Zori Noi, octombrie-decembrie 1981 (Anul 34, nr. 9962-10040)

1981-10-14 / nr. 9973

......................... . Prolatari din toata tarila, unu­i-văt­ori noi Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Inul XXXVI Nr. 9973­­ miercuri 14 octombrie 1981 \4 pagini 30 bani La tîmplă de Cetate In Țara mea de Sus cea tumultuoasă, Ca-n orice plai cu ierbile iubirii E­ a fericirii însorită casă Și nunta și-o trăiesc frenetic mirii. Mina de dor culege azi lumină De imn zidit la tîmplă de Cetate Și toastînd cu dragoste deplină Inima tării mai narlinic bale. Un Vultur înaintea noastră zbaară Aripi avînd­ din flacăra ideii Și zarea năzuinței o măsoară Ci­ mierea faptei să-ncărcăm știubeii. ION SOCOL ■H VEȘTI DE PE OGOARE • Ing. Gheorghe Co­­țovanu, inginerul șef al C.A.P. Reuseni: „Acor­dăm o maximă atenție recoltării porumbului. Am strîns plantele de pe 150 ha., din 207 ha. în cultură, și am trans­­­­portat la aici producția­­ de pe 50 ha. La recol­­tat sînt prezenți astăzi­­ 150 de cooperatori, iar ^ la transport acționăm ^ cu 20 de atelaje­. g • Ion Titianu, pre­ședintele C.A.P. Mitocu Dragomirnei : „Ne-au mai rămas de recoltat 25 ha. cu sfeclă de za­hăr. In baza de recep­ție au fost predate 60 de tone de sfeclă Cu transportul avem însă necazuri. Am comandat la I.T.A. Suceava 10 au­tocamioane, dar pînă a­­cum nu ne-a sosit nici unul" . Ing. Elena Lucan, șefa fermei legumicole a C.A.P. Moara : „Urmea­ză ca în cursul zilei să plece din fermă ultime­le 15 tone de morcov. Acum sîntem mobilizați la pregătirea viitoarelor recolte de legume. Am efectuat arături pe 35 ha., din care 5 ha. au fost lată. însămînțate cu sa­Pregătim terenul pentru plantarea, în ur­cu ceapă".rmătoarele zile, a 20 ha. SULFUL ■vww­ www-rww DIN PIETRICELU Dacă pe Negoi­u, bătălia pentru a ajunge cît mai re­pede la filonul de sulf se desfășoară în carieră deschi­să, la Pietricelu, muntele ve­cin, exploatarea acestei mari bogății a fost concepută alt­fel, prin excavare în subte­ran. Este vorba despre o strategie stabi­lită de specia­liști ținînd sea­ma că înveli­șul de piatră al muntelui are o grosime mult prea mare, des­­copertarea ne­­cesitînd efor­turi deosebit de costisitoare.­­ In acest scop, ne lămu­rește șeful revizului de aici, maistrul principal Vasile Ba­­ciu, secretarul comitetului de partid de pe Platforma minie­ră Călimani, atît în subteran ort și la s­uprafață, personalul sectorului depune strădanii susținute, întrucît, de la un anumit punct din adîncurile Pietricelului și pînă la flota­­ție, sulful va fi transportat cu basculantele, aici se execută un tunel cu o secțiune foarte mare, de 320 m . Pînă la 1 octombrie la acest însemnat obiectiv s-au efectuat lucrări de reprofilare pe o lungime de peste 170 metri și de be­­tonare pe 138 metri. L-am însoțit pe maistrul Baciu de-a lungul tunelului. La 100 metri de la intrare fa­cem un scurt popas în drep­tul stației provizorii de com­­presoare. De aici, prin grija mecanicilor deservenți Vasile Lucău, Andrei Buzilă și Va­lentin Ungureanu, aerul com­primat este trimis prin con­ducte de oțel la toate punc­tele de lucru. Deoarece vii­toarea mină va avea nevoie de multă energie pneumati­că se va realiza o nouă sta­ție de compresoare cu o ca­pacitate de 90 m.c. pe minut. — Ce alte lucrări executați în prezent ? — l-am întrebat pe șeful revirului. _ ..... ..... — In trimes­ trul IV al a­­­cestui an vom reprofila și be­­tona 60 m.l. de tunel, se vor săpa 65 m.l. de galerie cu pro­fil mic, pre­cum și un sui­tor de rambleu cu 3 secții, de 22 m.l. Concomitent, facem: GH. PARASCAN (Continuare în pagina a IlI-a) CALIMANI ACȚIUNEA ■SULF *81 ,\\\\VWMVW PENTRU A OBȚINE PRODUCȚII SUPERIOARE REZULTATELE CERCETĂRII­­ VALORIFICATE PE SCARĂ MAI LARGA ! Arătînd că „există o mare discrepanță între ce se rea­lizează în cercetare și ce se realizează în marea producție”, tovarășul Nicolae Ceaușescu preciza, la Consfătuirea de lu­­­cru de la C.C. al P.C.R. din 9—10 septembrie a.c., că „lip­surile sunt, îndeosebi, în domeniul generalizării și aplicării în practică a rezultatelor cercetării“. Masa rotundă la ca­re i-am invitat recent pe tovarășii dr. ing. Mihai Cristea, (director), dr. ing. Dumitru