri și de betonare pe 138 metri. L-am însoțit pe maistrul Baciu de-a lungul tunelului. La 100 metri de la intrare facem un scurt popas în dreptul stației provizorii de compresoare. De aici, prin grija mecanicilor deservenți Vasile Lucău, Andrei Buzilă și Valentin Ungureanu, aerul comprimat este trimis prin conducte de oțel la toate punctele de lucru. Deoarece viitoarea mină va avea nevoie de multă energie pneumatică se va realiza o nouă stație de compresoare cu o capacitate de 90 m.c. pe minut. — Ce alte lucrări executați în prezent ? — l-am întrebat pe șeful revirului. _ ..... ..... — In trimes trul IV al acestui an vom reprofila și betona 60 m.l. de tunel, se vor săpa 65 m.l. de galerie cu profil mic, precum și un suitor de rambleu cu 3 secții, de 22 m.l. Concomitent, facem: GH. PARASCAN (Continuare în pagina a IlI-a) CALIMANI ACȚIUNEA ■SULF *81 ,\\\\VWMVW PENTRU A OBȚINE PRODUCȚII SUPERIOARE REZULTATELE CERCETĂRII VALORIFICATE PE SCARĂ MAI LARGA ! Arătînd că „există o mare discrepanță între ce se realizează în cercetare și ce se realizează în marea producție”, tovarășul Nicolae Ceaușescu preciza, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 9—10 septembrie a.c., că „lipsurile sunt, îndeosebi, în domeniul generalizării și aplicării în practică a rezultatelor cercetării“. Masa rotundă la care i-am invitat recent pe tovarășii dr. ing. Mihai Cristea, (director), dr. ing. Dumitru Popovici și dr. ing. Ilie Gáspár (cercetători științifici principali) la Stațiunea de cercetări agricole Suceava și-a propus, ca urmare, să releve preocupările specialiștilor instituției pentru aplicarea și generalizarea cît mai grabnică în unitățile agricole din județ a tehnologiilor care stau la baza producțiilor obținute în cercetare. MASĂ LA S.C.A M. C. : „Doresc să menționez, în primul rînd, că specialiștii noștri au elaborat tehnologii de lucru ... -----------pentru toate culturile specifice județului, care, an de an, au fost îmbunătățite în raport cu noile rezultate ale cercetării și cerințele economiei naționale. Acestea au fost popularizate prin intermediul unor broșuri, lecții, prezența în cîmpurile experimentale a cadrelor tehnice din unitățile agricole. In fiecare C.U.A.S.C. am avut unități etalon, în care am urmărit îndeaproape modul de aplicare a tehnologiilor, înregistrînd, în general, rezultate bune. La C.A.P. Gălănești, de pildă, după doi ani, am reușit să obținem producții de ======== 24.000 kg. cartofi la hectar, față de 12.000 kg., cît se recolta înainte' I. G. : „Pe linia realizărilor de pînă acum se înscrie crearea unor noi soiuri și hișibrizi, de mare productivitate, bine adaptați condițiilor de climă și sol din județ, cum sunt soiul de grîu „Bucovina“ și cel de in „Bertelin". hibrizii de porumb „H.T. Discuție consemnată de STEFAN URSACHI (Continuare în pagina a II-a) ROTUNDĂ .SUCEAVA In Călimani, utilaje grele participă activ la marea acțiune pentru mutarea muntelui din loc Izvor vrăjit Izvor vrăjit mi-e țara cu stele și fîntîni Și arcuiri de munți cu cetină de brazi Asemenea unor arcași bătrîni Urcați în piscul zilelor de azi. Izvor vrăjit mi-e țara, ogor iară hodină. Cu herghelii de ape proptile-n stăvilare Ce-n chiote de nuntă îmbracă în lumină Și sate și orașe din zare pînă-n zare. Izvor vrăjii mi-e tara cu rădăcini de piatră. Cu oameni fără vîrstă în viitoare. Veghind neîncetat pe dacica lor vatră, Ei suie iară tihnă spre era viitoarei TEODOR MARICARU B Creatorii de covoare de pe lingă Cooperativa de consum din Bilca au depășit, pînă în prezent, cu 70 la sută planul anual la export. Este aceasta încă o dovadă hărniciei cooperatorilor din comună, recunoscuți a păstrători ai autenticității artei populare, dar și creatori talentați. Aproximativ 140 de cetățeni, locuitori ai satului Gemenea, din comuna Stulpicani, au participat, de curînd, la expunerea „România — factor activ în lupta pentru pace și securitate în Europa și în întreaga lume“, prezentată la căminul cultural din localitate de dr. Petru Russindilar. Membrii cercurilor „Prietenii adevărului" Și „Micii geografi“ de la Școala generală nr. 2 din Suceava au avut o întîlnire cu astronomul Dimitrie Olenici, de la muzeul județean. După un dialog despre sistemul solar, elevii au observat, cu ajutorul unei lunete, relieful lunar și au făcut cunoștință cu constelațiile de toamnă -------------------------------------------------------------- Chipurile toamnei Aș fi putut s-o găsesc lesne la școala unde slujește învățăturii de 32 de ani. Dar am căutat-o acasă, către mijlocul satului, la o casă meticulos îngrijită, unde trebăluia cu seriozitatea unui gospodar grijuliu. Căci toamna zăbovea încă și-n gospodăria ei, reunind belșugul merilor și al prunilor, vița de vie și nucii, superbele gladiale și încă neofilite trandafiri. Cum insă natura nu lucrează singură — și ea și soțul știu bine lucrul acesta — se descurcă bine cu cei 30 de ani, cu cei 25 de stupi de albine, cu păsările și animalele pe care le îngrijesc și din care contractează cu statul. Și, peste toate, e mulțumită că a mai crescut nepoți ca cea de 9 luni, fetița fiului, acum student la Petroșani, în curînd inginer minier. Și e mulțumită că e sănătoasă și de 24 de ani, dar 24 de ani — ați citit bine —, n-a mai avut nici un concediu medical (și atunci fusese doar unul de maternitate. . .). Și mă întreb dacă voi fi reușit, convingător, în doar atîtea rînduri, să schițez o viață demnă, de o frumusețe cuceritoare ca o toamnă rubinie. Cea a profesoarei Lidia Moldovan din Măzănăești. r Coresp. DUMITRU BRADAȚAN