Zori Noi, iulie-septembrie 1988 (Anul 41, nr. 12053-12130)

1988-09-15 / nr. 12117

------------Ritm intens,-------------­corelare judicioasă a acțiunilor!­ ­Urmare din pagina­­ C.A.P. Udești. Pe la orele 10— 11 încă se mai îndreptau spre cîmp grupuri de cooperatori cu găleți, coșuri, sape, furci pentru strinsul cartofilor. Con­stantin Hîncu, mecanic de în­treținere la secția de mecani­zare, găsit în incintă­­ și pe cîmp !), ne-a informat nu că în tarlaua „Udeasca“ lucrea­ză din plin mecanizatorii Ni­­culai Griga și Dumitru Bo­­tușan, pe combine E 684. Mer­gem la fața locului. Cei din­ții nu-i de găsit, în cele din urmă, sântem informați că a părut o defecțiune la combi­a­nă și a plecat pentru depa­nare. — Unde, îl întrebăm pe pre­ședintele C.A.P., Petru Ci­ro­pod­ești. — Ea secția de mecanizare — ni se răspunde. Cert e că omul a trebuit să plece, cale lungă, până la S.M.A. Liteni. Dumitru Botușan, eu stăm de vorbă, observă care că, după cositul vrejilor și după ploi, buruienile au crescut din nou, iar pămîntul e încă moale; se lucrează greu, dar cu atenție, spre a nu rămîne tuberculi în pămînt. Di, ieșit la lucru la ora 7,30. Dar a cooperatorii ? Greu se ținea ritmul culesului de la sol chiar și după numai o singură com­bină, deși președintele C.A.P. susținea că mobilizarea forțe­lor manuale este bună (200 de brațe pe întreaga cooperativă), în realitate, forțe umane sînt, dar ele trebuie mobilizate la lucru­ri lumină, nu așa cum se întîmpla. Mai mult, mijloa­cele auto nu făcuseră, pînă spre prînz, decit cîte un trans­port, deși baza de la Vereștă este aproape. La fel și de la C.A.P. Probota, în baza de preluare Dolhasca — unde am stat de vorbă cu Doina Bah­­raim, gestionară la C.S.F. Fălticeni — cooperativa livra­se, pînă la­ ora 13.00, doar un camion de cartofi (5 t), pe ca­­re-l descărnau, nu prea opera­tiv, doi oameni. Nu-i de mi­rare că, pe zi, se efectuează dacă nu survin defecțiuni doar două transporturi cu fiecare autovehicul! Ne-a confirmat aceasta și merceologul C.A.P., Gheorghe Irimia. în ferma Poiana a C.A.P Dolhasca se adusese, în prima jumătate a zilei, doar un ca­mion de cartofi pentru să­­mînță, de la Dumbrăveni. Si­lozurile erau acoperite cu pa­ie și resturi vegetale, dar sute și sute de saci își așteptau încă rîndul, sub cerul liber, Să fie goliți pentru însilozare; nu era însă asigurată întreaga forță de muncă necesară. Contin­uînd raidul, la Liteni ne adresăm tovarășului Mihai Axinte, primarul comunei, pentru a ne prezenta măsuri­le luate în ultimele zile vi­­zînd campania de recoltare. — în primul râd am avut în vedere remedierea operati­vă a defecțiunilor tehnice la mașinile de recoltat, pentru că apar destul de des. Am mai constatat că la fermele Roș­eanu (tarla „Haidamac") Verd­eanu erau comasate mul­și de forțe mecanice la recoltat, în timp ce alte tarlale nu fu­seseră „atacate“, deși oamenii așteptau. La organizarea mun­cii, am redistribuit forțele mai bine. De asemenea, avem mo­bilizate toate atelajele C.A.P. și particulare. Asigurăm o bu­nă participare la muncă — Unii mecanizatori lucrea­ză neglijent — ne spune ing. Mihai Stan, directorul S.M.A. Liteni ; în cîteva cazuri au fost găsiți, pe râduri, cartofi nescoși de mașini. Sîntem a­­cum prezenți în punctele de lucru spre a preveni astfel de situații, facem totul ca re­medierile tehnice să fie ope­rative, pe cit posibil în cîmp, cu ajutorul atelierelor mobile. Deci, o defecțiune colo, ie­șirea la lucru cu întîrziere dincolo, transporturile insufi­cient de operative fac ca rit­mul la recoltatul, livratul și adăpostitul cartofului să nu corespundă întru totul cerin­țelor. Se impune ea, așa cum s-a indicat și la recenta șe­dință a Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., să se acționeze cu maximă ope­rativitate la strânsul recoltei, pentru