Zori Noi, aprilie-iunie 1988 (Anul 41, nr. 11975-12052)

1988-06-10 / nr. 12035

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XLII Nr. 1203S vineri 10 iunie 1988 4 pag. S0 bani ■ftWEirt ttlI BE­ ÍteEP|KB­ ft ® fi|pfl | PMBHii 1---------------------i ?«*li----------------------ft EXPERIENȚA BUNĂ, MEREU ÎmBOGĂȚITĂ .Una din unitățile economi­ce sucevene în care se regă­sesc în preocupări și strădanii notabile recentele indicații ale s­ecretarului general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind afirmarea muncii politico-educative ca pîrgh­ie importantă în înfăp­tuirea sarcinilor de plan, este întreprinderea de piele și încăl­țăminte „Stră­duința" din municipiu. Aici s-au obținut re­zultate frumoa­se pe tărîm po­litico - educa­tiv, cultural, ar­tistic, atît pe plan local, cît și republican, în Festivalul național «Cîntarea României"­. Există în întreprindere o per­manentă conlucrare între co­mitetul sindicatului, comitetul U.T.C., conducerea unității, ca­re, sub îndrumarea comitetu­lui de partid, fac eforturi pen­tru valorificarea tuturor re­surselor, a mijloacelor organi­zatorice și educative în reali­zarea obiectivelor economice, pentru întronarea spiritului re­voluționar, de ordine și dis­ciplină, în întreaga activitate a colectivului“ — Al. Am­ăriu­­căî, membru al biroului exe­cutiv al consiliului județean al sindicatelor. Cu o astfel de „recomanda­re" am poposit, zilele trecute, la „Străduința". Interlocutori ne-au fost Eu­­frosina Simio­­nescu,­­ secretar adjunct al co­mitetului de partid al între­prinderii, Mir­­cea Burlan, pre­ședintele Sin­dicatului, ing. C. Hrușneac și maistrul Radu Spătaru­, iar discuțiile au a­­vut ca repere cîteva împliniri de ordin economic (depășirile înregistrate pe primele 5 luni ale anului la export, atît în privința prevederilor cît și a celor valorice , fizice, reali­zări la unii indicatori de DUMITRU BRADAȚAN (Continuare în pagina a III-a) ■it CETATE A PRODUCȚIEI CETATE­­A EDUCAȚIEI i $a CULTURII CADRAN STUDENȚESC Oglindă a unor continue eforturi creatoare în pagina 3 ii» BBBmF /<y rt&ffojíaMtgyf»# mm I Instituirea democrației so­cialiste ține de însăși esen­ța noii orînduiri, de instau­rarea puterii poporului, de natura relațiilor de produc­ție bazate pe comună asupra proprietatea de producție și mijloacelor pe dreptul tuturor cetățenilor de a stăpînii, beneficiarii și ges­ti­zionarii bog­­a­țiilor țării, de participa direct și con­știent la lua­rea decizii­lor economi­­co-sociale, la conducerea so­cietății. Privi­tă din aceas­tă perspectivă, doctrina secre­tarului general al partidului nostru, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, con­stituie o viziune profund ori­ginală asupra edificării so­cialismului cu poporul și pentru popor. Caracterul procesual, mențiunea multilaterală di­n­­totcuprinzătoare, afirmarea ca forță motrice a progresu­lui Social și a principiilor de angajare colectivă, de con­Nicolae Ceaușescu că, por­nind de la adevărurile ge­nerale ale dezvoltării socia­le, de la realitățile națio­nale ale României, a inițiat crearea unui sistem original al democrației,­ sistem ca­re întruchipează fără egal atît cadrul instituțional, or­ganizatoric și juridic, de par­­ticipare a oa­menilor mun­cii, a întregu­lui popor la făurirea con­știentă a pro­priului destin, cit și normele și valorile fun­damentale ale societății noas­tre : libertatea și responsabi­­litatea socia­lă, egalitatea socială și na­țională, etica și echitatea socialistă, umanismul socia­list - revoluționar, în siste­mul democrației muncito­rești - revoluționare oame­nii muncii — în calitatea lor de proprietari, producători și beneficiari — dispun de Dr. ION BACARU (Continuare în pagina a IlI-a) ^WWUWWVVVVWWUVuWVfl­ WWWWWWVWWWWWWtfWWW^WWVV1.IWWWWVVrf^^­­fWAWWVwt­ducere colectivă și răspun­dere personală, promovarea autenticelor valori moral­­politice și ideologice, iată doar cîteva dintre trăsături­le democrației românești. Așa cum sublinia conducă­torul partidului nostru la recenta și statului ședință comună a Consiliului Națio­nal al Oamenilor Muncii și a Consiliului Național al A­­griculturii, dezvoltarea con­cepției românești despre de­mocrația socialistă, muncito­rească - revoluționară, pune în lumină, cu pregnanță, u­­nitatea dialectică dintre teo­rie și practică, adaptarea permanentă a gîndirii la