Zori Noi, iulie-septembrie 1982 (Anul 35, nr. 10193-10270)

1982-07-22 / nr. 10211

Prol­îtwi dl* toa’t» țării«, uni­ t-vă ori noi al Comitetului județ­an Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean joi 22 iulie 1982 4 pag. 50 bani Anul XXXVI Nr. 10 211 Intrarea integrală în exploatare a liniei ferate electrificate București - Suceava Pentru feroviarii suceveni, ca și pentru cei de pe întreg cuprinsul Regionalei de căi fe­rate Iași, pentru constructorii și proiectanții din ministerul de resort, ziua de 21 iulie 1982 a marcat momentul unei noi și însemnate izbînzi. Este vor­ba despre finalizarea lucrări­lor de electrificare și pe tron­sonul de cale ferată Verești — Suceava, ceea­­ ce a permis, in­trarea integrală în exploatare a liniei ferate electrificate București — Suceava, obiectiv de deosebită importanță , pen­tru dezvoltarea și moderniza­rea transporturilor în această parte a țării. La adunarea ce a avut loc, prilejuită de intrarea în Sta­ția Suceava a primului tren tractat de o locomotivă elec­trică, au participat tovarășul Traian Gîrlea, prim-secretar al comitetului județean de partid, președintele comitetului exe­cutiv al consiliului popular județean, membri ai birouri­lor comitetelor județean municipal de partid, reprezen­­i­tanți ai organelor județene de partid din raza de deservire a Regionalei de căi ferate Iași, ai proiectanților și constructo­rilor. De asemenea, au luat parte tovarășii ing. Alexan­dru Filioreanu, directorul ge­neral al Regionalei de căi fe­rate Iași, și ing. Ion Lup, di­rector general al Centralei de construcții căi ferate Bucu­rești. (Continuare in pagina a II-a) „...IN CALITATE DE PROPRIETARI, DE BENEFICIARI ȘI DE PRODUCĂTORI, AVEM DATORIA SA FACEM TOTUL PENTRU A GOSPODĂRI BINE FIECARE UNITATE, PENTRU A ÎNFĂPTUI NEA­BĂTUT PRINCIPIILE AUTOCONDUCERII ȘI AUTOGESTIUNII SĂ APLICĂM FERM NOUL MECANISM ECONOMIC .. NICOLAE CEAUȘESCU Din cuvântarea la marea adunare populară din municipiul Suceava FORESTIERII VOR CONFIRMA PRIN NOI SUCCESE CALITATEA DE PRICEPUȚI GOSPODARI AI LEMNULUI îndemnul tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, adre­sat colectivelor de muncă, de la marea adunare popu­lară din municipiul Sucea­va, de a gospodări bine fie­care unitate, pentru a în­făptui neabătut principiile autoconducerii și autogestiu­­nii, reprezintă pentru noi, forestierii suceveni, un pu­ternic imbold pentru a ne perfecționa continuu acti­vitatea. Dealtfel, rezultatele obținute în prima jumătate a anului sunt un răspuns faptic la imperativele amin­tite. Am reușit, în acest in­terval de timp, să realizăm planul producției fizice în întregime, la toate sortimen­tele, cu depășiri substanția­le îndeosebi, la produsele destinate exportului. Sporul la pr­oducția marfă este de aproape 38 milioane lei, iar la producția netă de peste 28 milioane lei. Sarcinile la export (pe bază de buletine vamale) au fost depășite cu 21 milioane. Totodată, am micșorat costurile de pro­ducție cu peste 2 milioane lei, iar sarcina de beneficii a fost depășită cu 4 milioa­ne lei. Bilanțul înfățișat este, în primul rînd, rezultatul fi­resc al gospodăririi mai bune a lemnului, valorifică­rii lui la niveluri mereu mai înalte. In perioada men­ționată, pe loc prioritar în preocuparea organului colec­tiv de conducere s-au aflat exploatarea și darea în pro­ducție a unui volum cu­ mai mare de masă lemnoasă, spre a crea condiții în ve­derea desfășurării normale a procesului de producție realizării tuturor sortimente­și­lor planificate. Până în pre­zent am exploatat, trans­portat și introdus în circui­tul economic aproape 60 la sută din masa lemnoasă Ec. VASILE SAVA directorul I.F.E.T. Suceava (Continuare în pagina a II-a» MM­AM Biblioteca județeană Suceava H a realizat un grupaj de pre­zentări de cărți din opera tovarășului Nicolae Ceaușescu, pe care, în această perioadă, lucră­tori ai instituției și colective de sprijin ale sale din unități eco­nomice ale municipiului le susțin ln