Popovici și dr. ing. Ilie Gás­pár (cercetători științifici principali) la Stațiunea de cerce­tări agricole Suceava și-a propus, ca urmare, să releve preocupările specialiștilor instituției pentru aplicarea și ge­neralizarea cît mai grabnică în unitățile agricole din județ a tehnologiilor care stau la baza producțiilor obținute în cercetare. MASĂ LA S.C.A M. C. : „Do­resc să mențio­nez, în primul rînd, că specia­liștii noștri au elaborat tehno­logii de lucru ... -----------­pentru toate culturile specifice județului, care, an de an, au fost îm­bunătățite în raport cu noile rezultate ale cercetării și ce­rințele economiei naționale. Acestea au fost popularizate prin intermediul unor broșuri, lecții, prezența în cîmpurile experimentale a cadrelor teh­nice din unitățile agricole. In fiecare C.U.A.S.C. am avut u­­nități etalon, în care am ur­mărit îndeaproape modul de aplicare a tehnologiilor, înre­­gistrînd, în general, rezultate bune. La C.A.P. Gălănești, de pildă, după doi ani, am reu­șit să obținem producții de ======== 24.000 kg. car­tofi la hectar, față de 12.000 kg., cît se re­colta înainte' I. G. : „Pe linia realizărilor de pînă acum se înscrie crearea unor noi soiuri și hi­și­brizi, de mare productivitate, bine adaptați condițiilor de climă și sol din județ, cum sunt soiul de grîu „Bu­covina“ și cel de in „Berte­­lin". hibrizii de porumb „H.T. Discuție consemnată de STEFAN URSACHI (Continuare în pagina a II-a) ROTUNDĂ .SUCEAVA In Călimani, utilaje grele participă activ la marea acțiune pentru mu­tarea muntelui din loc Izvor vrăjit Izvor vrăjit mi-e țara cu stele și fîntîni Și arcuiri de munți cu cetină de brazi Asemenea unor arcași bătrîni Urcați în piscul zilelor de azi. Izvor vrăjit mi-e țara, ogor iară hodină. Cu herghelii de ape proptile-n stăvilare Ce-n chiote de nuntă îmbracă în lumină Și sate și orașe din zare pînă-n zare. Izvor vrăjii mi-e tara cu rădăcini de piatră. Cu oameni fără vîrstă în viitoare. Veghind neîncetat pe dacica lor vatră, Ei suie iară tihnă spre era viitoarei TEODOR MARICARU B Creatorii de covoare de pe lingă Coope­­rativa de consum din Bilca au depășit, pînă în prezent, cu 70 la sută planul a­­nual la export. Este aceasta încă o dovadă hărniciei cooperatorilor din comună, recunoscuți a păstrători ai autenticității artei populare, dar și creatori talentați.­­ Aproximativ 140 de cetățeni, locuitori ai satului Gemenea, din comuna Stulpicani, au participat, de curînd, la expunerea „România — factor activ în lupta pentru pace și securitate în Europa și în întreaga lume“, prezentată la căminul cultural din localitate de dr. Petru Russindilar.­­ Membrii cercurilor „Prietenii adevărului" Și „Micii geografi“ de la Școala generală­­ nr. 2 din Suceava au avut o întîlnire cu astronomul Dimitrie Olenici, de la muzeul ju­dețean. După un­ dialog despre sistemul solar, elevii au observat, cu ajutorul unei lunete, re­lieful lunar și au făcut cunoștință cu constela­țiile de toamnă -------------------------------------------------------------- Chipurile toamnei Aș fi putut s-o găsesc lesne la școala unde slujește învățăturii de 32 de ani. Dar am cău­tat-o acasă, către mijlocul satului, la o casă me­ticulos îngrijită, unde trebăluia cu seriozitatea unui gospodar grijuliu. Căci toamna zăbovea în­că și-n gospodăria ei, reunind belșugul merilor și al prunilor, vița de vie și nucii, superbele gla­­diale și încă neofilite trandafiri. Cum in­să na­tura nu lucrează singură — și ea și soțul știu bine lucrul acesta — se descurcă bine cu cei 30 de ani, cu cei 25 de stupi de albine, cu păsările și animalele pe care le îngrijesc și din care con­tractează cu statul. Și, peste toate, e mulțumită că a mai crescut nepoți ca cea de 9 luni, fetița fiului, acum student la Petroșani, în curînd ingi­ner minier. Și e mulțumită că e sănătoasă și de 24 de ani, dar 24 de ani — ați citit bine —, n-a mai avut nici un concediu medical (și atunci fu­sese doar unul de maternitate. . .). Și mă întreb dacă voi fi reușit, convingător, în doar atîtea rînduri, să schițez o viață demnă, de o frumusețe cuceritoare ca o toamnă rubinie. Cea a profesoarei Lidia Moldovan din Măzănă­­ești. r Coresp. DUMITRU BRADAȚAN

Next