Adevěrul, octombrie 1889 (Anul 2, nr. 337-361)
1889-10-27 / nr. 358-359
ANUL II.—No. 953 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 1B ALE FIECAUEI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bucurescu In casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 80 lei, in streinietate 50 face luni „ 15 „ „ „ 25 Joi luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kioșeul No. 141, Boulevard deCapuennes;la kioșeul No 117, Boulevard St.-Michel; la kioșeul No. 19, Boulevard St.-Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA EDIȚIA VINERI și SAMBATA 27—28 OCTOMBRE 1889 Numărul 10 Bani ANONCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIE ŞI LA „AGENŢIA HATAR“ Din Judeţe direct la administraţie. Anuneiuri, pag. IV............0,30 b. linia „ „ IU..........11 . Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administrație și la toate oficiile de publicitate. V. Alexandri. UN NUMĂR VECHI: 30 BANI ADMINISTRAȚIA : ^tx'adL» Nouă, 6, Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA : Strada Kowa, 6,■ Să te feresc!, Române! Se cuiți străin în casă. STREIM3MUL Din Ia,&i ----------c›3'fcj?tfa9’0---------Dieta Boemiei Ecouri politice din Iași EGIPTUL ------------------------MUSEELE DIN BIUCURESCI -------------------------------------*/c›j'c›*-------------------------------------Întrevederea de la Frittritta* EX-REEBLE MILAN DRAGOSTEADIN URMA Bucuresti 27 Octombre - ‚+-‚‚‚,§**› ŞTREINISMUL Un strein care ar voi să studieze starea noastră socială şi politică, obicinuit a vedea lucrurile în oarecare mod în ţara lui sau aiurea, ar judeca prin analogie şi foarte uşor s’ar înşela; căci, la suprafaţă şi văzute de departe, lucrurile par a se petrece ca pretutindeni El va găsi toată înjghebarea unei ţări constituţionale : Camere, Rege, partide politice care se luptă pentru a ajunge la putere etc. ; în fine nimic de anormal. Dacă va avea şi spirit, el va schiţa siluetele câtorva personaje în vedere,—va releva câteva particularităţi care l’ar fi isbit şi va crede ast-fel că a dat o idee îndestulătoare despre starea noastră politică. Increzendu-se prea mult în asemănările exterioare, nu va fi pătruns in deajuns In fundul lucrurilor şi prin urmare nu va fi ştiut să degajeze, ceea ce ne individualizează şi ne distinge dintre celel’alte popoare. . Ceea ce ne distinge de celel’alte popoare, în viaţa noastră politică, este,—trebue să o spunem, —lipsa absolută de originalitate individuală şi cea mai cinică şi mai revoltătoare înflorire a egoismului setos de satisfaceri materiale. In graba noastră de a călca pe urmele civilizaţiunei occidentale neam pus a imita, a imita orbeşte, a imita cu deosebire răul, exagerându’l. Nemulţumiţi de a fi oprit pe loc şi brusc orice desvoltare avănd rădăcini în trecut şi bază în condiţiunile locale,—nemulţumiţi de a fi importat cu toptanul instituţiuni de a gata, fructe ale unei vieţi sociale diferite de a noastră,—noi am voit încă a ne pune în contact prin toţi porii cu civilizaţiunea occidentală pentru a putea absoarbe mai repede, şi impacienţi de a o poseda, am înghiţit’o, ca să zic aşa, crezănd că printr’asta o vom asimila. De oarece curentul în ţările civilisate, spiritul secolului, cum se zice, este positivismul,—concurenţa aprigă şi fără scrupule, — pesimismul critic şi neîncrezător, noi, nu am lipsit de a ne însuşi toate acestea şi de a face dintr’ănsele tendinţa exclusivă a vieţei noastre intelectuale şi morale, fără să