Adevěrul, octombrie 1889 (Anul 2, nr. 337-361)
1889-10-26 / nr. 357
ANUL II.—No. 357 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIECIUEI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 80 lei, în streinetate 50 Şase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Boulevard de Capuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioşeul No. 19, Boulevard St-Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ ADMINISTRAŢIA : Strada Nouă, 6.Eeigpijk ALTEIA Sä te ferescî, Române! ne cuia strein în casă. V. Alexandri. JOI 26 OCTOMBRE 1889 Numerar 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINISTRAţIE ŞI LA „AGENŢIA MAYAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV ............0,30 b. linia » din..........îî. , Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Savas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. UN NUMĂR VECHI: 30 BANI Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA : Strad. _ PREVEDERILE NOASTRE --------------------------------------------------Din Iași --------- ■■■-................----------------------------------PARTIDU NONSENS -----------------------c&G'vDc'-----------------------Tot statisticele colectiviste ----------------------------------eQ, grtf---------------------------------------CREDITUL URBAN DIN IASI -------------------------------------------------De peste munți -----------------_____— ---------------------INCAPATINARILE MATUSICHI -------------------------------------oV3'loofV'----------------------—----------Un proces de viol la Iasi -----------------------------------—■fiţitţi’»'-----------------------------------DRAGOSTEA DIN URMA Bucureşti 25 Octombre Prevederile noastre Cestiunea disolvărei Camenilor a luat o formă palpabilă. Astăzi nu mai este nici o îndoială că Primul-ministru a cerut Regelui disolvarea. Așadar, sau Parlamentul va fi disolvat, sau Lascar Catargiu se va retrage. Sunt acum mai bine de două luni de când noi am fost cei d’întâia cari am pus cestiunea pe acest tărăm. La 18 August scriam: „Singurul mijloc de a da o soluţiune normală situaţiunei nesigure în care ne svîrcoim de un „timp încoace, este disolvarea „Parlamentului şi alegerii libere.“ De atunci am susţinut această idee fără a şovăi un singur moment. Motivele noastre erau : 1. Camerile actuale s’au ales toamna trecută, când Ţara abia eşise dintr’o situaţiune cu totul anormală. In asemenea condiţiuni ele nu puteau fi adevărata expresiune a stăreî politice a Ţărei. 2. Alegerile nu s’au făcut cum trebuiau să se facă, adică sub un minister de tranziţiune, ci au fost prezidate de Cabinetul junimist, care n’a avut alt gând de cât a ’şi înjgheba o clientelă. 3. Prin aceasta s’a creat grupul constituţional, o formaţiune politică cu totul artificială, care joacă astăzi in Parlament un rol ilegitim din punctul de vedere constituţional. 1( 4). Alegerile trecute s’au făcut intr’un moment când reacţiunea contra regimului brătienist era atot puternică şi Încă proaspătă în Ţară. Această reacţiune nu putea de cât să se răsfrângă şi asupra partidului liberal întreg. Liberalismul român suferise în mare parte urmările greşelilor regimului colectivist. Intr’o viitoare luptă electorală elementele mai curate ale colectivităţei brătienisfce s’ar contopi cu partidul liberal-independent şi va fi o luptă firească, între liberalii şi Conservatorii independenţi. 5). Astfel vom reveni la o situaţiune normală. Acţiunea Palatului va fi mărginită în limitele defipte de constituţiune şi Ţara va fi în fine stăpână pe sine. Conservatorii nu vor mai avea nevoie de a se alia cu junimiştii, nici liberalii independenţi cu brătieniştii, căci ambele colectivităţi nu vor mai fi decât cantităţi neglijabile. Aceste cauze pe care noi le-am arătat şi le-am desvoltat în mai multe rînduri, par a fi împărtăşite de partidul conservator, în marea sa majoritate, căci Naţionalul, organul partidului, scrie astăzi. Actuala Cameră, din pricina ministerului care a prezidat alegerile, este în parte o