Zori Noi, octombrie-decembrie 1989 (Anul 42, nr. 12441-12511)

1989-10-14 / nr. 12452

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean"" Anul XLIV nr 12452 sîmbătă 14 octombrie 1989 l 1 pag. 50 bani I B­B^i'OȚ­I.'CA. CENTRALĂ II MI' ER ȘI ȚARĂ • „M'. "BĂÎLNESCU" 1 * ȘI Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Capitală Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a efectuat vineri o vizită de lucru în unități ale industriei alimentare din Capitală. Sentimentele de aleasă dra­goste și prețuire, pe care locu­itorii Bucureștiului, asemenea Întregii națiuni, le poartă con­ducătorului partidului și sta­tului nostru pentru grija deo­sebită manifestată față de sporirea continuă a nivelului de trai al tuturor cetățenilor patriei, și-au găsit o eloc­ventă expresie in primirea călduroasă făcută tovarășului Nicolae Ceaușescu în între­prinderile vizitate. O asemenea ambianță en­tuziastă a caracterizat întâm­pinarea secretarului general al partidului la Complexul de Industrializare a Cărnii Bucu­rești, unde mii de oameni ai muncii au aplăudat și ovațio­nat cu însuflețire. In cursul vizitării noului a­­bator construit în cadrul com­plexului, secretarului general al partidului i-au fost înfăți­șate principalele caracteristici ale capacităților de producție, modul în care este organizat fluxul de prelucrare și proce­sul tehnologic, preocupările colectivului de oameni ai mun­cii pentru asigurarea înalt grad de mecanizare unui lucrărilor. Pe parcursul vizi­a­tei s-a subliniat că toate uti­lajele sunt fabricate în țara noastră, că transportul cărnii se face în întregime mecani­zat, prin linii de conveiere. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat că se impune re­organizarea actualelor sec­toare și folosirea mai eficientă a spațiului, instalarea unor noi mașini și utilaje, pentru a se putea realiza aici și o se­rie de preparate din carne. Pornind de la constatarea că în cadrul noului abator (Continuare in pagina a III a) ÎN ÎNTÎMPINAREA ÎNALTULUI FORUM AL COMUNIȘTILOR ROMÂNI conferințele pentru pari de seama Și ALEGERI ALE ORGANIZAȚIILOR DE PARTID PENTRU ÎNTRONAREA ORDINII ȘI DISCIPLINEI . COMBATIVITATE, RĂSPUNDERE COMUNISTA Conferința pentru dare de seamă și alegeri a organiza­ției de partid de la I.T.A. Su­ceava — desfășurată într-o atmosferă de înaltă responsa­bilitate politică și puternică mîndrie patriotică generată de Hotărîrea Plenarei Comitetu­lui Central al partidului pri­vind realegerea la Congresul al XIV-lea a tovarășului Nicolae Ceaușescu în funcția supremă de secretar general al partidului, hotărîre față de care cei 102 delegați și-au ex­primat cu entuziasm deplina adeziune — a dezbătut în spirit spre ale analitic probleme­ma­realizării sarcinilor de plan, punînd în evidență răspunderea comuniștilor, a organizațiilor de partid pen­tru înfăptuirea în condiții de înaltă calitate și eficiență a programelor stabilite, utilizarea la parametri pentru mai înalți a întregului parc auto de carc dispune unitatea. Da­rea de seamă prezentată în cadrul conferinței a abordat, în mod critic și autocritic, stă­rile de lucruri din întreprin­dere, punîndu-se in lumină atît realizările remarcabile ob­ținute­­ în primele 9 luni ale acestui an I.T.A. și-a îndepli­nit și depășit aproape toți in­dicatorii de plan, inclusiv be­neficiile, acestea din urmă în proporție de 116:1 la cit și unele situații care sută), au influențat negativ desfășura­rea transportului de marfă și călători. In acest sens, în da­rea de seamă se aprecia : „Rezultatele puteau fi și mai bune, dacă în activitatea co­mitetului de partid, a organi­zațiilor de bază, a celor ob­ștești și manifestat a C.O.M. nu s-ar fi unele lipsuri și neajunsuri care au diminuat calitatea și depuse. Așa, eficiența muncii de exemplu, nu MIRCEA SFICHI (Continuare în pagina a IlI-a) Documentele pentru Con­gresul al XIV-lea al Partidu­lui Comunist Român repre­zintă o strălucită generalizare a experienței poporului ro­mân, a partidului nostru co­munist, constituind, totodată, o chintesență a gîndirii voluționare, re­­­ [UNK] ■­concepției pro­a­fund­­ științifi­ce, materialist­­dialectice istorice a tova­și­rășului Nicolae Ceaușescu, ma­rele conducă­tor al națiunii noastre socia­liste, creatorul de geniu al strategiei voluționare re­partidului nos­a­tru, deschiză­torul căii îna­intării unei spre Româ­co­munism. Elaborate pe baza cunoaște­rii profunde și înțelegerii voluționare re­a stadiului actu­­­­­­­­al al dezvoltă­rii societății românești, a ca­racteristicilor situației mon­diale, a sensului devenirii is­torice. Tezele pentru Con­gresul al XIV-lea, Programului-Directivă proiectul defi­nesc cu claritate și rigurozi­tate acele direcții care vizea­ză noile laturi ale progresu­lui economico-social, conferă un nou conținut