Zori Noi, iulie-septembrie 1988 (Anul 41, nr. 12053-12130)
1988-09-15 / nr. 12117
------------Ritm intens,-------------corelare judicioasă a acțiunilor! Urmare din pagina C.A.P. Udești. Pe la orele 10— 11 încă se mai îndreptau spre cîmp grupuri de cooperatori cu găleți, coșuri, sape, furci pentru strinsul cartofilor. Constantin Hîncu, mecanic de întreținere la secția de mecanizare, găsit în incintă și pe cîmp !), ne-a informat nu că în tarlaua „Udeasca“ lucrează din plin mecanizatorii Niculai Griga și Dumitru Botușan, pe combine E 684. Mergem la fața locului. Cei dinții nu-i de găsit, în cele din urmă, sântem informați că a părut o defecțiune la combiană și a plecat pentru depanare. — Unde, îl întrebăm pe președintele C.A.P., Petru Ciropodești. — Ea secția de mecanizare — ni se răspunde. Cert e că omul a trebuit să plece, cale lungă, până la S.M.A. Liteni. Dumitru Botușan, eu stăm de vorbă, observă care că, după cositul vrejilor și după ploi, buruienile au crescut din nou, iar pămîntul e încă moale; se lucrează greu, dar cu atenție, spre a nu rămîne tuberculi în pămînt. Di, ieșit la lucru la ora 7,30. Dar a cooperatorii ? Greu se ținea ritmul culesului de la sol chiar și după numai o singură combină, deși președintele C.A.P. susținea că mobilizarea forțelor manuale este bună (200 de brațe pe întreaga cooperativă), în realitate, forțe umane sînt, dar ele trebuie mobilizate la lucruri lumină, nu așa cum se întîmpla. Mai mult, mijloacele auto nu făcuseră, pînă spre prînz, decit cîte un transport, deși baza de la Vereștă este aproape. La fel și de la C.A.P. Probota, în baza de preluare Dolhasca — unde am stat de vorbă cu Doina Bahraim, gestionară la C.S.F. Fălticeni — cooperativa livrase, pînă la ora 13.00, doar un camion de cartofi (5 t), pe care-l descărnau, nu prea operativ, doi oameni. Nu-i de mirare că, pe zi, se efectuează dacă nu survin defecțiuni doar două transporturi cu fiecare autovehicul! Ne-a confirmat aceasta și merceologul C.A.P., Gheorghe Irimia. în ferma Poiana a C.A.P Dolhasca se adusese, în prima jumătate a zilei, doar un camion de cartofi pentru sămînță, de la Dumbrăveni. Silozurile erau acoperite cu paie și resturi vegetale, dar sute și sute de saci își așteptau încă rîndul, sub cerul liber, Să fie goliți pentru însilozare; nu era însă asigurată întreaga forță de muncă necesară. Continuînd raidul, la Liteni ne adresăm tovarășului Mihai Axinte, primarul comunei, pentru a ne prezenta măsurile luate în ultimele zile vizînd campania de recoltare. — în primul râd am avut în vedere remedierea operativă a defecțiunilor tehnice la mașinile de recoltat, pentru că apar destul de des. Am mai constatat că la fermele Roșeanu (tarla „Haidamac") Verdeanu erau comasate mulși de forțe mecanice la recoltat, în timp ce alte tarlale nu fuseseră „atacate“, deși oamenii așteptau. La organizarea muncii, am redistribuit forțele mai bine. De asemenea, avem mobilizate toate atelajele C.A.P. și particulare. Asigurăm o bună participare la muncă — Unii mecanizatori lucrează neglijent — ne spune ing. Mihai Stan, directorul S.M.A. Liteni ; în cîteva cazuri au fost găsiți, pe râduri, cartofi nescoși de mașini. Sîntem acum prezenți în punctele de lucru spre a preveni astfel de situații, facem totul ca remedierile tehnice să fie operative, pe cit posibil în cîmp, cu ajutorul atelierelor mobile. Deci, o defecțiune colo, ieșirea la lucru cu întîrziere dincolo, transporturile insuficient de operative fac ca ritmul la recoltatul, livratul și adăpostitul cartofului să nu corespundă întru totul cerințelor. Se impune ea, așa cum s-a indicat și la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., să se acționeze cu maximă operativitate la strânsul recoltei, pentru ca și