creaţiune artificială, fie a slăbiciune unor colegii, fie a unui caprim trecător, a zăpăcelei ce domnea în spirite după căderea colectivităţei. Ca toate Camerile alese sub un minister care n’avea de fel partid în ţară, nu poate fi o Cameră de muncă din pricina intereselor atâtor grupuri din care e compusă, a proporţiilor numerice şi prin urmare a intrigilor ce se urzesc tot-d’auna în asemene împrejurări şi a obstrucţionismului ce se poate face şi s’a făcut, aşa că cu toate că guvernul are o majoritate de 15 — 20 voturi, nu poate lucra nimic. De altmintrelea, toată istoria noastră parlamentară ne dovedește aceasta. Nici o Cameră presidată de un guvern ce nu se rezima pe un partid n’a putut fi o Cameră de muncă și de guvernământ, ci numai o Cameră de orientare care a fost curând disolvata de guvernul definitiv. Aceste rînduri ale ziarului oficios ne dovedesc că guvernul a înțeles că disolvarea este pentru densul singurul mijloc de a trăi sau de a muri cu demnitate. De altmintrelea orice încercare de a merge înainte cu Camerile actuale ar fi fost zadarnică şi n’ar fi avut ca rezultat de cât de a provoca o criză şi mai acută de cât aceea de care suferim acum. Unii obiectează că n’ar trebui să se expună Ţara la o nouă agitaţiune ? „Guvernul actual, zic ei, a venit la putere prin Parlament , dacă este rea, sau dacă nu mai are majoritate, el va cădea şi acei cari vor fi format o majoritate de resturnare, n’au de cât să’l înlocuiască.“ Da. Aşa ar fi, dacă ne-am afla într’o stare normală, dar se ştie că este tocmai contrariul. Nici guvernul de astăzi, nici or ce alt guvern care ’î-ar fi succedat nu ar fi putut merge cu Camerile actuale. Disolvarea se impune clar, nu pentru ca, prin alegeri, Cabinetul actual să-şi poată forma o majoritate, ci pentru ca un guvern oarecare să devie cu putinţă şi să poată guverna în această Ţară. Cauza de căpetenie a încurcăturei de astăzi fiind însemnătatea nefirească şi nelegitimă a grupului junimist în Parlament, se înţelege că alegerile viitoare se vor restrânge mai ales pe junimişti. De aceea vedem că ei s-a fi dat şi îşi dau toate silinţele spre a face să se auză în public că disolvarea nu este cu putinţă. Până acum multă lume credea că Lascar Catargiu nu poate disolva Parlamentul fiindcă Regele nu -i va acorda disolvarea. Această credință constituia mai ales slăbiciunea guvernului. In curând această iluziune va dispare. Partidele își vor putea arăta puterile și slăbiciunile la lumina mare a luptei electorale. Dunăreanul. TELEGRAME VIERA, 24 Octombrie.— Mai multe ziare comentează discursul tronului bulgar. Die Presse arată că discursul nu conţine nici o alusiune la cestiunea de recunoaştere, ceea ce este o nouă probă de înţelepciunea D-lui Stambuloff. In cestiunea bulgară, lucrul mai folositor e consolidarea stării interioare a Bulgariei. Neue Freie Presse e foarte satisfăcută că ordinea n’a fost turburată în timpul absenţei Prinţului. El vede în aceasta o nouă probă că Bulgaria formează un Stat cu desăvârşire normal şi că ea s’a arătat demnă de laudele împăratului. VIENA, 24 Octombrie. —Banca austro-ungară a ridicat toul scontului la 5 la sută. PARIS, 24 Octombrie.— Jurnal des Deats zice că mesagiul prințului Bulgariei e menit a inspira încredere. Trebue să urăm pentru pacea Europei ca răbdarea Ţarului și a Sultanului să continue. •----------------------IWSHB8JMI--—-------*-------- Creditul Urban din Iaşi Principele Grig. M. Sturza a intentat acţiune creditului funciar Urban din Iaşi pentru motivul că nu vrea să -i primeascăplarta datoriei de 110.000 lei. Principele Grig. Sturza a consemnat banii, făcând ofertă reală şi a chemat apoi pe credit în judecată spre a’l sili să’şi primească suma ce ’i împrumutase. Cauza pentru care creditul refuză încasarea e că se găseşte într’o situaţie anormală şi ca s’ar îndepărta de la propunerea votată de adunarea generală şi care prevede că nici un socretar să nu aibă dreptul de a ’şi scoate imobilele de sub ipoteca creditului timp de 5 ani. Termenul