Adevěrul, octombrie 1889 (Anul 2, nr. 337-361)

1889-10-26 / nr. 357

ANUL II.—No. 357 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIE­CIUEI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară 80 lei, în streinetate 50 Şase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Bou­levard de Capuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioş­eul No. 19, Boulevard St-Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ ADMINISTRAŢIA : Strada Nouă, 6.­­Eeigpijk ALTEIA Sä te ferescî, Române! ne cuia strein în casă. V. Alexandri. JOI 26 OCTOMBRE 1889 Numerar 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINIS­­TRAţIE ŞI LA „AGENŢIA MAYAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV ............0,30 b. linia » din..........îî. , Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Savas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administraţie şi la toate oficiile­ de publicitate. UN NUMĂR VECHI: 30 BANI Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA : Strad. _ PREVEDERILE NOASTRE --------------------------------------------------­Din Iași -­-------- ■■■-................----------------------------------­PARTIDU NONSENS -----------------------c&G'vDc'-----------------------­Tot statisticele colectiviste ----------------------------------eQ, grtf---------------------------------------­CREDITUL URBAN DIN IASI -------------------------------------------------­De peste munți -----------------_____— ---------------------­INCAPATINARILE MATUSICHI -------------------------------------oV3'loofV'----------------------—----------­Un proces de viol la Iasi -----------------------------------—■fiţitţi’»'-----------------------------------­DRAGOSTEA DIN URMA Bucureşti 25 Octombre Prevederile noastre Cestiunea disolvărei Camenilor a luat o formă palpabilă. Astăzi nu mai este nici o îndoială că Primul-ministru a cerut Regelui disolvarea. Așa­dar, sau Parlamentul va fi disolvat, sau Lascar Catargiu se va retrage. Sunt acum mai bine de două luni de când noi am fost cei d’în­­tâia cari am pus cestiunea pe a­­cest tărăm. La 18 August scriam: „Singurul mijloc de a da o so­­­luţiune normală situaţiunei nesi­gure în care ne svîrcoim de un „timp încoace, este disolvarea „Parlamentului şi alegeri­i libere.“ De atunci am susţinut această idee fără a şovăi un singur mo­ment. Motivele noastre erau : 1. Camerile actuale s’au ales toamna trecută, când Ţara abia eşise dintr’o situaţiune cu totul anormală. In asemenea condiţiuni ele nu puteau fi adevărata expre­­siune a stăreî politice a Ţărei. 2. Alegerile nu s’au făcut cum trebuiau să se facă, adică sub un minister de tranziţiune, ci au fost prezidate de Cabinetul junimist, care n’a avut alt gând de cât a ’şi înjgheba o clientelă. 3. Prin aceasta s’a creat gru­pul constituţional, o formaţiune politică cu totul artificială, care joacă astă­zi in Parlament un rol ilegitim din punctul de vedere cons­tituţional. 1( 4). Alegerile trecute s’au făcut intr’un moment când reacţiunea contra regimului brătienist era a­tot puternică şi Încă proaspătă în Ţară. Această reacţiune nu putea de cât să se răsfrângă şi asupra partidului liberal întreg. Liberalis­mul român suferise în mare parte urmările greşelilor regimului co­lectivist. Intr’o viitoare luptă elec­torală elementele mai curate ale colectivităţei brătienisfce s’ar con­topi cu partidul liberal-independent şi va fi o luptă firească, între li­beralii şi Conservatorii indepen­denţi. 