Adevěrul, ianuarie 1889 (Anul 1, nr. 114-136)

1889-01-28 / nr. 135

Ultime informaţiuni Ni se comunică următoarele : 1] Studenţii care urmează cursurile D-lui profesor Odobescu, au început a ţine conferinţe, tratând subiecte care se raportă, cursului ce’l fac. Eri au ţinut disertaţiunî D-rele studente Berha şi Constantinescu, care ’şi-au îndeplinit sarcinele cu succes. Ar fi foarte nemeri­t ca studenţii de la cele­ilalte facultăţi, să imiteze exemplul colegilor lor. * * * Generalul Manu, ministrul de res­­bel, va vizita mâine dimineaţă spi­talul militar. * * De seară la orele 6 se întruneşte un consiliu de miniştrii la ministe­rul de interne. * * st Ministrul de interne va depune pe biuroul Camerei proectul de re­­or­ganizare al serviciului penitencia­relor. După cum ni se spune, acest proect ar fi aproape gata. * * * Se vorbește, încă de doue schim­bări, care se vor face foarte cur­ând în corpul nostru diplomatic. * * stc D. Dimitrie Catargiu, prefect de Putna, a sosit în capitală, fiind che­mat telegrafic la ministerul de in­terne. ** * * Am fost informaţi cum că poli­ţaiul oraşului Craiova, D. Grecescu, va fi înlocuit. Primim azi o scrisoare din loca­litate prin care ni se afirmă că nu este vorba de înlocuirea D-lu­i Gre­cescu. D-nii efori ai spitalelor civile au primit ieri delegaţiunea studenţilor în medicină. Denşii au rugat pe D-unii efori, ca să nu primească demisia D-lui doctor Asaki, din funcţiunea de me­dic primar al serviciului­hirurgical de la spitalul Colţea. Răspunsul erorilor ar fi fost foarte satisfăcător. * * * Poziţiunea D-lui Dimitrie Moruzi fost prefect al poliţiei capitalei, sub regimul colectivist, ar fi cam încur­cată, după cum reese din depune­rile unor martori, în afacerea de­­vastaţiunilor de la 5 Septembre. * * * Aflăm că în urma unei ordonanţe a prefecture! poliţiei, careul Cosma centrul scandalurilor de toată mâna a fost închis. Era şi timpul. •X­* •* Aseară a avut loc întrunirea gru­pului Olteniei compus după cum se ştie din o parte din deputaţii Olte­niei. S’a discutat foarte apr’ins ches­tiunea dărei în judecată a cabine­tului Brătianu. * * Se spune că miniştrii nu vor face cestiune de cabinet din cestiunea dărei în judecată a ministerului I. Brătianu conservând fie­care mem­bru independenţa sa în apreciere. Ei nu vor pune cestiuni şi nu vor răspunde. Dacă junimiştii vor îm­pinge pe colegii lor ca să ia o ati­tudine, membrii conservatori vor eşi atunci din cabinet, încă o dată, dicitur, şi sub re­­servă. * * * Junimiştii au dat azi cu nasul de realitate. In votul de subvenţie pen­tru Ateneu ei au fost contra şi re­zultatul a fost un fiasco complect căci Camera a acordat subvenţia. * * * Noaptea trecută s’a întâmplat un accident curios unui magistrat per­mutat de curând în Târgovişte din capitală şi înaintat. Accidentul e nostim. Legistul, de­şi ştia că după lege adulteriul e o­­prit, a călcat cu bună ştiinţă legea şi efectul a fost că a fost prins în flagrant delict de soţ, care a crezu de cuviinţă a’i administra o bătae din cele mai neuşitate chiar în a­­semen­ea circumstanţe critice. * * * * * * D. D. A. Teodoru, profesor la gimnasiul din Bacau a fost desti­tuit în urma celor întâmplate acolo. * * * Mâine se va face alegerea unui nou chestor în Cameră în locul D-lui Telem­an, numit prefect în Roman, 51C * # Azi s’a început concursul pentru ocuparea catedrei de limba ger­mană, de la școala comercială din Iaşi. Membrii cari compun comisiunea examinătoare, sunt D­ nix, Ştefan Pop, A. Comănescu şi Nicolai Hagi Stoica] (fiul). * * * Ministrul de resbel ceruse