observăm că, dacă această tendinţă există la celelalte popoare occidentale, ea nu este decât o formă speculativă a unei întregi civilizaţiuni născută şi desvoltată pe pământul lor,—că influenţa acestei stări a sufletului, care paralizează orice activitate şi sterilizează orice entusiasm, este combătută şi neutralizată prin alte tendinţe existente şi active; căci aceste popoare au fiecare un caracter original şi naţional pe care ele l l au conservat cu sfinţenie, un fond bogat de bune apucături şi de tendinţe progresiste, răspândite în mase. Noi, din contra, printr’o imitaţiune grăbită şi ineptă, am secat izvoarele vii ale desvoltărei noastre normale şi naţionale; am smuls tot ce avea vre-o rădăcină în pământ, şi am pregătit printr’asta un teren favorabil unui scepticism fanfaron şi necrezător. Iată cauza profundei cangrene ce ne roade: iată pericolul naţional ! Avem, in adevăr, o organizaţiune politică oarecare, instituţii, etc., dar toate acestea sunt nişte corpuri fără suflet, nişte cuvinte fără de realitate. Realitatea este o imensă incierare de pofte, care aruncă pe oameni unii contra altora, o înjosire spăimăntătoare a moralităţei generale, o lipsă absolută de patriotism. Cuvântul de ordine universal este: îmbogăţiţi-vă cu orice preţ. Partidele politice sunt numai nişte coterii, sau, mai bine zis, nişte bande organizate pentrua se—arunca, succesiv, la asaltul putere!. Pe când una, ajunsă în fine, se îndoapă până ce nu mai poate, cele-lalte ’şi ascut dinţii şi’şi lungesc unghiile, pândind ocaziunea favorabilă pentru a se arunca la rîndul lor. Iar cât pentru idei şi convincţiuni sincere, s’au trecut de modă. Cea mai mare parte din presă nu uzează de aceste lucruri, pe care le găsesc bune numai depus pe hârtie, decât pentru a adesi a escamotameni pe alegători astfel puterea. Neonestitatea cea mai sfruntată guvernează dar această politică de bâjbâială. Şi cu toate acestea, ea absoarbe în serial şi atrofiază toate inteligenţele şi toate activităţile care mai există la noi în ţară. Iar pe deasupra, şi ca şef ierarhic, tronează un Rege străin, fără rădăcini în ţară şi fără iubire de patrie, care, cel Intein, dă exemplul unei lăcomii neruşinate şi unei sgârcenii sordide. Nu e nevoe a mai insista : aceasta a trecut în proverb. Şi acele câteva maniere prefăcute, acele câteva poze convenite şi banale, pe cari le ia faţă cu ţara, prefăcându-se că e bun soldat şi că patronează armata cu cea mai mare solicitudine, nu mai înşeală pe nimeni. Este deci timpul de a deschide uşa mare în lături şi de a da afară tot ce ne împedică a ne desvolta conform cu natura noastră. Este timpul de a face să intre mai mult aer, mai multă lumină, de a împrospăta viaţa noastră politică şi socială răspândind cât se poate mai mult respectul principiilor şi răsădind în inimele adevărate româneşti sentimente nobile. Numai astfel ne vom putea afirma vitalitatea noastră de popor şi vom sili pe naţiunele cele mari a ne respecta. Fructul nu este cu desăvârşire putred, la noi, îmi place a o crede. Dar când în fine veni-va gigantele cel mult așteptat, care, ca Ruy-Blas în nemuritoarea piesă a lui Y. Hugo, — începând cu un „bon appétit, messieurs va sfârşi prin a mătura toată această vermină care ne împiedică de a înfige în această ţară stindardul Românismului I a. Pion. telegrame” ROMA, 26 Octombrie.—Papa și cardinalii au asistat la slujba pentru odihna sufletului Regelui Don Luiz de Portugalia. LONDRA, 26 Octombrie.