de judecată este fixat pentru ziua de 27 octombrie la tribunal secţia II. Mulţi asociaţi aşteaptă rezultatul acestui proces spre a şti şi ei ce le rămâne de făcut cu imobilele lor în caz când ar dispune să şi le elibereze de sub ipotecă. din Iaşi Consiliul judeţean la 23 octombre a fost sesizat de o moţiune a D-lui G. Scorţescu, privitoare la mandatul de consilieri a D-lor Sandu Dudescu şi Gh. Drăghici, daţi în judecată din cauza afacerei de la creditul urban. Chestiunea fiind delicată se declară şedinţă secretă. Moţiunea D-lui G. Scorţescu a fost respinsă şi prin urmare D-nii Dudescu şi Drăghici continuă de a lua parte la desbaterile consiliului judeţian. Consiliul comunal a terminat desbaterile asupra proiectului de regulament pentru împărţirea în loturi ale moşiilor comunei, venite în proprietatea sa prin legea celor 10.000.000 acordate Iaşului. Regulamentul votat prevede cinci hectare de fiecare împroprietărit, care se vor da fără licitaţie, prin tragere la sorţi tuturor celor înscrişi legal şi cu preţul fix de 220 lei, plus cheltuelile de ridicarea planurilor și punerea în posesiune. Nici un împroprietărit nu va putea cumpăra decât un singur loc de cinci hectare, rezervându-se însă comunelor câte două loturi de care să beneficieze bisericile de pe acele comuni. * * * La 23 octombrie seara a fost arestat în hotelul Dacia din Iași, locotenent Trăsnea, urmărit de autorităţile militare din Roman pentru faptul de furtişag. Făcându-i-se perchiziţie i s-a găsit un cufăr plin de ciubote îndesite din magazia regimentului său şi pe care le-ar fi adus în Iaşi spre a le desface. Comercianţii din Iaşi, se plâng contra unei dispozițiuni de curând luată de către judecătorii de ocoale, care’i obligă * * la taxa timbrului pentru procesele de bagatele de la 250 lei. Asemenea procese până mai deunăzi erau scutite de orice taxe, după cum se glăsueşte prin legea timbrului. Comercianţii, aflăm că vor să dreseze o plângere la ministerul de finanţe şi la cel de justiţie, contra acestei dispoziţiuni, deoarece în marea majoritate a proceselor pentru sume mici, intre două comercianţi, sau un comerciant şi particular, îi costă mai mult aţa decât faţa.* * * Iarmarocul de Sf. Dumitru, deja este bine întocmit. Şesul Frumoasei e preserat de vite cornute şi cai. Vînzarea însă nu e atât de bună; totuşi se speră că în aceste din urmă zile tîrgul va fi mai căutat. In strada Lozonschi despărţirea I-ia, s’a găsit lepădat un copil de sex femenin în etate ca de 2 luni fără vre-o inscripţiune.* * * E vorba ca Iaşul să fie înzestrat cu tramvay. Nişte reprezentanţi a unei companii de tramvay D-nii Polidor Vanderschueren şi M. Odlet se află de câteva zile în oraş şi caută de a trata cu comuna pentru această afacere. * * * La 23 octombrie, a mai căzut un cal de la pompierie, în avuzul din Păcurari. Aşadar, de la 20 August până astăzi, au căzut în acel avuz: un copil, trei cai de la pompieri şi o bivoliţă. * * • Cu trenul de 11 şi 5 m. au sosit în ziua de 23 aniî: Gr. Cogălniceanu, Vidraşcu din Bacăui, Teodor, prim-procuror, Zarifopol, Cimara din Dorohoiu. --------------------------------------------------- * PARTIDUL NON-SENS Mare dreptate avem când nu luăm în serios programomania junimiştilor ! Dacă oamenii aceştia ar fi într’adevăr susţinătorii unui program oare care, dacă el ar dori într’adevăr îndreptarea relelor de care sufere astăzi ţara, dacă ar fi oameni de bună credinţă, atunci n’ar trebui să se poarte cum se poartă. Căci nu ne putem închipui ca nişte oameni, cari se pretind adepţi credincioşi ai unor reforme bine chibzuite, să facă totul pentru a împiedica realizarea acestor reforme. Cu toate aceste, junimiştii fac tocmai tot ce trebue pentru a împedica orîce muncă serioasă, orice gând de îmbunătăţire în diferitele ramuri de activitate socială. Intr’adevér, aceşti politiciani, cari n’au altă ţintă politică de cât întărirea colectivităţilor regale pe ruinele partidelor existente, aceşti struggle-for-liferî al politicei, de când au căzut de la putere, n’au combătut altfel guvernul actual de cât pe tema programelor şi reformelor. „Guvernul D-luî Catargiu n’are un program de reforme bine stabilit ! “ striga Constituţionalul cât ţinea gura. „Guvernul acesta e compus din oameni incapabili de a concepe idei noî. El însemnează un pas înapoi în istoria propăşire! noastre!