ca şcoala veterinară să fie trecută sub autoritatea sa. Ministrul agriculturei a respins această cerere. -----—-30000-----­ adevărul o prealabilă indemnisare, să poată a­­şeza suporturile , şi suporturile să se poată aşeza la casele care sunt în stradă. Şedința continuă. Descierile parlamentare SENATUII (Ședinţa de la 27 Ianuarie) Şedinţa se deschide la orele 2 şi jumătate, sub pre­şedinţa D-lui General Fiorescu. Răspund la apelul nominal 103 domni senatori. Pe banca ministerială D. Alexandru Lahovary. Se dă citire dosarului privitor la a­­legerea colegiului I de senatori din Dîmboviţa, efectuată în persoana D-lui Tache Geani. D. Dr. Frumuşanu. Roagă pe D. mi- I nistru al frnancelor să bine-voiască a-­ I pune la dispoziţie un tablou de aren­­j­daşii colectivişti din Gorj, care nu şi-au­­ plătit arenzile. I D. Lahovari. Răspunde D-lui Fru­­­­muşanu că va comunica cererea sa,­­ colegului său de la France, D. Nicolae Fleva. Roagă pe D. pre­şedinte la interpelarea sa relativă la scutirele de taxe acordate fabrice! Goetz, să fie pusă la ordinea zilei joi, sau în cea dîntâiu zi, în care se va ţine şedinţă publică, după Jud­. D-sa a avut o înţelegere în privinţa aceasta cu D. ministru de interne, D. Gâlcii. Roagă Senatul să ia în discuţie alegerea colegiului I-IV de la Tutova. D. preşedinte. N’am dosarul acestei alegeri. D. Mârzescu, încă mai nainte de a ne lua vacanţie pentru sărbătorile Cră­ciunului, am rugat pe D. Theodor Ro­­setti, preşedintele cabinetului cu idol, ca să vină cu proiectele de legi. Apoi, avem nevoie de multe re­forme, şi mai cu seamă relativă la ina­movibilitatea magistraturei. Ce face guvernul ? Ori se mulţu­meşte cu eticheta că e un minister înzestrat cu idei, şi doritor de re­forme ? N’a avut timp ministrul justiţiei să aducă proiectul de reforma magistra­turei ? D. preşedinte. Se va comunica gu­vernului. i). raportor Flondor dă citire pro­iectului de lege relativ la instalarea şi întreţinerea liniilor telegrafice şi tele­fonice. Discuţiunea generală este deschisă. D. G. Mârzescu. Unul din capetele de acuzaţie pe cari le aduce­a Maio­­rescu guvernului trecut, este că D. Bră­tianu avea în ministerul său 7 umbre. Oratorul se întreabă: este princi­pele Ştirbey ministru de interne, sau 0 umbră ? Intrând în discuţiunea proiectului de lege pentru instalarea liniilor telegra­fice şi telefonice, D-sa îl combate pen­tru că atacă proprietatea privată. D. Flondor susţine proiectul, regre­­tând că D. Mârzescu n’a venit să a­­ducă luminile D-sale când proiectul se discuta în secţie, şi ocupă acum tim­pul Senatului. D. Mârzescu. Aceasta o fac eu di­nadins, ca să compromit adversarii mei politici în şedinţă publică. D. Flondor. Atunci e alt­ceva. D. Mârzescu. Nu te consider pe D-ta ca adversarul meu politic. D. A. Lahovari susţine proiectul în chestiune. Se cere închiderea discuţiei. D. N. Fleva vorbeşte contra închi­­derei. Discuţia se închide, şi în urma pro­­punerei D-lui senator Mârzescu, se pune la vot luarea în considerare cu bile. Luarea în considerare este primită cu majoritate de 67 bile albe, contra 30 bile negre. Se începe discuţia pe articole. D. raportor Flondor, dă citire art. 1 prin care statul are dreptul de a pune suporturile necesare firelor tele­grafice pe suprafaţă şi pe sub­ pământ, şi pe clădirile aparţinând proprietăţilor private, judeţene etc. D. Gr. M. Sturza, combate acest articol. D. N. Fleva, propune un amenda­ment la acest articol, ca statul , după Şedinţa de la 27 Ianuarie Şedinţa se deschide la ora 1 şi 1­­a sub preşidenţia D-lui D. Grădişteanu, preşedinte. Presen­ţi