Adevěrul, octombrie 1889 (Anul 2, nr. 337-361)

1889-10-27 / nr. 358-359

ANUL II.—No. 9­53 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 1B ALE FIE­CAUEI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bucurescu In casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară 80 lei, in streinietate 50 f­ace luni „ 15 „ „ „ 25 Joi luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kioșeul No. 141, Bou­levard deCapuennes;la kioșeul No 117, Boulevard St.-Michel; la kioș­­eul No. 19, Boulevard St.-Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA EDIȚIA VINERI și SAMBATA 27—28 OCTOMBRE 1889 Numărul 10 Bani ANONCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINIS­­TRAŢIE ŞI LA „AGENŢIA HATAR“ Din Judeţe direct la administraţie. Anuneiuri, pag. IV............0,30 b. linia „ „ IU..........11­ . Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administrație și la toate oficiile de publicitate. V. Alexandri. UN NUMĂR VECHI: 30 BANI ADMINISTRAȚIA : ^tx'adL» Nouă, 6, Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA : Strada­ Kowa, 6,■ Să te feresc!, Române! Se cuiți străin în casă. STREIM3MUL Din Ia,&i ----------c›3'fcj?tfa9’0---------­Dieta Boemiei Ecouri politice din Iași EGIPTUL ------------------------­MU­SEELE DIN BIUCURESCI -------------------------------------*/c›j'c›*-------------------------------------­Întrevederea de la Frittritta* EX-REEBLE MILAN DRAGOSTEADIN URMA Bucuresti 27 Octombre - ‚+-‚‚‚,§**›­ ŞTREINISMUL Un strein care ar voi să stu­dieze starea noastră socială şi po­litică, obicinuit a vedea lucrurile în oare­care mod în ţara lui sau aiurea, ar judeca prin analogie şi foarte uşor s’ar înşela; căci, la suprafaţă şi văzute de departe, lu­crurile par a se petrece ca pre­tutindeni El va găsi toată înjghe­barea unei ţări constituţionale : Camere, Rege, partide politice care se luptă pentru a ajunge la putere etc. ; în fine nimic de anormal. Dacă va avea şi spirit, el va schiţa siluetele câtor­va personaje în vedere,—va releva câte­va par­ticularităţi care l’ar fi isbit şi va crede ast-fel că a dat o idee în­destulătoare despre starea noastră politică. Increzendu-se prea mult în asemănările exterioare, nu va fi pătruns in deajuns In fundul lu­crurilor şi prin urmare nu va fi ştiut să degajeze, ceea­ ce ne individua­lizează şi ne distinge dintre cele­­l’alte popoare. . Ceea­ ce ne distinge de cele­l’alte popoare, în viaţa noastră politică, este,—trebue să o spunem, —lipsa absolută de originalitate individuală şi cea mai cinică şi mai revoltă­toare înflorire a egoismului setos de satisfaceri materiale. In graba noastră de a călca pe urmele civilizaţiunei occidentale ne­am pus a imita, a imita orbeşte, a imita cu deosebire răul, exage­­rându’l. Nemulţumiţi de a fi oprit pe loc şi brusc ori­ce desvoltare avănd rădăcini în trecut şi bază în con­­diţiunile locale,—nemulţumiţi de a fi importat cu toptanul instituţiuni de a gata, fructe ale unei vieţi sociale diferite de a noastră,—noi am voit încă a ne pune în con­tact prin toţi porii cu civilizaţiu­­nea occidentală pentru a putea ab­soarbe mai repede, şi impacienţi de a o poseda, am înghiţit’o, ca să zic aşa, crezănd că printr’asta o vom asimila. De oare­ce curentul în ţările ci­­vilisate, spiritul secolului, cum se zice, este positivismul,—concurenţa aprigă şi fără scrupule, — pesi­mismul critic şi neîncrezător, noi, nu am lipsit de a ne însuşi toate acestea şi de a face dintr’ănsele tendinţa exclusivă a vieţei noas­tre intelectuale şi morale, fără