Zori Noi, aprilie-iunie 1988 (Anul 41, nr. 11975-12052)
1988-06-10 / nr. 12035
Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XLII Nr. 1203S vineri 10 iunie 1988 4 pag. S0 bani ■ftWEirt ttlI BE ÍteEP|KB ft ® fi|pfl | PMBHii 1---------------------i ?«*li----------------------ft EXPERIENȚA BUNĂ, MEREU ÎmBOGĂȚITĂ .Una din unitățile economice sucevene în care se regăsesc în preocupări și strădanii notabile recentele indicații ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind afirmarea muncii politico-educative ca pîrghie importantă în înfăptuirea sarcinilor de plan, este întreprinderea de piele și încălțăminte „Străduința" din municipiu. Aici s-au obținut rezultate frumoase pe tărîm politico - educativ, cultural, artistic, atît pe plan local, cît și republican, în Festivalul național «Cîntarea României". Există în întreprindere o permanentă conlucrare între comitetul sindicatului, comitetul U.T.C., conducerea unității, care, sub îndrumarea comitetului de partid, fac eforturi pentru valorificarea tuturor resurselor, a mijloacelor organizatorice și educative în realizarea obiectivelor economice, pentru întronarea spiritului revoluționar, de ordine și disciplină, în întreaga activitate a colectivului“ — Al. Amăriucăî, membru al biroului executiv al consiliului județean al sindicatelor. Cu o astfel de „recomandare" am poposit, zilele trecute, la „Străduința". Interlocutori ne-au fost Eufrosina Simionescu, secretar adjunct al comitetului de partid al întreprinderii, Mircea Burlan, președintele Sindicatului, ing. C. Hrușneac și maistrul Radu Spătaru, iar discuțiile au avut ca repere cîteva împliniri de ordin economic (depășirile înregistrate pe primele 5 luni ale anului la export, atît în privința prevederilor cît și a celor valorice , fizice, realizări la unii indicatori de DUMITRU BRADAȚAN (Continuare în pagina a III-a) ■it CETATE A PRODUCȚIEI CETATEA EDUCAȚIEI i $a CULTURII CADRAN STUDENȚESC Oglindă a unor continue eforturi creatoare în pagina 3 ii» BBBmF /<y rt&ffojíaMtgyf»# mm I Instituirea democrației socialiste ține de însăși esența noii orînduiri, de instaurarea puterii poporului, de natura relațiilor de producție bazate pe comună asupra proprietatea de producție și mijloacelor pe dreptul tuturor cetățenilor de a stăpînii, beneficiarii și gestizionarii bogațiilor țării, de participa direct și conștient la luarea deciziilor economico-sociale, la conducerea societății. Privită din această perspectivă, doctrina secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, constituie o viziune profund originală asupra edificării socialismului cu poporul și pentru popor. Caracterul procesual, mențiunea multilaterală dintotcuprinzătoare, afirmarea ca forță motrice a progresului Social și a principiilor de angajare colectivă, de conNicolae Ceaușescu că, pornind de la adevărurile generale ale dezvoltării sociale, de la realitățile naționale ale României, a inițiat crearea unui sistem original al democrației, sistem care întruchipează fără egal atît cadrul instituțional, organizatoric și juridic, de participare a oamenilor muncii, a întregului popor la făurirea conștientă a propriului destin, cit și normele și valorile fundamentale ale societății noastre : libertatea și responsabilitatea socială, egalitatea socială și națională, etica și echitatea socialistă, umanismul socialist - revoluționar, în sistemul democrației muncitorești - revoluționare oamenii muncii — în calitatea lor de proprietari, producători și beneficiari — dispun de Dr. ION BACARU (Continuare în pagina a IlI-a) ^WWUWWVVVVWWUVuWVfl WWWWWWVWWWWWWtfWWW^WWVV1.IWWWWVVrf^^fWAWWVwtducere colectivă și răspundere personală, promovarea autenticelor valori moralpolitice și ideologice, iată doar cîteva dintre trăsăturile democrației românești. Așa cum sublinia conducătorul partidului nostru la recenta și statului ședință comună a Consiliului Național al Oamenilor Muncii și a Consiliului Național al Agriculturii, dezvoltarea concepției românești despre democrația socialistă, muncitorească - revoluționară, pune în lumină, cu pregnanță, unitatea dialectică dintre teorie și practică, adaptarea permanentă a gîndirii la condițiile și particularitățile concret istorice. Este