la apel 109 D­ni deputaţi, D. Ulisse Boldescu, secretar, dă ci­tire sumarului şedinţei precedente care se aprobă fără discuţie. Se fac comunicările. D. D. A. Sturza zice că s’a ivit boală de vite în judeţul Tutova şi în tot districtul este un singur veterinar. D-sa roagă ca guvernul să trimită o comisie de veterinărie care să cerce­teze faptul. D. N. Nicorescu zice că e vorba de boală de gură şi picioare şi nici de cum de vre-o altă boală cu caracter grav. D. D. A. Sturza e şi el de părerea D-lui Nicorescu, neştiind ce caracter are boala. D. Nucşoreanu zică că e regretabil ca cine­va să vină în Cameră şi să dea alarma asupra unui fapt pe care nu o cunoaşte. D-sa arată uşurinţa D-lui Sturza şi roagă Camera ca să nu treacă incidentul în procesul-verbal (aplause). D. P. Carp, ministru al afacerilor stră­ine, zice că nu trebue să ne ascundem dacă este ceva. D-sa n’are cunoştinţă de fapt, promite însă că dacă ar fi caz de epizootie se va aplica legea vete­rinară. Voci : închidere. D. Nucşoreanu se uneşte cu D. P Carp şi retrage propunerea sa. D. Tocilescu roagă ca să se pună din nou la ordinea zilei interpelarea sa relativă la revolta din Şipote, ju­deţul Iaşi. D. I. Nădejde, având cuvântul pen­tru a face o comunicare, este între­rupt de D. I. Nucşoreanu, care zice că se perde timpul Camerei în mod inu­til cu citirea petiţiunilor, şi că după regulament trebue să se enunţe numai prin două trei cuvinte. D. N. Voinov, observă că întot­dea­­una deputaţii au avut drept ca să în­soţească petiţiunile prin câte­va cu­vinte, mai cu seamă când deputatul are intenţia de a cere urgenţa. D-sa constată că dacă Camera nu s’ar o­­cupa de petiţiuni, ea ar dormi, căci nu există nici un proect de lege pe biurou. D. I. Nădejde, comunică în fine pe­­tiţiunea sa cerând urgenţa în mijlocul unui tumult. D. C. C. Dobrescu, comunică şi el o petiţie a tipografilor cari se plâng contra concurenţii ce le face Impri­meria statului. D. Gh. Rem. Teodorescu citeşte o propunere care tinde a se da o sub­­venţiune de 28 000 fr. Ateneului pe an până la plata datoriei sale. D. Pleşoianu este contra propunerei şi preferă ca asemenea sume să se dea în folosul culturei poporului de la ţară. D. Gh. Rem. Teodorescu susţine propunerea sa şi arată că Ateneul aduce folos. D. G. Duca, junimist, regretă a fi contra propunerei. D. D. G. Dobrescu se crede dator a susţine proiectul. D. Hiua vede în Ateneu un lux şi e de părere ca să nu se dea banii ceruţi pentru acest institut. D. G. Paladejentusiasmat de Ateneu cere ca să se acorde subvenţia. Voci, închidere. D. G. C. Arion ia cuvântul contra închiderei. D-sa aminteşte că colecti­viştii au dat ajutorul cerut iar acum când e vorba de eră nouă se refuză ajutorul cerut. D-sa vrea să cunoască părerea D-lui ministru al instrucţiune! publice, vechiu ateneist. Pusă la vot luarea în considerare se votează cu 85 bile albe şi 30 bile ne­gre din 115 votanţi. (Aplause). S’a luat în considerare. Pusă la vot legea se primeşte cu 81 bile albe contra 13 negre din 94 vo­tanţi. La ora 3 şi jumâtate şedinţa se sus­pendă, faţă de spumele făcute la gură,"de o­­cările D-tale de babă epileptică, D-ta eşti Ateul care­­ţi-ai luat soţia prin căsătoria religioasă. In afară de înju­răturile isterice asupra burghezimei domnitoare, D-ta fusesi avocatul Casei de Pensiuni sub colectivişti!! Aşa e nepăcătosule, nenemernicule şi nemiserabile Gaton al socialismului ?! Ai voiajat, scriind pe la ori­ce ga­zetă îţi da salariu ! Nu tăgădueşti, n’ai cum ! Recrutat, după lege, în armată, a­­veai concepţiunea d’a lepăda