—Times află că comitete Herbert de Bismarck merge la Budapesta ca să dea amănunte asupra resultatelor politice ale vizitei împăratului Wilhelm la Constanntinopol. împăratul n’a atins nici o cestiune specială, dar s’a silit a convinge pe Sultanul în privinţa scopului pacinic al triplei alianţe. Islanda a fost desăvîrşită. Corniţele de Bismarck n’a făcut nici o propunere relativă la Bulgaria în întreţinerea sa cu Marele Vizir. BERLIN, 26 Octombrie — Camera a trimis legea în contra socialiştilor unei comisiuni de 28 membri. Sub-secretarul de stat, D. A.Î. Berchera, a declarat în comisiunea bugetară că nici o neînţelegere nu există ntre Germania şi Elveţia. Teritoriul Sud-Vest african s opus protecţiunei germane se desvoltă în nişte condiţiuni foarte favorabile. S’a descoperit acolo aur şi diamante şi ar fi de dorit ca un mai mare număr de capitalişti să se dedea la întreprinderi. ATENA, 26 Octombrie.—Prinţul de Walles a sosit, Ţarevieiului pleca Duminecă. DIN IAŞI Consiliul judeţean s’a ocupat în ziua de 25 Octombre, cu cercetarea bugetului zecimilor. S’a votat după lungi discuţiuni partea veniturilor care se urcă la suma de 560.000 lei rămânând ca în şedinţa următoare să se discute şi să se voteze aceia a cheltuelilor. Din suma veniturilor din zecime s’a afectat 26.000 lei pentru clădiri de şcoli. Proectul de buget al drumurilor deja este terminat şi va intra în discuţiune imediat după votarea bugetului zecimelor.* * * Concursul pentru catedra de istorie de la externatul secundar de fete, s’a terminat asemenea în seara zilei de 25 octombre. Rezultatul concursului este : D-ra Stratilescu a obţinut nota 9, Dna Ciucă 7.49 şi Dna Stoenescu 7.35. — Lume foarte multă a asistat la acest concurs. * * * La cafelele chantant, Sala Orfeu şi Pomul Verde în fiecare seară urmează scandalurile regulat provocate ori de cântăreţe ori de vizitatori care, după ce se ameţesc, se dedau cu totul desfrâului mişcărilor şi al vorbelor. Adeseori aceste scandaluri sunt însoţite de bătăi şi ce atrag atenţiunea chiar a trecătorilor de pe strade prin larma infernală ce se produce. Ceea ce e mai nostim că nu arare ori se întâlnesc prin aceste localuri şi figuri respectabile în vârstă, poziţiune socială şi chiar familiară care, când înferbinţeala cuprinde capetele obicinuiţilor boni şi se întărâtă la scandaluri de afroditele asomante prin formele goale şi scânteiarea ochilor învăpăiaţi de licoarea lui Bacus, nu ştiu cum să se estiveze spre a scăpa de priveliştea nu a bacananalilor dar a oamenilor ordine care sunt nevoiţi de a interveni pentru liniştirea tumultului, ba de multe ori chiar şi arestarea provocatorilor de scandaluri prea mari. * * * In despărţirea II a strada Ziua-Crucel, femeea Maria Ţurcanu, în etate ca de 60 ani, pe când se afla în casă, fu lovită de o ameţeală şi căzând jos, rămase moartă pe loc* * * In ziua de 25 octombrie, servitorul Costache Cismaru, de la D. I. Vidraşcu din despărţirea III strada Română, însărcinat de stăpânul său ca să coboare în pivniţă un vas de vin deşert, avu imprudenţa de a se da de la vale de vas în pivniţă şi lucrând, scăpă vasul care venind peste dânsul cu repeziciune îl isbi pe scări şi rostogolindu se în fundul pivniţei strivi sub greutatea lui pe servitor, care rămase mort pe loc. EGIPTUL Francia şi Anglia. PARIS, 25 Octombrie.