5). Ast­fel vom reveni la o si­tuaţiune normală. Acţiunea Pala­tului va fi mărginită în limitele defipte de constituţiune şi Ţara va fi în fine stăpână pe sine. Con­servatorii nu vor mai avea nevoie de a se alia cu junimiştii, nici li­beralii independenţi cu brătieniş­­tii, căci ambele colectivităţi nu vor mai fi de­cât cantităţi neglijabile. Aceste cauze pe care noi le-am arătat şi le-am desvoltat în mai multe rînduri, par a fi împărtă­şite de partidul conservator, în marea sa majoritate, căci Naţiona­lul, organul partidului, scrie astă­zi. Actuala Cameră, din pricina ministe­rului care a prezidat alegerile, este în parte o creaţiune artificială, fie a slă­biciune­ unor colegii, fie a unui capri­m trecător, a zăpăcelei ce domnea în spi­rite după căderea colectivităţei. Ca toate Camerile alese sub un minister care n’a­­vea de fel partid în ţară, nu poate fi o Cameră de muncă din pricina intere­selor atâtor grupuri din care e com­pusă, a proporţiilor numerice şi prin urmare a intrigilor ce se urzesc tot-d’a­­una în asemene împrejurări şi a obstruc­­ţionismului ce se poate face şi s’a fă­cut, aşa că cu toate că guvernul are o majoritate de 15 — 20 voturi, nu poate lucra nimic. De altmintrelea, toată istoria noastră parlamentară ne dovedește aceasta. Nici o Cameră presidată de un guvern ce nu se rezima pe un partid n’a putut fi o Cameră de muncă și de guvernământ, ci numai o Cameră de orientare care a fost curând disolvata de guvernul defi­nitiv. Aceste rînduri ale ziarului ofi­cios ne dovedesc că guvernul a înțeles că disolvarea este pentru densul singurul mijloc de a trăi sau de a muri cu demnitate. De altmintrelea ori­ce încercare de a merge înainte cu Camerile ac­tuale ar fi fost zadarnică şi n’ar fi avut ca rezultat de cât de a provoca o criză şi mai acută de cât aceea de care suferim acum. Unii obiectează că n’ar trebui să se expună Ţara la o nouă a­­gitaţiune ? „Guvernul actual, zic ei, a venit la putere prin Parla­ment , dacă este rea, sau dacă nu mai are majoritate, el va cădea şi acei cari vor fi format o majori­tate de resturnare, n’au de cât să’l înlocuiască.“ Da. Aşa ar fi, dacă ne-am afla într’o stare normală, dar se ştie că este tocmai contrariul. Nici guvernul de astă­zi, nici or ce alt guvern care ’î-ar fi suc­cedat nu ar fi putut merge cu Camerile actuale. Disolvarea se impune clar, nu pentru ca, prin alegeri, Cabinetul actual să-şi poată forma o majoritate, ci pentru ca un guvern oare­care să devie­ cu putinţă şi să poată guverna în a­­ceastă Ţară. Cauza de căpetenie a încurcă­­turei de astă­zi fiind însemnătatea nefirească şi nelegitimă a grupu­lui junimist în Parlament, se în­ţelege că alegerile viitoare se vor restrânge mai ales pe junimişti. De aceea vedem că ei s-a fi dat şi îşi dau toate silinţele spre a face să se auză în public că disolva­rea nu este cu putinţă. Până acum multă lume credea că Lascar Catargiu nu poate di­­solva Parlamentul fiind­că Regele nu -i va acorda disolvarea. Această credință constituia mai ales slă­biciunea guvernului. In curând această iluziune va dispare. Partidele își vor putea arăta puterile și slăbiciunile la lumina mare a luptei electorale. Dunăreanul. TELEGRAME VIER­A, 24 Octombrie.— Mai multe ziare comentează discursul tronului bul­gar. Die Presse arată că discursul nu con­ţine nici o alusiune la cestiunea de re­cunoaştere, ceea ce este o nouă probă de înţelepciunea D-lui Stambuloff. In cestiunea bulgară, lucrul mai folositor e consolidarea stării interioare a Bulga­riei. Neue Freie Presse e foarte satisfăcută că ordinea n’a fost turburată în timpul absenţei Prinţului. El vede în aceasta o nouă probă că Bulgaria formează un Stat cu desăvârşire normal şi că ea s’a arătat demnă de laudele împăratului. VIENA, 24 Octombrie. —Banca aus­­tro-ungară a ridicat toul scontului la 5 la sută. PARIS, 24 Octombrie.— Jurnal des De­ats zice că mesagiul prințului Bul­gariei e menit a inspira încredere. Tre­bue să urăm pentru pacea Europei ca răbdarea Ţarului și a Sultanului să con­tinue. •----------------------IWSHB8JMI--—-------*--------­ Creditul Urban din Iaşi Principele Grig. M. Sturza a in­tentat acţiune creditului funciar Ur­ban din Iaşi pentru motivul că nu vrea să -i primească­­plarta datoriei de 110.000 lei. Principele Grig. Sturza a consemnat banii, făcând ofertă reală şi a chemat apoi pe credit în judecată spre a’l sili să’şi primească suma ce ’i împrumutase. Cauza pentru care creditul refuză încasarea e că se găseşte într’o si­tuaţie anormală şi ca s’ar îndepărta de la propunerea votată de adunarea generală şi care prevede că nici un socretar să nu aibă dreptul de a ’şi scoate imobilele de sub ipoteca cre­ditului timp de 