Cadrul colectivelor de muncă, intre acestea o menționăm pe cea referitoare la volumul „Omul afirmarea personalității sale în so­ci­­ietatea socialistă“, in care sunt evidențiate condițiile deosebite a­­sigurate în cei 17 ani de la Con­gresul al IX-lea al P.C.R. înflori­rii umane multilaterale. Duminică, la Stroiești, a a­­­­vut loc un concurs de inter­pretare a cîntecelor patrioti­ce și revoluționare, manifestare dedicată aniversării a 17 ani de la Congresul al IX-lea al partidului. Au participat elevi de la școala generală din localitate. DIN CRONICA Întrecerii socialiste . Colectivul de muncă al F.C.M.P.M. RĂDĂUȚI depune susținute strădanii în activitatea pe care o des­fășoară, în scopul realizării ritmice a sarcinilor de plan. Munca harnică este încununată de succese, sporul la producția marfă obținut de la începutul anului fiind de 2,6 milioane lei. • FILATOARELE CIMPULUNGENE, punînd ac­centul pe onorarea comenzilor către beneficiari, au li­vrat suplimentar importante cantități de fire. Sporul valoric înscris la producția marfă de la începutul anu­lui depășește suma de 1,8 milioane lei. • Cu bune rezultate privind realizarea sarcinilor de plan se prezintă și colectivul de CII de ARTICOLE TEHNICE DIN muncă al FABRI­CAUCIUC GURA HUMORULUI. La această dată, depășirea la produc­ția marfă este de 1,8 milioane lei. C­ondiția pentru ca esențială să­­ facă artă oamenii sau numai să trăiască fru­mos este pacea. Starea de pace sărbătoare este o perpetuă a­­ sufletului nostru ... Gîndeam la a­­ceste lucruri privind cre­ațiile celor 21 de artiști plastici amatori expuse in foaierul Casei de cul­tură a Cîmpulung sindicatelor din Moldovenesc, lucrări reunite sub gene­ticul „Imn păcii“. Despre puterea de su­gestie a autorilor, re­prezentând virste, profe­sii și categorii diferite, dar avînd sociale ace­lași generos mesaj, ace­eași amplă deschidere că­tre starea de pace, cu­lorile vorbesc intr-un limbaj foarte expresiv. Incercind să parcurg un itinerar în acest univers cromatic, voi începe cu tapițeriile Măriei Cojo­cari, veritabile poeme de culori, continuate in mod fericit de port­retele cal­me și calde inveșmîn­­tate in blindețe de A­­ IMN PAŰI dina Fodoretmu , am cu­les pentru bucuria ini­mii „Florile de cimp“ ale lui Gheorghe Cimbru și am coborît in liniștea cosmică a „Marginii de sat“ ci lui Vasile Huto­­pilă, ca să trec apoi la simfoniile in alb și al­bastru realizate de Vla­dimir Pușcariu. Soții Elena și Dan Pa­­ulian execută portrete de o deosebită vigoare, amin­tind parcă de chipurile dacilor liberi de pe Co­lumnă, portrete ce stau mărturie a perenității noastre pe aceste meleaguri. Am privit și simțit „Toamna la Pojorita a lui Gheorghe Saghin, „Poemele în ■ albastru“ pic­tate de George Toxin, discreta așezare cromati­că, aproape muzicală, de pe tablourile profesorului George Istrate, sau „Por­tul țărănesc“ al octoge­narei Isabela Borșa ... Rîndurile de față se vor o invitație la expoziție, unde această fiecare dintre noi poate înțelege, încă o dată, ce înseamnă anotimpul înalt de pace și creație. Coresp. V. IONESCU SECERIȘUL GRIULUI PASTE TOT, PE MĂSURA MATURIZAU BOABELOR, SA SE TREACA URGENT LA STRÂNSUL PÂRĂ PIERDERI A RECOLTEI I Secerișul griului, cultură ce ocupă în județul nostru aproa­pe 30.000 ha., a început în u­­nele unități aparținînd consi­liilor unice agroindustriale: Verești, Fălticeni, Vadu Mol­dovei și Liceni, existînd posi­bilitatea ca, pe măsura matu­rizării boabelor, lucrarea să fie declanșată, în 2—3 zile, și în celelalte consilii unice- a­­groindustriale de stat și coo­peratiste. In cursul zilei de marți am urmărit cum se des­fășoară acțiunea la C.A.P. Fălticeni și Preutești. La Fălticeni, munca a în­ceput în jurul orei 11. In tar­laua „Lanul mare" au început să lucreze 3 combine, condu­se de mecanizatorii Ștefan Va­sile, Pavel Nedelcu și Con­stantin Holotă. Șeful secției STEFAN URSACHI trnntiniüi­l* în nnf*înA La strînsul cerealelor păioase se acționează operativ

Next