să observăm că, dacă această ten­dinţă există la cele­l­alte popoare occidentale, ea nu este de­cât o formă speculativă a unei întregi civilizaţiuni născută şi desvoltată pe pământul lor,—că influenţa a­­cestei stări a sufletului, care pa­ralizează ori­ce activitate şi steri­lizează ori­ce entusiasm, este com­bătută şi neutralizată prin alte tendinţe existente şi active; căci aceste popoare au fie­care un ca­racter original şi naţional pe care ele l l au conservat cu sfinţenie, un fond bogat de bune apucături şi de tendinţe progresiste, răspândite în mase. Noi, din contra, printr’o imita­­ţiune grăbită şi ineptă, am secat izvoarele vii ale desvoltărei noas­tre normale şi naţionale; am smuls tot ce avea vre-o rădăcină în pă­mânt, şi am pregătit printr’asta un teren favorabil unui scepticism fanfaron şi necrezător. Iată cauza profundei cangrene ce ne roade: iată pericolul na­ţional ! Avem, in adevăr, o organiza­­ţiune politică oare­care, instituţii, etc., dar toate acestea sunt nişte corpuri fără suflet, nişte cuvinte fără de realitate. Realitatea este o imensă incie­­rare de pofte, care aruncă pe oa­meni unii contra altora,­ o înjo­sire spăimăntătoare a moralităţei generale, o lipsă absolută de pa­triotism. Cuvântul de ordine universal este: îmbogăţiţi-vă cu ori­ce preţ. Partidele politice sunt numai nişte coterii, sau, mai bine zis, nişte bande organizate pentru­­a­ se—a­­runca, succesiv, la asaltul putere!. Pe când una, ajunsă în fine, se îndoapă până ce nu mai poate, cele-lalte ’şi ascut dinţii şi’şi lun­gesc unghiile, pândind ocaziunea favorabilă pentru a se arunca la rîndul lor. Iar cât pentru idei şi convinc­­ţiuni sincere, s’au trecut de modă. Cea mai mare parte din presă nu uzează de aceste lucruri, pe care le găsesc bune numai depus pe hârtie, de­cât pentru a ade­­si a escamota­meni pe alegători ast­fel puterea. Neonestitatea cea mai sfruntată guvernează dar această politică de bâjbâială. Şi cu toate acestea, ea absoarbe în serial şi atrofiază toate inteli­genţele şi toate activităţile care mai există la noi în ţară. Iar pe deasupra, şi ca şef ie­rarhic, tronează un Rege străin, fără rădăcini în ţară şi fără iu­bire de patrie, care, cel Intein, dă exemplul unei lăcomii neruşinate şi unei sgârcenii sordide. Nu e ne­­voe a mai insista : aceasta a tre­cut în proverb. Şi acele câte­va maniere prefăcute, acele câte­va poze convenite şi banale, pe cari le ia faţă cu ţara, prefăcându-se că e bun soldat şi că patronează armata cu cea mai mare solicitu­dine, nu mai înşeală pe nimeni. Este deci timpul de a deschide uşa mare în lături şi de a da a­­fară tot ce ne împedică a ne des­­volta conform cu natura noastră. Este timpul de a face să intre mai mult aer, mai multă lumină,­­ de a împrospăta viaţa noastră politică şi socială răspândind cât se poate mai mult respectul prin­cipiilor şi răsădind în inimele a­­devărate româneşti sentimente no­bile. Numai ast­fel ne vom putea a­­firma vitalitatea noastră de popor şi vom sili pe naţiunele cele mari a ne respecta. Fructul nu este cu desăvârşire putred, la noi, îmi place a o crede. Dar când în fine veni-va gigan­tele cel mult așteptat, care, ca Ruy-Blas în nemuritoarea piesă a lui Y. Hugo, — începând cu un „bon appétit, messieurs va sfârşi prin a mătura toată această ver­mină care ne împiedică de a în­fige în această ţară stindardul Românismului I a­.­ Pion. telegrame” ROMA, 26 Octombrie.—Papa și car­dinalii au asistat la slujba pentru odihna sufletului Regelui Don Luiz de Portu­galia. LONDRA, 26 Octombrie.