pe toată ziua mantaua şi chipiu şi a’ţi pleda regulat procesele. De cât, cine dracul va ia în serios? Voi, şi socialişti ?! Atâta rev în lume! Aţi reînviat Drepturile Omului pen­tru ca să bălăcăreştî! Apoi ce faci D-ta D-le Miile, de cât îţi reeditezi pornografiile din Dinu Mi­­lianu printr’ânsul; căci câte ai scr­is, daca n’ai înjurat otova-grosolan pe toţi publiciştii, literaţii ţârei, ai scris, cel puţin, nimicuri greţoase, fiade şi seci ca şi autorul lor. Şi atât! Pentru mine, răţoelile de la taraba D-tale sunt justificate : Ve doare, ve ustură rea, biciuelile mele. Hapurile ’și-au făcut efectul! Sunt mulțumit. La revedere. C. Dobrescu-Argeșuu­. -----------poo»---------­ Scrisoare deschisa d-lui redactor al GAZETEI „DREPTURILE OMULUI1’ Domnule Redactor, Am văzut în Drepturile Omului o scrisoare a mea , de şi fără dată ! ’Mi-o recunosc, — ba, mai mult. Declar că, am avut o întreagă co­respondenţă între anii 1881—1884 cu D-ta onorabile adversar. De la D-ta deţin şi eu scrisori multe şi mai calde de­cât a mea! De cât, ce dovedesc mai mult a­­cestea ? Că, acum suntem în divorţ, pe care eu vi l’am dat. Motivele ? Le-am spus alaltă­eri în Cameră. Alianţa ce a’şî continua cu detrac­torii, e o complicitate osândită. In a­ -----------——-------------­ TELEGRAME Atena, 26 Ianuarie. Circulă știrea că Regele George va visita pe Sultanul la întoarcerea sa de la căsătoria principesei Alexandra, care se va face la Petersburg. Această știre merită confirmare. Viena, 26 Ianuarie. Oare­cari ziare streine pun în legă­tură numele mai multor familii ilus­tre din nobleţă austriacă ca Auesperg Schwarzenberg etc., cu catastrofa de la Meierling. Putem declara într’un mod categoric, că aceste aserţiuni sunt în toate raporturile nişte născociri lip­site cu totul de temeiu. Viena, 26 Ianuarie. Regele şi Regina Belgiei au plecat la Bruxela. Asupra rugăciunilor lor formale, nici un membru din familia imperială nu i-a însoţit la gară. Ma­­jestâţile lor luaseră la Hofburg con­­cediu de la Imparatul, împărăteasa şi de la principesa. Viena, 26 Ianuarie. împăratul a primit biurourile celor douâ Camere cari au venit să-i ex­prime condoleanţele lor. El le mul­ţumi, în propriul său nume şi în nu­mele împărătesei şi al principesei Şte­­fania. După raportul făcut de preşedintele Camerei în şedinţa de seară, recepţiu­­nea fu din cele mai atingătoare, îm­păratul zise cu o voce înăbuşită de lacrimi. Toate popoarele Austriei mi-au dat atâtea probe de iubire, de cre­dinţă, de un patriotism adevărat aus­triac, şi devotament dinastiei, în­cât ţin să zic că aceste probe de iubire, au fost, ca credinţa mea în D-zell, cea mai mare consolaţiune în marea nenorocire ce m’a lovit. Cu toată a­­ceastă aspră lovitură a soartei, voi­ îndeplini conştiincios datoria mea de rege ca şi în trecut. In aceste zile de tristeţe cât de m­ult am mulţumit iubitei mele soţii, împă­rătesei. Nu pot să vă spun îndestul cât de mare sprijin a fost densa pentru mine şi nu pot să mulţumesc în de­a­­juns cerului că­­mi-a dat o asemenea soţie, cu cât veţi răspândi aceasta, cu atât vă voi­ mulţumi mai mult. Viena, 26 Ianuarie. Corespondenţa politică anunţă că principesa Clementina de Coburg va pleca astă seară cu suita sa la Sofia. Berlin, 26 Ianuarie. Comisiunea budgetară a Camerei de­putaţilor a aprobat cu unanimitatea vo­turilor, afară de ale d-lor Virchov şi Richter, proiectul privitor la sporirea listei civile. Hanoi, 26 Ianuarie. Francezii au pus mâna la 2 Februa­rie pe Şo­su, care era focarul rebe­liunii şi refugiul piraţilor, după o luptă în care avură trei oameni răniți. Re­belii au fugit. Răsboiul e terminat. Paris, 26 Ianuarie. Banca, Franciei a redus scontul său la 3°/0. Teatre şi concerte Teatrul Naţional. — Ernesto Rossi. — Prima representaţiune : Hamlet. * Circul Sidoli. — Mare representa­­ţiune în beneficiul clovnului Jean Cler­mont.