ca și însămî­nțările să poată fi efectuate în perioada optimă, asigurîndu-se o cali­tate superioară tuturor lucră­rilor agricole de toamnă ! jziMzinZiMjí fiE mnîL W Marți, 13 Septembrie a.c.. Dispensarul uman din Dol­hasca a solicitat o salvare de la Spitalul orășenesc din Fălticeni, pentru a fi trans­portați urgent doi sugari bolnavi la secția pediatrie a spitalului amintit (Ursu Mi­hai, de doar 15 zile, și Gu­­șetu Cristian, de 3 săptă­­mîni). La ora 13,05 a sosit salvarea cu nr. 31 Sv. 1975, la volanul căreia se afla Ioan Vasilia. Din salvare au coborât cîțiva călători zionali. Cei doi micuți oca­au fost aduși la mașină și,­ală­turi de aceștia și de Însoți­torii lor, au fost tixiți, cu aprobarea conducătorului auto, nu mai puțin de 12 ce­tățeni ! Pe traseu, unii din­tre ei au coborit la Dolhești, Preutești, Basarabi... La Fălticeni, în centrul civic, au coborit și ceilalți, după cum se observă și din imaginea de m­ai jos. Am in­­soțit-o pe mama micuțului Cristian, Elena Gușetu, pî­nă la secția de pediatrie. A­­ceasta ne-a spus: „Am că­lătorit cu sufletul la gură! Am stat înghesuită intr-un colț al salvării, în timp ce pe targa și pe scaune se aflau oameni sănătoși ...“. Cazul — se pare —­­ nu este singular. Astfel de fap­te sunt condamnabile, ni­meni neavînd dreptul să se joace cu sănătatea sau chiar viața unor oameni suferinzi. Așteptăm răspunsul condu­cerii spitalului fălticenean. ION MÎNDRESCU ÎN AJUTORUL TURIȘTILOR Județul Suceava, cu pitores­cul locurilor și importantele sale monumente istorice, re­prezintă una­ dintre cele mai atrăgătoare zone ale țării, vi­zitată în tot timpul anului. Turiștii ce vin la Fălticeni, tîrgul de odinioară transfor­mat acum într-un oraș mo­dern, au nevoie și de o călă­uză pentru a-i cunoaște obiec­tivele de interes turistic. De aceea, cred că este necesar ca o hartă — executată cu pricepe­re — să fie amplasată în pia­ța centrală a orașului și o alta — pe strada Sucevei, în fața Galeriei oamenilor de seamă. Acestea ar înlesni vi­zitatorilor găsirea mai rapidă in teren a obiectivelor Gale­ria oamenilor de seamă, Co­lecția de sculptură Ion Iri­­m­escu, Muzeul de științele na­turii, Casa „Mihail Sadovea­­nu", alte nenumărate case de interes cultural, apoi — casa căru­ii poștă-telefoane, țiile de voiaj C.F.R., de agen­tu­rism, C.E.C., hotelul, gara, autogara și stația de taxime­tre, stația de benzină, locurile de agrement „Dumbrava mi­nunată“, terasa „Băncuța“, „Nada florilor”, precum și al­te obiective ce pot prezente interes pentru vizitatorii urbei- MIHAI NICUlAIASA Uhmăfemi, «wmiwMii RMUlșenA Complexul cooperației meșteșugărești din Rădăuți, situat pe strada Putnei Foto : ION MINDRU Disciplina tehnologică, riguros respectată (Urmare din pagina I) Gheorghe Luca, îi consem­năm opinia: „Noi lucrăm freze disc și freze melc-mo­­dul de numeroase mărimi, cu valori între 100 și 40 000 lei bucata. Respectarea cote­lor, a tuturor dimensiunilor și parametrilor constructivi, a normelor de tratamente termice și de rectificare — etape esențiale în tehnologii — a devenit lege pentru toți“ ... Cu acest prilej aflăm că animatorii luptei pentru calitate sunt maistrul Ga­­vril Gherba (dar și interlo­cutorul), muncitorii specia­liști Vasile Rusu, Vasile Dre­­huță, Traian Hreniuc, Gh. Babalean, Gh. Șorodoe și Gh. Slusar. Trecem pe linia unde se realizează cuțite roată cu dinți înclinați, alte produse de cel mai înalt grad de teh­nicitate, care în mare parte înlocuiesc importul suceveana este printre (secția pu­ținele din țară care le pro­duce). Aici, inginerul Prico­­pie Gherasim ne spune : „La început de drum, piesele a­­cestea fiind cu configurație și secțiuni variabile nu le realizam în condiții perfecte la fazele de tensionare, de călire... Astăzi am eliminat total defecțiunile, iar la a­­cest sortiment obținem