—Times află că comitete Herbert de Bismarck merge la Budapesta ca să dea amănunte asu­pra resultatelor politice ale vizitei îm­păratului Wilhelm la Constanntinopol. împăratul n’a atins nici o cestiune specială, dar s’a silit a convinge pe Sultanul în privinţa scopului pacinic al triplei alianţe. Islanda a fost desăvîr­­şită. Corniţele de Bismarck n’a făcut nici o propunere relativă la Bulgaria în în­treţinerea sa cu Marele Vizir. BERLIN, 26 Octombrie — Camera a trimis legea în contra socialiştilor unei comisiuni de 28 membri. Sub-secretarul de stat, D. A.Î. Berchera, a declarat în comisiunea bugetară că nici o neînţelegere nu există ntre Ger­mania şi Elveţia. Teritoriul Sud-Vest african s opus pro­­tecţiunei germane se desvoltă în nişte condiţiuni foarte favorabile. S’a descope­rit acolo aur şi diamante şi ar fi de dorit ca un mai mare număr de capi­talişti să se dedea la întreprinderi. ATENA, 26 Octombrie.—Prinţul de Walles a sosit, Ţarevieiului pleca Du­minecă.­­ DIN IAŞI Consiliul judeţean s’a ocupat în ziua de 25 Octombre, cu cercetarea bugetu­lui zecimilor. S’a votat după lungi dis­­cuţiuni partea veniturilor care se urcă la suma de 560.000 lei rămânând ca în şedinţa următoare să se discute şi să se voteze aceia a cheltuelilor. Din suma veniturilor din zecime s’a afectat 26.000 lei pentru clădiri de şcoli. Proectul de buget al drumurilor deja este terminat şi va intra în discuţiune imediat după votarea bugetului zeci­­melor.* * * Concursul pentru catedra de istorie de la externatul secundar de fete, s’a terminat asemenea în seara zilei de 25 octombre. Rezultatul concursului este : D-ra Stra­­tilescu a obţinut nota 9, D­na Ciucă 7.49 şi D­na Stoenescu 7.35. — Lume foarte multă a asistat la acest concurs. * * * La cafelele chantant, Sala Orfeu şi Pomul Verde în fie­care seară urmează scandalurile regulat provocate ori de cântăreţe ori de vizitatori care, după ce se ameţesc, se dedau cu totul des­­frâului mişcărilor şi al vorbelor. Adese­ori aceste scandaluri sunt însoţite de bătăi şi ce atrag atenţiunea chiar a tre­cătorilor de pe strade prin larma infer­nală ce se produce. Ceea ce e mai nos­tim că nu arare ori se întâlnesc prin aceste localuri şi figuri respectabile în vârstă, poziţiune socială şi chiar fami­liară care, când înferbinţeala cuprinde capetele obicinuiţilor b­oni şi se întă­râtă la scandaluri de afroditele aso­­mante prin formele goale şi scânteiarea ochilor învăpăiaţi de licoarea lui Bacus, nu ştiu cum să se es­tiveze spre a scăpa de priveliştea nu a bacananalilor dar a oamenilor ordine­ care sunt nevoiţi de a interveni pentru liniştirea tumultului, ba de multe ori chiar şi arestarea pro­vocatorilor de scandaluri prea mari. * * * In despărţirea II a strada Ziua-Cru­­cel, femeea Maria Ţurcanu, în etate ca de 60 ani, pe când se afla în casă, fu lovită de o ameţeală şi căzând jos, ră­mase moartă pe loc* * * In ziua de 25 octombrie, servitorul Costache­ Cismaru, de la D. I. Vidraşcu din despărţirea III strada Română, în­sărcinat de stăpânul său ca să coboare în pivniţă un vas de vin deşert, avu imprudenţa de a se da de la vale de vas în pivniţă şi lucrând, scăpă vasul care venind peste dânsul cu repezic­iune îl isbi pe scări şi rostogolindu se în fun­dul pivniţei strivi sub greutatea lui pe servitor, care rămase mort pe loc. EGIPTUL Francia şi Anglia. PARIS, 25 Octombrie.