Zori Noi, octombrie-decembrie 1984 (Anul 37, nr. 10892-10969)

1984-10-14 / nr. 10903

rr«f­ iOT-ICE?'T« '-ia­um ni­m M­E­V, î 1­* n S­C Liu Organ al Comitetului județean Suceava al P.G.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXIX Mr 10983 duminică 14 octombrie 19844 pa­g. 50 bani întreprinderea de covoare plușate din S­ret. Produsele executate atestă priceperea­­ și dragostea pentru frumos ale autorilor lor Foto . I. MÎNDRESCU Utilaje produse suplimentar La nivelul județului a fost realizat mentar, în perioada supli­ce a trecut din acest an, un volum de 219 tone uti­laje tehnologice desti­nate industriei de ex­ploatare și prelucrare a lemnului. In legătură cu acest succes se cu­vin subliniate două as­pecte : 65 la sută din sporul menționat repre­zintă aportul hărniciei producătorilor de utila­je de la U.C.R.U.P.S. Vatra Dor­nei, iar o can­titate de 47 tone de uti­laje a fost realizată, peste prevederi prin autodotare, în cadrul a­­telierelor de profil ale I.F.E.T. Suceava, pen­tru unitățile proprii. n­II ÎNTÎMPIN­ ARFA­­naltului FORUM AL COMUNIȘTILOR ROMÂNI Eforturi intense pentru strîngerea cit mai grabnică a roadelor toamnei Oamenii muncii din agricultura suceveană își­­ intensifi­că în aceste zile eforturile pentru adăpostirea cit mai grab­nică și fără pierderi a roadelor toamnei, pentru strîngerea și depozitarea tuturor resurselor furajere, pentru punerea unor temelii trainice producției anului viitor, întîmpimnd, astfel, cu rezultate remarcabile în muncă apropiatul forum al comuniștilor din țara noastră. Din bogata cronică a acti­vităților de sezon pe ogoare prezentăm în continuare cîteva fapte semnificative în acest sens. Preluată dintr-un cuvînt rostit în cadrul conferinței organizației orășenești Gura Humorului a P.C.R., expresia care dă titlul acestei relatări a lucrărilor ei — la care a luat parte tovarășul Traian Gîrlea, prim-secretar al comi­tetului județean de partid — se referă sintetic la : raporta­rea bilanțului prezentat la ne­cesitățile și proiectele vi­itorului, prin recunoașterea realizărilor ca o temelie soli­dă a zilei de mîine ; „dese­narea“ mai a­­mănunțită — prin numeroa­se și chibzuite propuneri — a acestei zile de mîine în ca­drul generos o­­ferit de preve­­­­­­­derile proiec­tului Directivelor Congresului al XIX-lea ; înțelegerea confe­rinței ca un moment politico­­organ­izatoric de maximă im­portanță în stabilirea căilor de acțiune colectivă, a măsurilor menite să comprime distanța dintre deziderat, decizie și în­făptuirea lor. Nivelul calitativ ridicat al lucrărilor conferin­ței, dat de o atare înțelegere, vie și în darea de seamă și în dezbateri, a fost, la rîndu-i, marcat cu noblețe de nume­roasele cuvinte — subliniate ades cu aplauze — de încre­dere, recunoștință, de înaltă stimă și prețuire pentru acti­vitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu la cîrma destinului nostru socialist și pe plan in­ternațional, în favoarea des­tinderii și păcii, pentru unirea eforturilor la construcția unei lumi mai bune și mai drepte, de certitudinea că realegerea sa, la Congresul al XIX-lea, în funcția supremă de partid reprezintă cea mai sigură che­zășie a traducerii în viață prevederilor proiectului Direc­a­tivelor, a dezvoltării impetu­oase a României, a continuă­rii politicii ei înțelepte. Prezentîndu-și, așa cum am mai spus, realizările ca o te­melie pentru zidirile mai e­­nergice ale viitorului apropiat și ca un examen al capacității lor de a le înălța, comuniștii humoreni, în spirit critic și autocritic, au analizat și neîm­­plinirile, posibilitățile tempo­rar ratate de „cauzele subiec­tive“, scoțînd în lumină, cu a­­cest prilej, ce au de făcut, prin umplerea „golurilor“, prin sprijin concret în punctele în­că fragile, pentru consolidarea acestei temelii și, pentru cuprinzătoarea totodată, valori­ficare­a perspectivelor pe care ea le asigură și pe care dez­voltarea județului și a țării le oferă. Firesc, exemplele au fost alese din toate domeniile de activitate și, tot firesc, ac­centul a fost pus pe cele de ordin economic (cu evidente consecințe pe plan social), tratate ca o expresie concretă a muncii politico - educative. Reprezentative au fost consi­derate, în acest sens, rezultate­le pe 9 luni ale anului, între care au fost a­­mintite, de pil­dă, depășirile la producția fi­zică, lizate materia­într-un spor de 42 mi­lioane lei la producția mar­fă industrială și 22 mili­oane lei la producția netă, a sarcinilor la export cu 4 .......