întregii noas­tre activități. Larga dezbatere a acestora, a problemelor fun­damentale ale construcției so­cialiste în patria noastră în rîndu­l comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii, asigură ela­ ÎN DEZBATERE : livrarea democratică a liniei generale și a orientărilor de perspectivă ale dezvoltării ță­rii, astfel încît hotărîrile Con­gresului vor constitui expre­sia voinței și aspirațiilor în­tregului nostru partid și po­por. Tezele și proiectul Progra­mului - Directivă pentru Con­gresul al XIV-lea deosebită importanță acordă o dezvol­tării socialiste în România, marilor succese obținute de patria noastră pe acest drum deschis de victoria revoluției de eliberare socială și na­țională, anti-­­ fascistă și an­ti­imperialistă, apreciindu - se că „trecerea la construirea so­cietății noas­tre noi, socia­liste în Româ­nia constituie expresia cerin­țelor logice ale dezvoltării so­ciale, rezulta­tul istoric procesului obiec­tiv al succesiu­nii modurilor de producție, determinat de dialectica pro­gresului social, de necesitatea concordanței dintre dezvol­tarea forțelor de producție și caracterul re­ .....s rațiilor de pro­ducție, repre­zintă o încununare a înde­lungatei lupte revoluționare desfășurate de clasa munci­toare, sub conducerea parti­dului comunist, este opera is­torică a întregului puț«*". Este relevată cu pregnanță Lector univ. dr. DUMITRU BODNARIUC (Continuare in pagina a III a) DOCUMENTELE PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI Trecerea României intr o etapă nouă, superioară, în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate ‡ IN ACTIVITATEA ASOCIAȚIEI CRESCĂTORILOR DE BOVINE ȘI OVINE DIN FRASIN Realizări, dar și resurse încă -----------nevalorificate-----------­ In comuna montană Frasin, discuția cu membri ai comite­tului de conducere al Asocia­ției Crescătorilor de BoVine și Ovine, cu alți membri ai acesteia a evidențiat faptul că de cînd ființează această for­mă obștească de conlucrare economică pe tărîmul unei îndeletniciri specifice zonei s-au obținut unele rezultate meritorii. Vicepreședintele a­­sociației, specialist în cadrul circumscri­pției agrozooveteri­­nare, ing. zootehnist Ovidiu Hulubei, ne-a spus : „Prin cooperare cu Oficiul Jude­țean de Reproducție și Selec­ție Suceava s-au asigurat ber­beci pentru montă, de înaltă calitate biologică, și s-au or­ganizat montări timpurii, ast­fel că fătările, inclusiv cele duble, încep mai devreme. Aceasta a contribuit la spori­rea efectivelor de ovine din rasa țurcană. Dacă anul cu­ indicele de natalitate tre­a fost de 1­a 2 la sută, în acest ZOOTEHNIA an­ul va fi de 105 la sută. Sporuri însemnate față de perioada anului trecut se con­stată în aceeași privință și la taurinele din rasa Brună, tot datorită demersurilor fă­cute de asociație pentru a se organiza însămînțări artificia­le, iar în perioada de talie, pe toate trupurile rege­de pășune să existe tauri de elită, contractați de la ofi­ciu“. O altă împlinire a membri­lor asociației ne-o prezintă to­varășa Victoria Lehaci, vice­președinte al biroului execu­tiv al Consiliului Popular Co­munal, care este și președinte al asociației : „Pentru a ne asigura necesarul de masă ve­getală în raport cu numărul de animale existente și creș­terile ce vor urma, în afara celor 300 ha oferite de Con­siliul Popular, s-au făcut con­tracte de lungă durată pentru 104 ha de pășune în zonele Broșteni și Moldovița și pen­tru alte suprafețe­ deținu­te de VICTOR MICU (Continuare în pagina a Il-a) T­rei semnale scurte. Por­nim. Chibla alunecă lin spre talpa puțului. Și pentru că drumul nostru va mai dura, îl „descos" pe tî­­nărul meu însoțitor despre ce face în timpul liber. ..Treburi pe lingă casă, lectură, un film,, un șah... Cite nu se pot face, timpul Numai să a­­jungă". Și ast­fel aflu subinginerul că minier Păsto­rel Tîmpescu este un pasio­nat al jocului de șah, că obținut recent a locul I la fa­za județeană a „Cupei mine­lor, petrolului și geologiei" și că se pregătește pentru fina­la pe țară, unde speră într-o comportare frumoasă. „Pri­viți“. Lampa sa îmi indică un punct pe beton. „De aici am continuat cu noua tehnologie de săpare a puțului cu co­­fraj glisant și pod mobil, ce reprezintă o premieră in în­treprinderea noastră..“. Ajungem, ii găsim pe mi­nerul specialist Cornel Niga și pe ortacii din brigada sa curățind talpa pentru urmă­toarea coborî­­re a cofraju­­­­lui glisant. Cel al cărui nume l-am mențio­nat remarcă, cu un aer ușor mucalit: „Da­că este voință și bună­hăr­nicie, sporul vine de la si­ne „E greu ?“ — îl întrebăm. „Cum să fie greu ?, se miră el. Mineritul de acum nu mai este cum era odată. Noi am început manual săparea aces­tui puț, dar de cînd a fost VICTOR IONESCU (Continuare în pagina a H-a) Luminile din inima pămîntului

Next