—Journal des Depots zice că cestiunea egipteană nu e părăsită, ci va fi reluată ; ea nu va produce tulburări adânci, dar va con­tinua a întreţine o stare de neastâmpăr. Călătoria prinţului e cel puţin nefo­lositoare . Englezii se înşeală dacă cred că manifestaţiuni entusiaste se vor pro­duce în jurul prinţului de Walles. La Patrie publică un articol analog cu acele ale jurnalului des Debuts asu­pra cestiunii egiptene, pe care l’am sem­nalat, şi zice că Francezii din Cair n’au voit să se asocieze, prin presenţa lor, la nişte manifestaţiuni cari­ par a consfinţi într’un mod oficial o situaţiune de fapt care nu e mai puţin de­cât vio­larea îndrâsneaţă a dreptului interna­ţional CAIR, 25 Octombrie.—E vorba în cercuri e militare de suprimarea postului de Sirdar şi de întrunirea ambelor ar­mate, egipteană şi engleză, sub direc­ţiunea unică a generalului Dormer. — Republique Frangaise zice că in­cidentul cu prilejul călătoriei prinţului de Walles vine tocmai la timp pentru a arăta că Europa nu e dispusă a lăsa cestiunea egipteană a cădea în uitare. — In întrunirea corpului diplomatic din Cair, ţinută înainte de sosirea prin­ţului de Galles s’a amintit că nu s’a ieşit înaintea arhiducelui Rudolff nici a prinţului de Neapole, deci s’a decis că numai represintanţii al căror suverani sunt aliaţi cu familia regală a Englite­­rei vor merge să întâmpine pe Prinţul­ Muhtar Paşa s-a abţinut de asemenea, socotind că presenţa sa la primire ar părea o călcare a drepturilor şi a da­toriilor de ospitalitate ale Kedivului. -------------------------------------------------­ Intrm cerca­re la Militaie VIENA, 25 Octombrie.— Se anunţă din Berlin ziarului Frindmichtt că în­trevederea Comitelui Kalnoky cu Prin­ţul de Bismarck ar fi avut după cum se asigură în cercurile bine informate, un caracter de amiciţie şi de cordiali­tate perfectă, ceia ce arată din nou in­timitatea relaţiunilor între cei doi oa­meni de Stat şi între cele două ţări. Consecinţele vizitei Ţarului la Berlin, vizită pe care se întemeiată speranţe pentru pacea Europei, au devenit mai sigure în urma acestei întrevederi şi în­trevederea ea însăşi va avea pentru am­bele părţi rezultate satisfăcătoare cari vor permite să se privească viitorul cu încredere. Ecouri politice din Iaşi Ziarele bucureştene anunţând ferberea la care a dat loc între­­vorbirile pentru remaniarea minis­terială şi chestiunea oportunităţei disalvărei Camerelor d­in Iaşi a prici­nuit asemenea o mişcare de­şi încă se observă că ar fi în stare latentă. Junimiştii par cei mai accentuaţi în manifestarea impresiunei ce le au produs pe ultimele ştiri că Re­gele împreună cu două membri ai Cabinetului a fi găsit de cuviinţă a mai amâna această chestiune. Ei se laudă că situaţiunea în cele din urmă le va fi încredinţată tot lor, căci prin amânarea eliberărei decretului de disolvare, Regele dă a înţelege D-lui Lascar Catargiu că e contra cererei sale. Disidenţii, lateralii şi colectiviştii, fie­care în ordinea ideilor lor po­litice, examinând situaţia guver­nului D-lui L. Catargiu şi impor­tanţa luptelor ce au a se desfă­şura o dată cu deschiderea Came­­nilor, au ferma convingere că pen­tru a se putea mănţir­ea in gu­vernământ, D. Lascar Catargiu tre­­bue să aseze de toate mijloacele pe lângă Regele Carol spre a ’i acorda dizolvarea, de­oare­ce ea tre­­bue să aibă loc chiar în cazul când acesta se va retrage de la guvern. Și fiind-că împrejurările toate conlucrează pentru disolvarea ac­ tualei Camere, fiind că nici un par­tid reprezentat în ea nu are forţă să resiste atacurilor celor­l­alte, liberalii toţi cred că se va face un act de dreptate D-lui Catargiu de a i se acorda disolvarea fiind­că junimiştii au avut deja această fa­voare şi din alegerile ce le-au fă­cut a eşit actuala Cameră atât de împestriţată şi fără nici o perspec­tivă de a o duce mult înainte. Acestea fiindu-le ideile formate asupra situaţiunei, fie­care din a­­ceste partide ca şi cel conserva­tor, se bucură că din tulburarea apei vor eşi mai tare şi mai res­pectate în ţară pentru a da un guvernământ stabil şi de o viață mai lungă. Dieta Boemi©­ PRAGA, 27 Octombre.