condițiile și particularitățile concret istorice. Este meritul tovarășului DEMOCRAȚIA SOCIALISTA, puternică forță motrice în edificarea noii societăți Rădăuți. Secvență din cotidian Foto : DHUSANU WSgHlKgBrail La un concurs de muzi­ci că păstorească organizat la Toplița, grupul fol­cloric „Vatra“ al Căminului cultural din Mălini a obținut o diplomă de onoare. S-au mai re­marcat ca valistul Vasile Ungu­­reanu (instructorul formației, mențiune specială) și fluiera­­șul Gh. Zlevoacă din Pojorîta (premiu special). De curînd, pionierii și elevii claselor I—IV ale Școlii nr. 3 din municipiu au prezentat, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, un frumos spectacol artistic intitulat sugestiv „Co­pii fericiți, sub soarele păcii". Acesta a cuprins, între altele, montajul „Din inimă, partid, îți mulțumim” (versuri și cîn­­tece patriotice), precum și momente de muzică populară, dansuri populare, ritmice și moderne. La realizarea spec­tacolului, urmărit cu interes de un numeros public, alcătuit în majoritate din părinți ai interpreților, și-au adus con­tribuția cadre didactice din școală și instructori ai casei pionierilor și șoimilor patriei. Legea nr. 58/ 1974 privind sis­tematizarea te­ritoriului și localităților ur­a­bane și rura­le arată că „prin u­zare sistema­trebuie să se asigure apărarea și bu­na gospodărire a fondului fun­ciar“ (art. 3), ca și „păstrarea și îmbună­tățirea mediului înconjură­tor" (art. 1). Cele două pre­vederi legale statuează, urmare, necesitatea de a prin se asigura pămin­tului menirea fundamentală — aceea de produce, evitîndu-se scoaterea a lui din circuitul agricol prin ocuparea cu diferiți factori po­luanți, însoțiți de subiag. Constantin Burciu, de la D.G.A. Suceava, am între­prins recent un raid pe aceas­tă temă. A.E.I.Z. Rădăuți a fost în nenumărate rînduri somată să ia măsurile ce se impun pentru a depolua și a reda circuitului agricol o suprafață de circa 15 ha (de pe care s-ar putea obține anual în jur de 900 tone de o sfeclă furajeră, treime din necesarul aso­ciației !), în­­mlăștinată de circa 15 ani cu dejecții anima­liere, împreună cu contabilul­­șef al asociației, Onofrei Cotleț, și cu șeful de fermă Dumitru Simionesi, am fost în zona res­pectivă, unde, de fapt, se mai află scoasă din circuitul agri­col o suprafață de aproxima­tiv 10 ha aparținînd C.A.P. Rădăuți, în total deci, cam 25 ha ... DUMITRU TEODORESCU (Continuare în pagina a II-a) m Teren poluat = pămînt neutilizat = pagube mari buzunarul obștii Vladimir Nichituș, unul din­tre vrednicii sudori de l. U.C.R.A.P.S. Vatra Dornei Foto : ST. PETRESCU MODERNIZĂRI PE FLUXUL PRIM­I microm­e en­e V­ —■—■— cu----------1 ing. MARIA DIACONIȚA, directorul întreprinderii de morărit și panificație Suceava — Va rugăm să vă referiți la prevederi ale programului special județean pe acest an privind dezvoltarea produse­lor de panificație și morărit. — în activitatea de mo­rărit Se va urmări va­lorificarea superioară materiei prime prin crește­a­rea extracției de făină albă, perfecționîndu-se diagramele tehnologice la morile Dor­­nești, Suceava, Fălticeni și Dolhasca. Față de 40 la sută, extracția medie de făină al­bă obținută în 1987, în a­­cest an se va realiza 45 la sută. Pentru organizarea superioară și modernizarea procesului de producție, vom aplica 23 de măsuri a căror eficiență se exprimă într-o producție­­ marfă supli­mentară în valoare de 20 milioane lei, un spor la be­neficii de 1,9 milioane lei, reducerea costurilor totale de producție cu 1,8 milioane lei și a celor materiale cu 860 mii lei. — Ce ne puteți spune des­pre redarea în circuitul pro­ducției a „Cuptorului de aur" din municipiul Sucea­va ? — Ne aflăm în pragul fi­nalizării lucrărilor de mo­dernizare la acest obiectiv, astfel că sezonul cald îl va găsi funcționînd din plin. Prioritate vor avea produ­sele de patiserie simple și zaharoase, de covrigărie și de gogoșărie. în final, aici se va lucra în 3 schimburi, ceea ce atestă că dorim să satisfacem solicitările spo­rite ale consumatorilor. — Credem că această do­rință vizează și obișnuita pîine zilnică... — Toate măsurile de mo­dernizare se circumscriu a­­cestui deziderat, începînd cu realizarea unor amestecuri omogene de grîu în mori, continuînd cu pregătirea și coacerea pîinii în fabrici și sfîrșind cu controalele pe fazele tehnologice. V. MAVRODIN

Next