Acta Musei Napocensis, 1985-1986
396 NOTE ȘI DISCUȚII emlékkönyve, 1929, Cluj, p. 5; H. Schroller, Liebiert, 55, 1932, p. 132; M. Roska, AIGR, 14, 1931, p. 100, 101, 102, 123, 125; I. Nestor, 22. BerRGK 1933, p. 18; O. Radic, MEFIE, 30, 1934, nr. 1, p. 14, 119; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Dacia, 5—6, 1938, p. 43, 50, 79, 88; M. Roska, Erd Rep, p. 293, nr. 103, p. 318; C. S. Nicolăescu-Plopșor, ProblAntz, 1, 1954, p. 166; Idem, SCIV, 7, 1956, nr. 1—2, p. 28; Idem, Dacia, 1, 1957, p. 42, 48; Șt. Ferenczi, Studia, 1962, nr. 2, p. 38; L. Roșu, Rev Muz, 6, 1969, nr. 5, p. 402. 70. TURNIȘOR (sat, înglobat în municipiul Sibiu, jud. Sibiu) La o dată neprecizată, înaintea primului război mondial, în prundișul unei terase fluviatile, lîngă malul sudic al apei Cibinului, M. Roska a găsit două răzuitoare mousteriene, confecționate după părerea descoperitorului din jasp, iar după H. Breuil din silex. Breuil atribuie lui Roska găsirea a mai multor așchii prelucrate, a unui nucleu și a unui răzuitor de mina stingă. I. Nestor știe de o singură unealtă mousteriană. C. S. Nicolăescu-Plopșor preia cele amintite de Breuil. Cele două răzuitoare amintite de către Roska au ajuns la Muzeul de Ist. al Trans. (nr. vechi inv. IV. 1805—1806). Colectivul condus de către C. S. Nicolăescu-Plopșor cu ocazia unei periegheze a găsit în 1954 în prundișul Cibinului, între Sibiu și Turnișor o așchie de silex gălbui, patinată, cu urme de rostogolire, cioplită după tehnica mousteriană: M. Roska, Dacia, 1, 1924, p. 297, 311, 312; H Breuil, BSSC, 2, 1925, nr. 2, p. 195; M. Roska, BSSC, 2, 1925, nr. 2, p. 184; Idem, Őszegészet, p. 304, 305, 314; Idem, AIGR, 14, 1931, p. 100, 101, 102, 118, 124, 125; H. Schroller, Liebiert, 55, 1932, p. 132; I. Nestor, 22. BeRRGK 1933, p. 17; O. Radic, MEFIE, 30, 1934, nr. 1, p. 14, 120; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Dacia, 5—6, 1938, p. 43, 50, 79; N. Moroșan, AIGR, 19, 1938, p. 3; M. Roska, Erd Rep, p. 129—130, nr. 209, p. 318; C. S. Nicolăescu-Plopșor și C. Mateescu, SCIV, 6, 1955, nr. 3—4, p. 400; Idem, SCIV, 7, 1956, nr. 1—2, p. 28; Idem, Dacia, 9, 1957, p. 42, 48; L. Roșu, FVL, 1963, nr. 6, p. 123—124; Idem, Actes du VII. Congres Int. des Sciences Préhist. et Protohist., Prague, 1966, p. 266; Idem, RevMuz, 4, 1937, nr. 6, p. 515; Idem, RevMuz, 6, 1969, nr. 5, p. 402; E. Condurachi etc., IlariaArh Rom, 1972, harta nr. 2; I. Paul, FVL, 16, 1973, nr. 2, p. 22; TURULUNG (c., jud. Satu Mare) La punctul Dealul Pustiu, în 1958 prof. Illes Ștefan din localitate a descoperit cîteva piese litice de silex și obsidian. In 1966—1967 M. Bitiri a întreprins cercetări de verificare descoperind pe coama piemontului erodat, înalt de cca. 400 m., în adîncime de 0,15—0,40 m o așezare parțial distrusă. S-a descoperit un singur nivel de locuire avînd 148 piese: lame microlitice, gratoare, nuclee de diferite feluri, burine etc. din opal, gresie și obsidian. După M. Bitiri locuirea aparține primei faze a gravetianului și pare a fi contemporană cu locuirea gravetiană de la Călinești I și Călinești III (UISPP, 9, 1976, XVI, Nice, p. 61); D. Popescu, SCIV, 18, 1867, nr. 3, p. 523; Idem, Dacia, 11, 1967, p. 358; M. Bitiri, SCIV, 18, 1967, nr. 4, p. 626, 635, 637, 640; D. Popescu, SCIV, 19, 1988, nr. 4, p. 678; Idem, Dacia, 12, 1968, p. 422; M. Bitiri, StudiomSM, 1969, p. 35—38; Idem, Marmatia, 1, 1959, p. 6—7; Idem, SCIV, 20, 1969, nr. 4, p. 517, 521, 524, 525; Idem, Materiale, 9, 1970, p. 36—37; Idem, Rev Muz, 7, 1970, nr. 4, p. 295, 296, 298; Idem, StudiomSM, 1972, p. 45, 48; Idem, Palmas, p. 55—56, 97—98 etc. E. Condurachi etc., Iaria Arh Rom, harta nr. 2; M. Bitiri, UISPP, 9, 1976, XVI, Nice, p. 61. URSULUI, PEȘTERA vezi la Merești