o producție anuală de peste 20 milioane lei. Fără inves­tiții costisitoare, valorificînd posibilitățile mașinilor-unel­te existente, am creat dis­pozitive și aparate de mă­sură ajutătoare, în aseme­nea condiții, am determinat și rentabilizarea produse­lor"... După cum am fost informați, o contribuție deo­sebită, pe­­ngă acest specia­list, și-au adus subinginerul Ion Flutur, ing. Toader Cu­­coș, muncitorii Mihai Lu­­cescu, Dumitru Bălan, Ni­­colae Vaselciuc și Gogu Un­gur­eanu, înregistrăm și cuvîntul sub­­inginerului Ion Flutur, din zona mașinilor-unelte, un­de se fabrică frezele melc cu dinți demontabili (de la module de 20 pînă la cele de 40)! .Aici, o piesă defec­tă poate costa între 48 mii lei și 335 mii lei. Proiectele sculelor au fost asimilate de la un institut bucureș­­tean de proiectare și ingi­nerie tehnologică și îmbu­nătățite parțial cu soluții ale tehnologilor de la noi. Greutățile de fabricație au fost mari și ne-ați găsit in faza cînd le eliminăm pe ultimele și anume la reali­zarea componentelor frezei, la asamblarea acestora, fa­ză ce presupune o riguroa­să îmbinare. Ne-a ajutat mult crearea unui aparat de control de­ concepție pro­prie. Cu aceste scule urmă­rim și reducerea importului, și economisirea oțelului ra­pid, pe care-l folosim nu­mai la părțile active ale sculei“. Aflăm că și în această ac­țiune și-au pus mult „su­flet“ inginerii Pricopie Ghe­rasim, Liviu Moldovan, Con­stantin Chihaia, Constantin Năstase, maistrul munci­torii Liviu Duca, Dumitru Danileț, Ion Halip. Dar lis­ta succeselor pe linia res­pectării stricte a exigențe­lor la care ne referim ale disciplinei muncii este mult mai vastă. La linia de cuți­te strung și Sape­­ foraj, inginerul Gh. Mîrza, mais­trul Iosif Ungureanu, mun­citorii Vasile Ruscior și Ilie Cociorhan au un aport deo­sebit la realizarea unei eco­nomii anuale de 3 tone de oțel aliat și oțel carbon de calitate superioară. Pentru a se evita risipa de metal, majoritatea debitărilor se face pe prese, deoarece prin metoda clasică s-ar pierde cîte 3—4 tone de oțel pe an. Trebuie precizat că anual se utilizează circa 150 tone de oțel rapid. Coeficientul de defecțiuni tehnice la toate operațiile și fazele de fabri­cație a sculelor este aproape zero, astfel că de mult re­fuzurile de calitate din par­tea beneficiarilor au deve­nit amintiri. In asemenea condiții, obiectivul principal al colectivului este pregăti­rea premiselor pentru ca a­­nul viitor producția de scu­le să sporească cu peste 50 milioane lei. Aceasta presu­pune creșterea indicilor de utilizare a mașinilor-unelte și a forței de muncă, prin asimilarea de noi produse cu grad ridicat de tehnici­tate. Disciplina și pricepe­rea sunt deci cerințe la or­dinea zilei. gPREEN­Ezg PE ECRANE JOI, 15 SEPTEMBRIE IN MUNICIPIUL SUCEAVA­­ „Modern“: El Dorado; 9, 11,15, 13,30, 15,45, 18; Casa de cultură : Felix și Otilia; „Arta”: Răzbuna­rea Sântului; 16, 18; „Burdujeni“: Secretul lui Bachus; 16, 18; CÎMPULUNG MOLDOVENESC ; „Moldova“: Sufletul negrului Charley; „Luceafărul“: Șapte mi­rese pentru șapte frați ; FĂLTI­CENII „Doina": Sufletul negrului Charley; GURA HUMORULUI : „Lumina”: Cap și pajură; SA­BRugi . ..Flacăra": Flăcări pe "omori;. (Sala mică): inspector de polu­ție; ȘIRET: Totul se plă­tește; SOLCA: Spectacol la „Mi­raj“; VATRA DORNEI: „Doina“; Duminică în familie. • TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile , vre­me în general instabilă. Cerul, po­ros la acoperit, variabil la sfâr­șitul intervalului. Precipitații lo­cale, sub formă de ploaie și averse de ploaie, mai ales în prima parte a intervalului. Vine slab, la mo­derat. Temperatura aerului, in u­­șoara scădere la sfîrșitul interva­lului. Minimele, intre 6 și- 16 gra­de, iar maximele, intre 1 € și 23 grade, mai scăzute in ultima zi. ->i M ZORI NOI • Pagina

Next