—Journal des Depots zice că cestiunea egipteană nu e părăsită, ci va fi reluată ; ea nu va produce tulburări adânci, dar va continua a întreţine o stare de neastâmpăr. Călătoria prinţului e cel puţin nefolositoare . Englezii se înşeală dacă cred că manifestaţiuni entusiaste se vor produce în jurul prinţului de Walles. La Patrie publică un articol analog cu acele ale jurnalului des Debuts asupra cestiunii egiptene, pe care l’am semnalat, şi zice că Francezii din Cair n’au voit să se asocieze, prin presenţa lor, la nişte manifestaţiuni cari par a consfinţi într’un mod oficial o situaţiune de fapt care nu e mai puţin decât violarea îndrâsneaţă a dreptului internaţional CAIR, 25 Octombrie.—E vorba în cercuri e militare de suprimarea postului de Sirdar şi de întrunirea ambelor armate, egipteană şi engleză, sub direcţiunea unică a generalului Dormer. — Republique Frangaise zice că incidentul cu prilejul călătoriei prinţului de Walles vine tocmai la timp pentru a arăta că Europa nu e dispusă a lăsa cestiunea egipteană a cădea în uitare. — In întrunirea corpului diplomatic din Cair, ţinută înainte de sosirea prinţului de Galles s’a amintit că nu s’a ieşit înaintea arhiducelui Rudolff nici a prinţului de Neapole, deci s’a decis că numai represintanţii al căror suverani sunt aliaţi cu familia regală a Engliterei vor merge să întâmpine pe Prinţul Muhtar Paşa s-a abţinut de asemenea, socotind că presenţa sa la primire ar părea o călcare a drepturilor şi a datoriilor de ospitalitate ale Kedivului. ------------------------------------------------- Intrm cercare la Militaie VIENA, 25 Octombrie.— Se anunţă din Berlin ziarului Frindmichtt că întrevederea Comitelui Kalnoky cu Prinţul de Bismarck ar fi avut după cum se asigură în cercurile bine informate, un caracter de amiciţie şi de cordialitate perfectă, ceia ce arată din nou intimitatea relaţiunilor între cei doi oameni de Stat şi între cele două ţări. Consecinţele vizitei Ţarului la Berlin, vizită pe care se întemeiată speranţe pentru pacea Europei, au devenit mai sigure în urma acestei întrevederi şi întrevederea ea însăşi va avea pentru ambele părţi rezultate satisfăcătoare cari vor permite să se privească viitorul cu încredere. Ecouri politice din Iaşi Ziarele bucureştene anunţând ferberea la care a dat loc întrevorbirile pentru remaniarea ministerială şi chestiunea oportunităţei disalvărei Camerelor din Iaşi a pricinuit asemenea o mişcare deşi încă se observă că ar fi în stare latentă. Junimiştii par cei mai accentuaţi în manifestarea impresiunei ce le au produs pe ultimele ştiri că Regele împreună cu două membri ai Cabinetului a fi găsit de cuviinţă a mai amâna această chestiune. Ei se laudă că situaţiunea în cele din urmă le va fi încredinţată tot lor, căci prin amânarea eliberărei decretului de disolvare, Regele dă a înţelege D-lui Lascar Catargiu că e contra cererei sale. Disidenţii, lateralii şi colectiviştii, fiecare în ordinea ideilor lor politice, examinând situaţia guvernului D-lui L. Catargiu şi importanţa luptelor ce au a se desfăşura o dată cu deschiderea Camenilor, au ferma convingere că pentru a se putea mănţirea in guvernământ, D. Lascar Catargiu trebue să aseze de toate mijloacele pe lângă Regele Carol spre a ’i acorda dizolvarea, deoarece ea trebue să aibă loc chiar în cazul când acesta se va retrage de la guvern. Și fiind-că împrejurările toate conlucrează pentru disolvarea ac tualei Camere, fiind că nici un partid reprezentat în ea nu are forţă să resiste atacurilor celorlalte, liberalii toţi cred că se va face un act de dreptate D-lui Catargiu de a i se acorda disolvarea fiindcă junimiştii au avut deja această favoare şi din alegerile ce le-au făcut a eşit actuala Cameră atât de împestriţată şi fără nici o perspectivă de a o duce mult înainte. Acestea fiindu-le ideile formate asupra situaţiunei, fiecare din aceste partide ca şi cel conservator, se bucură că din tulburarea apei vor eşi mai tare şi mai respectate în ţară pentru a da un guvernământ stabil şi de o viață mai lungă. Dieta Boemi© PRAGA, 27 Octombre.