însămînțările să poată fi efectuate în perioada optimă, asigurîndu-se o calitate superioară tuturor lucrărilor agricole de toamnă ! jziMzinZiMjí fiE mnîL W Marți, 13 Septembrie a.c.. Dispensarul uman din Dolhasca a solicitat o salvare de la Spitalul orășenesc din Fălticeni, pentru a fi transportați urgent doi sugari bolnavi la secția pediatrie a spitalului amintit (Ursu Mihai, de doar 15 zile, și Gușetu Cristian, de 3 săptămîni). La ora 13,05 a sosit salvarea cu nr. 31 Sv. 1975, la volanul căreia se afla Ioan Vasilia. Din salvare au coborât cîțiva călători zionali. Cei doi micuți ocaau fost aduși la mașină și,alături de aceștia și de Însoțitorii lor, au fost tixiți, cu aprobarea conducătorului auto, nu mai puțin de 12 cetățeni ! Pe traseu, unii dintre ei au coborit la Dolhești, Preutești, Basarabi... La Fălticeni, în centrul civic, au coborit și ceilalți, după cum se observă și din imaginea de mai jos. Am insoțit-o pe mama micuțului Cristian, Elena Gușetu, pînă la secția de pediatrie. Aceasta ne-a spus: „Am călătorit cu sufletul la gură! Am stat înghesuită intr-un colț al salvării, în timp ce pe targa și pe scaune se aflau oameni sănătoși ...“. Cazul — se pare — nu este singular. Astfel de fapte sunt condamnabile, nimeni neavînd dreptul să se joace cu sănătatea sau chiar viața unor oameni suferinzi. Așteptăm răspunsul conducerii spitalului fălticenean. ION MÎNDRESCU ÎN AJUTORUL TURIȘTILOR Județul Suceava, cu pitorescul locurilor și importantele sale monumente istorice, reprezintă una dintre cele mai atrăgătoare zone ale țării, vizitată în tot timpul anului. Turiștii ce vin la Fălticeni, tîrgul de odinioară transformat acum într-un oraș modern, au nevoie și de o călăuză pentru a-i cunoaște obiectivele de interes turistic. De aceea, cred că este necesar ca o hartă — executată cu pricepere — să fie amplasată în piața centrală a orașului și o alta — pe strada Sucevei, în fața Galeriei oamenilor de seamă. Acestea ar înlesni vizitatorilor găsirea mai rapidă in teren a obiectivelor Galeria oamenilor de seamă, Colecția de sculptură Ion Irimescu, Muzeul de științele naturii, Casa „Mihail Sadoveanu", alte nenumărate case de interes cultural, apoi — casa căruii poștă-telefoane, țiile de voiaj C.F.R., de agenturism, C.E.C., hotelul, gara, autogara și stația de taximetre, stația de benzină, locurile de agrement „Dumbrava minunată“, terasa „Băncuța“, „Nada florilor”, precum și alte obiective ce pot prezente interes pentru vizitatorii urbei- MIHAI NICUlAIASA Uhmăfemi, «wmiwMii RMUlșenA Complexul cooperației meșteșugărești din Rădăuți, situat pe strada Putnei Foto : ION MINDRU Disciplina tehnologică, riguros respectată (Urmare din pagina I) Gheorghe Luca, îi consemnăm opinia: „Noi lucrăm freze disc și freze melc-modul de numeroase mărimi, cu valori între 100 și 40 000 lei bucata. Respectarea cotelor, a tuturor dimensiunilor și parametrilor constructivi, a normelor de tratamente termice și de rectificare — etape esențiale în tehnologii — a devenit lege pentru toți“ ... Cu acest prilej aflăm că animatorii luptei pentru calitate sunt maistrul Gavril Gherba (dar și interlocutorul), muncitorii specialiști Vasile Rusu, Vasile Drehuță, Traian Hreniuc, Gh. Babalean, Gh. Șorodoe și Gh. Slusar. Trecem pe linia unde se realizează cuțite roată cu dinți înclinați, alte produse de cel mai înalt grad de tehnicitate, care în mare parte înlocuiesc importul suceveana este printre (secția puținele din țară care le produce). Aici, inginerul Pricopie Gherasim ne spune : „La început de drum, piesele acestea fiind cu configurație și secțiuni variabile nu le realizam în condiții perfecte la fazele de tensionare, de călire... Astăzi am eliminat total defecțiunile, iar la acest sortiment