— O vie dis­­cuţiune s’a ivit la Dietă cu prilejul pro­iectului de adresă al junilor­ cehi—D. Rieger, şeful bătrînilor cehi a motivat propunerea de a trece la ord­iea zilei. După discursul celor 2 cehi, prinţul da Schwartzenberg a declarat în numele conservatorilor că trebue să se încrează cu desăvârşire în cuvîntul împăratului. El adaogă că numai în limitele Consti­tuţiei se pot realiza drepturile Boemiei şi că numai menţinerea Constituţiei ar putea să restabilească pacea din lăuntru. ­useele din Bucureşti Statul a cheltuit şi cheltueşte sume enorme pentru înzestrarea museelor na­ţionale de sigur în scopul ca colecţiu­­nile ce cuprinde să fie puse la dispozi­­ţiunea tuturor spre a le vedea, iar nu numai la a directorilor, sub-directorilor şi custozilor. Eri, toui la orele 2 jum., mergând cu mai mulţi prieteni din provincie spre a le arăta muzeele, pe care nu le vă­­zuse nici o dată, am avut distinsa onoare să fim avertizaţi de omul care păstrează bastoanele şi umbrelele că degeaba mai intrăm, căci este ora trei şi se va în­chide. Intr’adevăr, n’am apucat să ne apro­piem de scară şi toată lumea care era în sălile de sus, se scobora cu grămada, iar în urma lor se închideau uşile cu mare zgomot şi iuţeală. Am cercat să intrăm într’o sală de jos, de unde era ademenea gonită lu­mea şi custodele ne vesti că e târziu şi nu mai putem intra. In zadar l’am făcut să vază vr’o trei ceasoarnice care nu arătau de cât 2.35 minute; totul a fost de prisos. Am cerut să vede­m pe D. director, sub-director, în fine un funcţionar cu care să vorbim. Custozia ne-a trimis acasă la D. Tocilescu, dându-ne afară peste 300 de persoane. Am eşit din sala de jos unde este scara şi acolo cu tot timpul pierdut în parlamentari cu custozii, nu erau mai mult ca 2 ore 45. Am chemat pe caporalul de gardă şi în capul scărei de la stradă am constatat că erau 2 ore 50 m. Rugăm pe D. ministru al cultelor să bine­voiască a ne spune : Directorii, sub­directorii şi tot personalul Museelor sunt sau­ nu plătiţi spre a face serviciu ? Căci în bugetul acelui minister nu lipseşte nici unul de la diurne. Şi dacă sunt plătiţi, poate D. ministru să ne arate care anume sunt orele de cancelarie ale D-lor directori? Când îşi face D-lor serviciu? Căci noi după câte ne spune lumea, nu­­l-a întâlnit nici o dată în cele două zile pe săptămână când sunt deschise sălile publicului. Este o necuviinţă faptul că museele nu sunt deschise de­cât două zile pe săptămână, este o batjocură că se dă lumea afară înainte de vreme şi o sfrun­tată hoţie luarea lefilor d*3 personalul museelor car*3 în loc de a fi faţă în a­­cele câte­va ore pe săptămână şi să dea explicaţii publicului ’1 lasă la discreţia obrăzniciei custozilor. Punem acestea în vederea D-lui Boe­­rescu şi ’1 rugăm foarte stăruitor : 1) Să modifice regulamentul, ast­fel ca Museele să fie deschise în toate zi­lele ; 2) Să poruncească D -lor Directori să stea la serviciul D-lor ca or­ şi­care funcţionar. Noi nu vrem să ştim că a­­ceştia sunt cumularzi de câte cinci, şase

Next