■ —■ [UNK]­=' procente, portantele ia­e­­conomii de energie electrică și combustibili, dar și răminen­te în urmă la 7 sortimente, neîn­­cadrarea în cheltuielile de producție, neîndeplinirea sarci­nilor la beneficii, neajunsurile în pregătirea și realizarea la termen a investițiilor (96 la sută pe total), în desfacerea de mărfuri (99 la sută), restan­țele în livrarea de produse la fondul de stat, în atingerea e­­fectivelor de animale stabilite etc. Desigur, numărul exem­plelor a fost cu mult mai ma­re, dar și cele cîteva reținute C DOINA (Continuare în pagina a II-a) CONFERINȚELE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ $1 ALEGERI ALE ORGANIZAȚIILOR DE PARTID VALOAREA STIMULATOARE A PERSPECTIVEI • Porumbul pentru boabe a fost recoltat de pe­­ circa 4.000 ha., mai mult de ceea ce înseamnă 10 la sută din suprafața cultivată. Avansate cu lucrarea sunt unitățile a­­parținînd consiliilor unice a­­groindustriale Vadu Moldovei și Liteni. • Se intensifică de la o zi la alta recoltarea și livrarea sfeclei de zahăr. Cele mai mari cantități au fost prelua­te din consiliile unice Rădăuți, Siret și Verești, la nivelul ju­dețului recoltatul fiind reali­zat pe circa 15 la sută din suprafața cultivată. • De pe aproape 40 la sută din suprafața planificată au fost recoltate rădăcinoasele furajere. Unitățile aparținînd C.U.A.S.C. Verești, Liteni Suceava depășesc cu mult me­și­dia realizărilor pe județ. • Au fost depozitate mai mult de 85.000 tone de fîn, 43.000 tone de grosiere și s-au însilozat aproape 125.000 tone de suculente, furaje necesare pentru hrana animalelor în perioada de stabulație­· Tractoarele eliberate de (Continuare în pagina a II-a) I Repere ă­eins­ormt patriei BRÎNZET­U­R­I PREVEDERI 1990 FAȚA DE PLAN 1985 (IN PROCENTE) LA INSTITUTUL DE SUBINGINERI DIN SUCEAVA Sesiune științifică omagială In contextul manifestărilor consacrate întîmpinării celui de-al XIX-lea Congres al Par­tidului Comunist Român, in­stitutul de subingineri vean înscrie, în aceste suce­zile — 13—14 octombrie — , o se­siune de comunicări și refe­rate, de aleasă ținută cultural­­științifică, întrunind cadre di­dactice universitare și alți­ specialiști, din diverse dome­nii de activitate, atît din Su­ceava cît și din numeroase alte centre de învățămînt superior din țară : Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Oradea ș.a. Manifestarea, organizată de secția învățămînt pedagogic a așezămîntului sucevean, a în­ceput ieri dimineață, printr-o ședință în plen. Cu acest pri­lej, prof. univ. dr. ing. Emanuel Diaconescu, decanul institutu­lui, după ce a urat un căldu­ros bun venit oaspeților din țară și a salutat prezența la lucrări a unor distinse perso­nalități universitare, a adre­sat participanților o cordială urare de succes în desfășura­­­­rea acestei sesiuni ce-și pro­pune să contribuie la elucida­rea unor importante probleme ale științei și culturii româ­nești"­ La rîndul său, prof. univ. dr. doc. Constantin Ci­­praga, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, a sub­liniat, într-o alocuțiune tot atît de caldă pe cît de erudită, semnificațiile politice și cul­tural -științifice ale manifes­tării. In continuare, prof. univ. dr.­ Vasile G. Ionescu, de la Institutul de petrol și gaze din Ploiești, Maria Iurescu conf. univ. dr. și conf. univ. (Continuare în pagina a III-a)

Next