obținem o producție anuală de peste 20 milioane lei. Fără investiții costisitoare, valorificînd posibilitățile mașinilor-unelte existente, am creat dispozitive și aparate de măsură ajutătoare, în asemenea condiții, am determinat și rentabilizarea produselor"... După cum am fost informați, o contribuție deosebită, pengă acest specialist, și-au adus subinginerul Ion Flutur, ing. Toader Cucoș, muncitorii Mihai Lucescu, Dumitru Bălan, Nicolae Vaselciuc și Gogu Ungureanu, înregistrăm și cuvîntul subinginerului Ion Flutur, din zona mașinilor-unelte, unde se fabrică frezele melc cu dinți demontabili (de la module de 20 pînă la cele de 40)! .Aici, o piesă defectă poate costa între 48 mii lei și 335 mii lei. Proiectele sculelor au fost asimilate de la un institut bucureștean de proiectare și inginerie tehnologică și îmbunătățite parțial cu soluții ale tehnologilor de la noi. Greutățile de fabricație au fost mari și ne-ați găsit in faza cînd le eliminăm pe ultimele și anume la realizarea componentelor frezei, la asamblarea acestora, fază ce presupune o riguroasă îmbinare. Ne-a ajutat mult crearea unui aparat de control de concepție proprie. Cu aceste scule urmărim și reducerea importului, și economisirea oțelului rapid, pe care-l folosim numai la părțile active ale sculei“. Aflăm că și în această acțiune și-au pus mult „suflet“ inginerii Pricopie Gherasim, Liviu Moldovan, Constantin Chihaia, Constantin Năstase, maistrul muncitorii Liviu Duca, Dumitru Danileț, Ion Halip. Dar lista succeselor pe linia respectării stricte a exigențelor la care ne referim ale disciplinei muncii este mult mai vastă. La linia de cuțite strung și Sape foraj, inginerul Gh. Mîrza, maistrul Iosif Ungureanu, muncitorii Vasile Ruscior și Ilie Cociorhan au un aport deosebit la realizarea unei economii anuale de 3 tone de oțel aliat și oțel carbon de calitate superioară. Pentru a se evita risipa de metal, majoritatea debitărilor se face pe prese, deoarece prin metoda clasică s-ar pierde cîte 3—4 tone de oțel pe an. Trebuie precizat că anual se utilizează circa 150 tone de oțel rapid. Coeficientul de defecțiuni tehnice la toate operațiile și fazele de fabricație a sculelor este aproape zero, astfel că de mult refuzurile de calitate din partea beneficiarilor au devenit amintiri. In asemenea condiții, obiectivul principal al colectivului este pregătirea premiselor pentru ca anul viitor producția de scule să sporească cu peste 50 milioane lei. Aceasta presupune creșterea indicilor de utilizare a mașinilor-unelte și a forței de muncă, prin asimilarea de noi produse cu grad ridicat de tehnicitate. Disciplina și priceperea sunt deci cerințe la ordinea zilei. gPREENEzg PE ECRANE JOI, 15 SEPTEMBRIE IN MUNICIPIUL SUCEAVA „Modern“: El Dorado; 9, 11,15, 13,30, 15,45, 18; Casa de cultură : Felix și Otilia; „Arta”: Răzbunarea Sântului; 16, 18; „Burdujeni“: Secretul lui Bachus; 16, 18; CÎMPULUNG MOLDOVENESC ; „Moldova“: Sufletul negrului Charley; „Luceafărul“: Șapte mirese pentru șapte frați ; FĂLTICENII „Doina": Sufletul negrului Charley; GURA HUMORULUI : „Lumina”: Cap și pajură; SABRugi . ..Flacăra": Flăcări pe "omori;. (Sala mică): inspector de poluție; ȘIRET: Totul se plătește; SOLCA: Spectacol la „Miraj“; VATRA DORNEI: „Doina“; Duminică în familie. • TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile , vreme în general instabilă. Cerul, poros la acoperit, variabil la sfârșitul intervalului. Precipitații locale, sub formă de ploaie și averse de ploaie, mai ales în prima parte a intervalului. Vine slab, la moderat. Temperatura aerului, in ușoara scădere la sfîrșitul intervalului. Minimele, intre 6 și- 16 grade, iar maximele, intre 1 € și 23 grade, mai scăzute in ultima zi. ->i M ZORI NOI • Pagina