— O vie discuţiune s’a ivit la Dietă cu prilejul proiectului de adresă al junilor cehi—D. Rieger, şeful bătrînilor cehi a motivat propunerea de a trece la ordiea zilei. După discursul celor 2 cehi, prinţul da Schwartzenberg a declarat în numele conservatorilor că trebue să se încrează cu desăvârşire în cuvîntul împăratului. El adaogă că numai în limitele Constituţiei se pot realiza drepturile Boemiei şi că numai menţinerea Constituţiei ar putea să restabilească pacea din lăuntru. useele din Bucureşti Statul a cheltuit şi cheltueşte sume enorme pentru înzestrarea museelor naţionale de sigur în scopul ca colecţiunile ce cuprinde să fie puse la dispoziţiunea tuturor spre a le vedea, iar nu numai la a directorilor, sub-directorilor şi custozilor. Eri, toui la orele 2 jum., mergând cu mai mulţi prieteni din provincie spre a le arăta muzeele, pe care nu le văzuse nici o dată, am avut distinsa onoare să fim avertizaţi de omul care păstrează bastoanele şi umbrelele că degeaba mai intrăm, căci este ora trei şi se va închide. Intr’adevăr, n’am apucat să ne apropiem de scară şi toată lumea care era în sălile de sus, se scobora cu grămada, iar în urma lor se închideau uşile cu mare zgomot şi iuţeală. Am cercat să intrăm într’o sală de jos, de unde era ademenea gonită lumea şi custodele ne vesti că e târziu şi nu mai putem intra. In zadar l’am făcut să vază vr’o trei ceasoarnice care nu arătau de cât 2.35 minute; totul a fost de prisos. Am cerut să vedem pe D. director, sub-director, în fine un funcţionar cu care să vorbim. Custozia ne-a trimis acasă la D. Tocilescu, dându-ne afară peste 300 de persoane. Am eşit din sala de jos unde este scara şi acolo cu tot timpul pierdut în parlamentari cu custozii, nu erau mai mult ca 2 ore 45. Am chemat pe caporalul de gardă şi în capul scărei de la stradă am constatat că erau 2 ore 50 m. Rugăm pe D. ministru al cultelor să binevoiască a ne spune : Directorii, subdirectorii şi tot personalul Museelor sunt sau nu plătiţi spre a face serviciu ? Căci în bugetul acelui minister nu lipseşte nici unul de la diurne. Şi dacă sunt plătiţi, poate D. ministru să ne arate care anume sunt orele de cancelarie ale D-lor directori? Când îşi face D-lor serviciu? Căci noi după câte ne spune lumea, nul-a întâlnit nici o dată în cele două zile pe săptămână când sunt deschise sălile publicului. Este o necuviinţă faptul că museele nu sunt deschise decât două zile pe săptămână, este o batjocură că se dă lumea afară înainte de vreme şi o sfruntată hoţie luarea lefilor d*3 personalul museelor car*3 în loc de a fi faţă în acele câteva ore pe săptămână şi să dea explicaţii publicului ’1 lasă la discreţia obrăzniciei custozilor. Punem acestea în vederea D-lui Boerescu şi ’1 rugăm foarte stăruitor : 1) Să modifice regulamentul, astfel ca Museele să fie deschise în toate zilele ; 2) Să poruncească D -lor Directori să stea la serviciul D-lor ca or şicare funcţionar. Noi nu vrem să ştim că aceştia sunt cumularzi de câte cinci, şase