5 ani. Termenul de judecată este fixat pentru ziua de 27 octombrie la tri­bunal secţia II. Mulţi asociaţi aş­teaptă rezultatul acestui proces spre a şti şi ei ce le rămâne de făcut cu imobilele lor în caz când ar dispune să şi le elibereze de sub ipotecă. din Iaşi Consiliul judeţean la 23 octombre a fost sesizat de o moţiune a D-lui G. Scorţescu, privitoare la mandatul de con­silieri a D-lor Sandu Dudescu şi Gh. Drăghici, daţi în judecată din cauza afa­cerei de la creditul urban. Chestiunea fiind delicată se declară şedinţă secretă. Moţiunea D-lui G. Scorţescu a fost respinsă şi prin urmare D-nii Dudescu şi Drăghici continuă de a lua parte la desbaterile consiliului judeţian. Consiliul comunal a terminat desba­terile asupra proiectului de regulament pentru împărţirea în loturi ale moşiilor comunei, venite în proprietatea sa prin legea celor 10.000.000 acordate Iaşului. Regulamentul votat prevede cinci hec­tare de fie­care împroprietărit, care se vor da fără licitaţie, prin tragere la sorţi tuturor celor înscrişi legal şi cu preţul fix de 220 lei, plus cheltuelile de ridi­carea planurilor și punerea în posesiune. Nici un împroprietărit nu va putea cumpăra de­cât un singur loc de cinci hectare, rezervându-se însă comunelor câte două loturi de care să beneficieze bisericile de pe acele comuni. * * * La 23 octombrie seara a fost ares­tat în hotelul Dacia din Iași­­, loco­tenent Trăsnea, urmărit de autorităţile militare din Roman pentru faptul de furtişag. Făcându-i-se perchiziţie i s-a găsit un cufăr plin de ciubote îndesite din magazia regimentului său şi pe care le-ar fi adus în Iaşi spre a le desface. Comercianţii din Iaşi, se plâng con­tra unei dispozițiuni de curând luată de către judecătorii de ocoale, care’i obligă * * la taxa timbrului pentru procesele de bagatele de la 2­50 lei. Asemenea pro­cese până mai deună­zi erau scutite de ori­ce taxe, după cum se glăsueşte prin legea timbrului. Comercianţii, aflăm că vor să dreseze o plângere la ministerul de finanţe şi la cel de justiţie, contra acestei dispozi­ţiuni, de­oare­ce în marea majoritate a proceselor pentru sume mici, intre două comercianţi, sau un comerciant şi parti­cular, îi costă mai mult aţa de­cât faţa.* * * Iarmarocul de Sf. Dumitru, deja este bine întocmit. Şesul Frumoasei e pre­­serat de vite cornute şi cai. Vînzarea însă nu e atât de bună; totuşi se speră că în aceste din urmă zile tîrgul va fi mai căutat. In strada Lozonschi despărţirea I-ia, s’a găsit lepădat un copil de sex feme­­nin în etate ca de 2 luni fără vre-o in­­scripţiune.* * * E vorba ca Iaşul să fie înzestrat cu tramvay. Nişte reprezentanţi a unei com­panii de tramvay D-nii Polidor Van­­derschueren şi M. Odlet se află de câte­va zile în oraş şi caută de a trata cu comuna pentru această afacere. * * * La 23 octombrie, a mai căzut un cal de la pompierie, în avuzul din Păcu­rari. Aşa­dar, de la 20 August până as­tăzi, au căzut în acel avuz: un copil, trei cai de la pompieri şi o bivoliţă. * * • Cu trenul de 11 şi 5 m. au sosit în ziua de 23 a­niî: Gr. Cogălniceanu, Vidraşcu din Bacăui, Teodor, prim-pro­­curor, Zarifopol, Cimara din Dorohoiu. --------------------------------------------------­- * PARTIDUL NON-SENS Mare dreptate avem când nu luăm în serios programomania ju­nimiştilor ! Dacă oamenii aceştia ar fi în­­tr’adevăr susţinătorii unui program oare care, dacă el ar dori într’a­­devăr îndreptarea relelor de care sufere astăzi ţara, dacă ar fi oa­meni de bună credinţă, atunci n’ar trebui să se poarte cum se poartă. Căci nu ne putem închipui ca nişte oameni, cari se pretind a­­depţi credincioşi ai unor reforme bine chibzuite, să facă totul pen­tru a împiedica realizarea acestor reforme. Cu toate aceste, junimiştii fac tocmai tot ce trebue pentru a îm­­pedica orî­ce muncă serioasă, ori­ce gând de îmbunătăţire în dife­ritele ramuri de activitate socială. Intr’adevér, aceşti politiciani, cari n’au altă ţintă politică de cât în­tărirea colectivităţilor regale pe ruinele partidelor existente, aceşti struggle-for-liferî al politicei, de când au căzut de la putere, n’au com­bătut alt­fel guvernul actual de cât pe tema programelor şi refor­melor. „Guvernul D-luî Catargiu n’are un program de reforme bine sta­bilit ! “ striga Constituţionalul cât­­ ţinea gura. „Guvernul acesta e compus din oameni incapabili de a concepe idei n­oî. El însemnează un pas înapoi în istoria propăşire! noas­tre!