meritul tovarășului DEMOCRAȚIA SOCIALISTA, puternică forță motrice în edificarea noii societăți Rădăuți. Secvență din cotidian Foto : DHUSANU WSgHlKgBrail La un concurs de muzici că păstorească organizat la Toplița, grupul folcloric „Vatra“ al Căminului cultural din Mălini a obținut o diplomă de onoare. S-au mai remarcat ca valistul Vasile Ungureanu (instructorul formației, mențiune specială) și fluierașul Gh. Zlevoacă din Pojorîta (premiu special). De curînd, pionierii și elevii claselor I—IV ale Școlii nr. 3 din municipiu au prezentat, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, un frumos spectacol artistic intitulat sugestiv „Copii fericiți, sub soarele păcii". Acesta a cuprins, între altele, montajul „Din inimă, partid, îți mulțumim” (versuri și cîntece patriotice), precum și momente de muzică populară, dansuri populare, ritmice și moderne. La realizarea spectacolului, urmărit cu interes de un numeros public, alcătuit în majoritate din părinți ai interpreților, și-au adus contribuția cadre didactice din școală și instructori ai casei pionierilor și șoimilor patriei. Legea nr. 58/ 1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urabane și rurale arată că „prin uzare sistematrebuie să se asigure apărarea și buna gospodărire a fondului funciar“ (art. 3), ca și „păstrarea și îmbunătățirea mediului înconjurător" (art. 1). Cele două prevederi legale statuează, urmare, necesitatea de a prin se asigura pămintului menirea fundamentală — aceea de produce, evitîndu-se scoaterea a lui din circuitul agricol prin ocuparea cu diferiți factori poluanți, însoțiți de subiag. Constantin Burciu, de la D.G.A. Suceava, am întreprins recent un raid pe această temă. A.E.I.Z. Rădăuți a fost în nenumărate rînduri somată să ia măsurile ce se impun pentru a depolua și a reda circuitului agricol o suprafață de circa 15 ha (de pe care s-ar putea obține anual în jur de 900 tone de o sfeclă furajeră, treime din necesarul asociației !), înmlăștinată de circa 15 ani cu dejecții animaliere, împreună cu contabilulșef al asociației, Onofrei Cotleț, și cu șeful de fermă Dumitru Simionesi, am fost în zona respectivă, unde, de fapt, se mai află scoasă din circuitul agricol o suprafață de aproximativ 10 ha aparținînd C.A.P. Rădăuți, în total deci, cam 25 ha ... DUMITRU TEODORESCU (Continuare în pagina a II-a) m Teren poluat = pămînt neutilizat = pagube mari buzunarul obștii Vladimir Nichituș, unul dintre vrednicii sudori de l. U.C.R.A.P.S. Vatra Dornei Foto : ST. PETRESCU MODERNIZĂRI PE FLUXUL PRIMI microme ene V —■—■— cu----------1 ing. MARIA DIACONIȚA, directorul întreprinderii de morărit și panificație Suceava — Va rugăm să vă referiți la prevederi ale programului special județean pe acest an privind dezvoltarea produselor de panificație și morărit. — în activitatea de morărit Se va urmări valorificarea superioară materiei prime prin creștearea extracției de făină albă, perfecționîndu-se diagramele tehnologice la morile Dornești, Suceava, Fălticeni și Dolhasca. Față de 40 la sută, extracția medie de făină albă obținută în 1987, în acest an se va realiza 45 la sută. Pentru organizarea superioară și modernizarea procesului de producție, vom aplica 23 de măsuri a căror eficiență se exprimă într-o producție marfă suplimentară în valoare de 20 milioane lei, un spor la beneficii de 1,9 milioane lei, reducerea costurilor totale de producție cu 1,8 milioane lei și a celor materiale cu 860 mii lei. — Ce ne puteți spune despre redarea în circuitul producției a „Cuptorului de aur" din municipiul Suceava ? — Ne aflăm în pragul finalizării lucrărilor de modernizare la acest obiectiv, astfel că sezonul cald îl va găsi funcționînd din plin. Prioritate vor avea produsele de patiserie simple și zaharoase, de covrigărie și de gogoșărie. în final, aici se va lucra în 3 schimburi, ceea ce atestă că dorim să satisfacem solicitările sporite ale consumatorilor. — Credem că această dorință vizează și obișnuita pîine zilnică... — Toate măsurile de modernizare se circumscriu acestui deziderat, începînd cu realizarea unor amestecuri omogene de grîu în mori, continuînd cu pregătirea și coacerea pîinii în fabrici și sfîrșind cu controalele pe fazele tehnologice. V. MAVRODIN