* Sala Dacia. — Astă seară, balul so­ci­etăţei măcelarilor «Salvarea.» * b­ iblografie LIBRĂRIA DEGENMANN Sanguine de Catalie Mendes traduse în Româneşte şi urmate de Sanguinele Româneşti DE Bonifaciu Fiorescu 1 leu ; h. vel. 2 lei; şi de Japonia 5­1. * * * A apărut «Versuri», de Smara au­toarea A. B. G. şi a Ciorapului de piele ilustrate şi se află de vânzare la toate librăriile din Capitală. * * * A apărut de curând un studiu al D-lui Constantin I. Lupu, profesor, în­titulat: «A trăi este o nenorocire ?» * *** In curând va apare «Elemente de Stereotomie» de un anonim. Oaffitele mici de Doij din care o parte aranjate pe note de Năstase Ionescu, guitarist.—Prețul 1 leu. De vânzare la tipografia Carol Gobi, strada Doamnel No. 14. Migrena (Durerle de cap), Con­­stipaţiuni, Hemeroide (Trânjl), se vindecă prin întrebuinţarea fructului liaBaSt HUB lexativ şi răcoritor, nu conţine nici un purgativ drastic. Preparat de Anton Altan, farmacist. Deposit la farmacia Aurora, Strada Batiştea No. 14 bis. Preţul unei cutii 2 lei. Se găsește la toate farmaciele din țară. SG^C^G^3^^»£30G)s0C5!CG«0a § BOALELE SIFILITICE 8 S NEPUTINTA BASEATEASCA Q S Vindecă după cele mai noul metode­­ , radical, ţară durere şi împedicareî după o « esperienţă de 19 ani. Specialist în boa- P lele lumeşti U Q X nr. THOR. 8 p Str. Emigratul No. 3. intrarea din Calea H » Victoriei prin Str. Sf. Voivoz (Tramvay). » U Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara, U Loc separat de aşteptare pentru fie­care jai Cel mai bun specific contra boalelor de gât, maladielor vocei, scorbutuluî şi a salivaţiunilor mercuriale este: PASTILELE ca COLORAT de POTASA Preparate de Anton Arion, farmacist. Acest remediu precios se recomana«­tru oratoriu advocaţi, profesori şi cântă­refţi întreţine dulceaţa şi claritatea voce! Preţul unei cutii 2 lei De vânzare la farmacia „Aurora“ STRADA BATISTEI No. 1 bis. A se feri de contrafaceri- Medic si chirurg IIi*. WESTFRIED Tratează Boale Sypliilitice, precum şi maladi de ochi şi urech­i după un sistem cu totul noul Consultaţiuni de la 2—4 p. m. Str.Lipscani. No. 21. Etagisil I. COFETĂRIA FABRICA DE LICHERURI STRADA CAROL I­R- 17 alături cu bis. Curtea Veche colţu str. Carol Recomand Romuri de Jamaica, cali­tate superioară cu 2 fr 40 litru şi alte Romuri de Bremen din cele mai prime fabrici. Pes­te pentru ciai cu 1 fr. 80 kile, Ciaiuri Ruseşti fine 2.80, Liebe­­ruri, Ananas, Benedictine, Sartreuse, Pi­­perment, Quirase şi alte cu 2.80 lit., Lieber Napoleon cu 1.80, lit., Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menajul casei de la 1 fr. 20 litrul în sus. Bomboane cu 4 fr. kilo. Şampanie. Aranjamente de Bufete pentu nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără, asortate cu 1 fr. 80 kilo Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo. Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci înainte a fi încurageat prin muncă şi merit. Mare deposit de spirt­ rafinat cu pre­ţuri eftine Cu înaltă stimă Tanase D. Creţulescu SI Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra importantului a­­nunţ de la pag. IV al Marelor Ma­­gazine de Haine gataD. Skwartz­­man S-or strada Carol No. 2 şi A. Braunstein strada Şelari No. 9. -----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Next