“ perora D. Carp în plină Ca­meră. In sfîrşit, nu era zi lăsată de la Dumnezeu în care junimiştii să nu’şi exprime prin toate organele lor setea de reforme. Atât de departe au mers cu ar­doarea lor pentru program, în­cât au declarat nu de mult că nu vor face opoziţie sistematică guvernului actual şi că vor vota proiectele de legi ce el va propune Came­relor, numai să o vază lucrând, să vază că şi D. Catargiu nu vrea să stea la putere pentru putere. In faţa unei asemenea atitun­dini, ar crede oare cine­va că toc­mai junimiştii sunt negaţiunea ori­cărei idei folositoare, că toată ac­tivitatea lor se rezumă în a îm­piedica pe alţii de a face binele ? Şi totuşi aşa este. Pentru a ne încredinţa, n’avem de­cât să trecem în revistă tot ce au făcut junimiştii de la căderea lor de la putere. Deşi le place să se întituleze conservatori, ei au întrebuinţat toate mijloacele pentru a discre­dita guvernul conservator, hârţu­­indu’l mereu, făcăndu’l să nu se poată gândi la alt­ce­va de­cât la modul cum să se scape de în­ţepăturile veninoase ale vespei ju­nimiste. Acum, când sesiunea Corpuri­lor Legiuitoare e aproape să se deschidă, când guvernul, dacă ar fi fost încredințat că voturile ju­nimiștilor nu-l vor trăda, ar fi tre­buit să pregătească proiectele de legi pe care ar fi crezut de ne­voie să le dea în desbaterile ac­tualei sesiuni parlamentare,—toc­mai acum junimiştii îl pun mai puternice beţe în roate şi nul lasă o zi de odihnă. Tot şiretlicul lor de intrigant­­este astă­zi pus în cumpănă pent­­ru a provoca zizania şi slăbirea guvernului D-lui Catargiu. Aşa procedează nişte oameni pentru cari binele comun e o re­ligie ? Asemenea atitudine trebue să aibă apostolii unor idei salutare, a căror realizare e unica lor ţintă ? Neapărat că nu. Atunci cum se chiamă treaba aceasta, a cere, pe de o parte, re­forme şi, pe de altă parte, a îm­piedica prin ori­ce mijloace reali­zarea acestor reforme? Este un non-sens desăvârşit şi un non-sens este întreg partidul junimist. De­şi adepţii doctrinei ,Regele şi dorobanţul‘ strigă mereu că miezul existenţei lor este numai în reformele ce au înşirat pe hâr­tie, cu toate aceste, nici o re­formă nu se va putea face în Ro­mânia câtă vreme grupul acesta va sta în picioare. • Și dacă disolvarea n’ar avea alt motiv, ea ar trebui să se facă nu­mai pentru a desființa grupul a­­dunat de întâmplare în jurul D-lui Carp. îl. —------------------- ---------------------­ De peste Munţi Dintre toate naţionalităţile din Unga­ria putem zice cu drept cuvînt, că cea mai prudentă şi mai matură în acţiunile sale de natură politică a fost naţionali­tatea română; căci, până când alte po­poare şi mai ales corifeii lor — cu deo­sebire pe la epoca creărei legei de na­ţionalitate din 1868, emulând în a ’şi manifesta sentimentele de aderenţă către generoasa­­ liberala ! şi democrata­­ na­ţiune maghiară ! — căutau a se face oare­cum demne de aceste întru adevăr fru­moase atribuţiuni şi ca să beneficieze de ele mai puţin geloase, tindeau a se asi­mila în unele consideraţiuni rasei ma­ghiare,—până atunci fraţii noştri trans­carpatini, având în vedere păţeniile tre­cutului şi caracterul fără rutină euro­peană al maghiarilor, năzuiau a -şi asi­gura individualitatea lor naţională prin o lege pozitivă, prin mai puţine cauze comune cu tot ce e maghiar şi mai ales prin conservarea bisericei şi şcoalei na­ţionale cu toate sacrificiile posibile. De aci provine şi aceea, că Românii sunt elementul cel mai de temut în ochii ma­ghiarilor. De două ori e mai grea soarta slo­vacilor din Ungaria, cari, prin concesiu­nile lor nesocotite, împărtăşesc aceiaşi lege cu maghiarii de confesiunea lute­rană şi au acelaşi organism în biserică şi în şcoală, prin urmare sunt mai ex

Next