“ perora D. Carp în plină Cameră. In sfîrşit, nu era zi lăsată de la Dumnezeu în care junimiştii să nu’şi exprime prin toate organele lor setea de reforme. Atât de departe au mers cu ardoarea lor pentru program, încât au declarat nu de mult că nu vor face opoziţie sistematică guvernului actual şi că vor vota proiectele de legi ce el va propune Camerelor, numai să o vază lucrând, să vază că şi D. Catargiu nu vrea să stea la putere pentru putere. In faţa unei asemenea atitundini, ar crede oare cineva că tocmai junimiştii sunt negaţiunea oricărei idei folositoare, că toată activitatea lor se rezumă în a împiedica pe alţii de a face binele ? Şi totuşi aşa este. Pentru a ne încredinţa, n’avem decât să trecem în revistă tot ce au făcut junimiştii de la căderea lor de la putere. Deşi le place să se întituleze conservatori, ei au întrebuinţat toate mijloacele pentru a discredita guvernul conservator, hârţuindu’l mereu, făcăndu’l să nu se poată gândi la altceva decât la modul cum să se scape de înţepăturile veninoase ale vespei junimiste. Acum, când sesiunea Corpurilor Legiuitoare e aproape să se deschidă, când guvernul, dacă ar fi fost încredințat că voturile junimiștilor nu-l vor trăda, ar fi trebuit să pregătească proiectele de legi pe care ar fi crezut de nevoie să le dea în desbaterile actualei sesiuni parlamentare,—tocmai acum junimiştii îl pun mai puternice beţe în roate şi nul lasă o zi de odihnă. Tot şiretlicul lor de intriganteste astăzi pus în cumpănă pentru a provoca zizania şi slăbirea guvernului D-lui Catargiu. Aşa procedează nişte oameni pentru cari binele comun e o religie ? Asemenea atitudine trebue să aibă apostolii unor idei salutare, a căror realizare e unica lor ţintă ? Neapărat că nu. Atunci cum se chiamă treaba aceasta, a cere, pe de o parte, reforme şi, pe de altă parte, a împiedica prin orice mijloace realizarea acestor reforme? Este un non-sens desăvârşit şi un non-sens este întreg partidul junimist. Deşi adepţii doctrinei ,Regele şi dorobanţul‘ strigă mereu că miezul existenţei lor este numai în reformele ce au înşirat pe hârtie, cu toate aceste, nici o reformă nu se va putea face în România câtă vreme grupul acesta va sta în picioare. • Și dacă disolvarea n’ar avea alt motiv, ea ar trebui să se facă numai pentru a desființa grupul adunat de întâmplare în jurul D-lui Carp. îl. —------------------- --------------------- De peste Munţi Dintre toate naţionalităţile din Ungaria putem zice cu drept cuvînt, că cea mai prudentă şi mai matură în acţiunile sale de natură politică a fost naţionalitatea română; căci, până când alte popoare şi mai ales corifeii lor — cu deosebire pe la epoca creărei legei de naţionalitate din 1868, emulând în a ’şi manifesta sentimentele de aderenţă către generoasa liberala ! şi democrata naţiune maghiară ! — căutau a se face oarecum demne de aceste întru adevăr frumoase atribuţiuni şi ca să beneficieze de ele mai puţin geloase, tindeau a se asimila în unele consideraţiuni rasei maghiare,—până atunci fraţii noştri transcarpatini, având în vedere păţeniile trecutului şi caracterul fără rutină europeană al maghiarilor, năzuiau a -şi asigura individualitatea lor naţională prin o lege pozitivă, prin mai puţine cauze comune cu tot ce e maghiar şi mai ales prin conservarea bisericei şi şcoalei naţionale cu toate sacrificiile posibile. De aci provine şi aceea, că Românii sunt elementul cel mai de temut în ochii maghiarilor. De două ori e mai grea soarta slovacilor din Ungaria, cari, prin concesiunile lor nesocotite, împărtăşesc aceiaşi lege cu maghiarii de confesiunea luterană şi au acelaşi organism în biserică şi în şcoală, prin urmare sunt mai ex